Prof.

Cristinel Ungureanu
Randamentul optim al actiunii educative din scoala este in functie de formula urmatoare: Unei psihologii diferentiate sa-i corespunda o pedagogie individualizata Emile Planchard Parcurgerea programei de matematica (si nu numai) de catre elevi impreuna cu profesorul lor, poate fi considerata, simplificand lucrurile, o expeditie, sau mai putin pretentios, o drumetie montana. Toata lumea, elevi si profesor, se aduna in locul de plecare, fiecare dotat in modul sau propriu. Elevii pornesc pe poteca condusi fiind de profesorul lor. Apar diverse obstacole: un rau, o groapa, un povarnis, etc. Unii trec cu usurinta peste ele, altii trebuie ajutati mai mult sau mai putin sa treaca. Ingeniozitatea profesorului se dovedeste a fi capitala. Pana la un punct ajung toti cu bine, desi s-au rasfirat pe drum. Apar insa obstacole mai mari. Profesorul da indicatii cum trebuie procedat. Unii trec cu bine, altii au nevoie de ajutor, o parte dintre elevi insa, nu reusesc nici ajutati. Primii trecuti se departeaza si ajung la alt obstacol. Profesorul alearga la ei apoi revine la cei ramasi in urma. Situatia se complica. Profesorul trebuie sa-i conduca si pe cei din fruntea grupului, dar si cei din urma au mare nevoie de el ************************************************* Fiecare profesor ar dori ca elevii sai, sa fie foarte buni, sa obtina mari performante. Realitatea insa este de multe ori alta. Ca profesor, inainte de conceperea unui demers didactic, mi-am pus totdeauna multe intrebari. Exista oare secrete ale performantelor scolare? Au unii profesori metode speciale de lucru cu elevii? Este numai vina elevilor cand acestia nu invata? Cum pot fi tratati diferentiat elevii, in functie de potentialul propriu, de performantele individuale, in cadrul activitatii de grup? De ce unii elevi reusesc sa-si insuseasca cunostintele prevazute de programa scolara iar altii nu? De ce diferenta asa de mari intre elevi? De ce aceste diferente se accentueaza de cele mai multe ori pe parcursul scolaritatii? Ce-i trebuie unui elev sa ajunga la performanta? Ce este de facut pentru ca un minim de cunostinte prevazute de programa scolara, sa fie asimilat si bine manevrat de fiecare elev? Cum putem influenta interesul si motivatia elevilor? Ce deterermina eficienta activitatii didactice, etc.

Un raspuns, simplu si comod, ar fi: factorii ontogenezei: EREDITATE, MEDIU, EDUCATIE. Toti educatorii stim asta, insa, sinceri fiind, pastrand un ascuns sentiment de vinovatie in cazul insuccesului unuia sau altuia dintre elevi, dam vina pe ereditate si mediu. In cazul succesului, accentuam , cu satisfactie, rolul educatiei. In ultimii ani, un accent deosebit se pune pe eficienta activitatii didactice. Eficienta masurata prin rezultatele obtinute de elevi atat la examenele la care participa cat si la diverse concursuri scolare. De la modelul magister dixit la libertatea total a colii active , de la o abordare de tip autocrat la una democratic, activitatea didactica a fost privit de curentele pedagogice ale secolului al XX lea n maniere extrem de diverse. nelegem prin activitatea didactica activitatea profesorului de organizare i conducere a ofertelor de nvare care au drept scop facilitatea i stimularea nvrii eficiente la elevi. Profesorul, astazi, are o mare libertate in demersul sau incepand cu alegerea manualului utilizat la clasa, stabilirea succesiunii in parcurgerea continuturilor chiar stabilirea unor continuturi, alocarea timpului considerat necesar in parcurgerea unitatilor de invatare, etc. dar si o mare responsabilitate asupra a ceea ce el intreprinde in demersul sau. Demersul didactic eficient are ca baza urmatoarele elemente: 1. 2. 3. Cunoasterea programei scolare, a obiectivelor impuse prin aceasta; Cunoasterea colectivului de elevi; Proiectarea si parcurgerea unui demers didactic adecvat.

In aceasta lucrare propun inca un mod de investigare, util profesorului de matematica, care poate contribui la cunoasterea colectivului de elevi, un mod de investigare a unei componente esentiale in invatarea matematicii. Studii de psiho-pedagogie au evidentiat ca reusita la invatatura se datoreaza: factorilor sociali; factorilor determinati de dotarea intelectuala globala a elevilor; factorilor educationali.

Numeroase studii au aratat ca gradul de reusita la invatatura este strans legat de factorii sociali, statutul social al familiei. Cu cat nivelul social al parintilor este mai ridicat, cu atat si dificultatile scolara ale copiilor sunt mai rare, in timp ce in mediile cele mai defavorizate, esecurile scolare ating cote alarmante. Incercand sa se evalueze influenta principalilor factori care definesc statutul social, se dovedeste ca reusita la invatatura depinde foarte mult de factorii culturali si de nivelul de studii al parintilor, in cazul unor copii care provin din familii cu situatie materiala asemanatoare. Rezultatele la invatatura sunt insa mult diminuate in cazuri (tot mai frecvent astazi) cand situatia materiala este sub un anumit prag. Aceasta impune concluzia rezultatele la invatatura au sanse mai mari de a fi diminuate de conditiile materiale nefavorabile , decat de a fi imbunatatite de conditii materiale superioare. Acest efect este mai putin accentuat in clasele primare. Factorii determinati de dotarea intelectuala globala a elevului aptitudinile intelectuale au o pondere mai mare in reusita. Fara indoiala se spune ca inteligenta este unul dintre factorii de

baza ai reusitei scolare. Dar Ce este inteligenta? Care dintre persoanele urmatoare poate fi considerata inteligenta? - un medic renumit care fumeaza doua pachete de tigari pe zi; - un compozitor stralucit, plin de succes, dar incapabil sa-si gestioneze banii, mereu urmarit de creditorii sai (Bogdan Balan); - un fost elev foarte slab la invatatura, care lucrand in strainatate a reusit sa-si faca in tara o firma de succes, condusa competent de alta persoana pe care isi permite sa o plateasca? Aceste paradoxuri, dar si alte exemple din viata de zi cu zi arata ca inteligenta nu este usor de definit. Inteligenta este o aptitudine generala . (? !) Pentru perioda scolara, cand individul este intr-o intensa dezvoltare, aptitudinile sale merita o deosebita atentie, din partea educatorilor. Aptitudinile sunt insusiri ale persoanei care explica diferentele constante intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi (Cosmovici A. ) Ceea ce indica intr-o mai mare masura nivelul de dezvoltare al aptitudinilor, pentru un domeniu, ar fi: - usurinta invatarii; - usurinta si calitatea executiei sarcinilor. Un individ poate sa exceleze intr-un anumit domeniu (ex. muzica, desen), iar in altul sa fie mediocru sau foarte slab. Poate sa-si dezvolte aptitudini pentru domeniul in care nu exceleaza? Aptitudinile sunt dinamice; un elev care lucreaza cu corpuri geometrice va avea mai curand vedere in spatiu. Se poate atunci stabili, cuantifica, aptitudinea momentana. Exista deci si o aptitudine matematica. Aptitudinea matematica, desi complexa, este dinamica, deci poate fi imbunatatita dezvoltand acele capacitati care o definesc. De-a lungul anilor de activitate am gasit ca fiind foarte eficienta fundamentarea activitatii didactice pe cunoasterea aptitudinii matematice a fiecarui elev. In acest sens am elaborat o metodologie care sa-mi permita determinarea catorva componente esentiale in definirea aptitudinii matematice, cum ar fi : - vedere in spatiu; - memorie vizuala; - gandire logica; - mobilitate mentala; - atentie; - meticulozitate; - capacitate de concentrare; - creativitate,etc Factorii educativi reprezinta o alta componenta determinanta a reusitei scolare. Acestia se impart in functie de principalele tipuri de educatie: formala, nonformala si informala. Rolul principal revine educatiei formale avand ca reprezentant, in cadrul fiecarei discipline de invatamant PROFESORUL, cu ingeniozitatea sa, cu arsenalul sau de metode si mijloace, prin care isi face mai mult sau mai putin eficienta. Deosebit de important consider a fi oferta scolii, activitatile in care sunt cuprinsi elevii in afara orelor de curs.

Aptitudinea matematica
Am plecat de la faptul ca aptitudinile nu sunt o realitate prezenta in mod absolut (un dat), ci un continuu pe care se situeaza orice fiinta umana. Aptitudinile se dezvolta mai mult sau mai putin intr-un anumit domeniu.

Fara indoiala exista si o componenta inascuta a aptitudinilor. W. Stern clasifica aptitudinile astfel: - dispozitii de inzestrare (fac elevul capabil de a dobandi anumite competente intr-un anumit domeniu-aptitudini primare); - dispozitii de orientare (motivatie, vointa,etc stimuleaza sau blocheaza actiunea). Aptitudinea matematica este considerata o aptitudine complexa, in abordarea ei trebuie avute in vedere multe coordonate cum ar fi: - procese si functii psihice; - nivelul de functionalitate a proceselor si functiilor psihice; - modul de organizare al proceselor si functiilor psihice in elemente corespunzatoare activitatii matematice; - geneza elementelor componente (provenienta aptitudinii prin operatii interiorizate); - modul de organizare si functionalitate a elementelor componente in cadrul aptitudinii; - dinamica specifica elementelor componente (generalizari, transfer, etc); - comportament eficient.

Metodologie
Ca metodologie de determinare am ales testul. Testul, se stie, are doza sa de subiectivitate, insa tratand elevii in aceleasi conditii de examinare timp, explicatii, testul prezentat de aceeasi persoana- o parte din acest subiectivism este eliminat. Testul cuprinde o serie de sarcini, vizand anumite componente care concura la determinarea sumativa a aptitudinii matematice. El nu se bazeaza pe cunostinte din domeniul matematicii. Am ales sarcini care nu necesita cunostinte mai avansate decat clasa a III-a , iar testul este folosit in cazul elevilor din clasele V VIII. Sarcinile propuse impun pentru a fi rezolvate: atentie (intelegerea unui enunt simplu) P.1; discriminare, discriminare vizuala, meticulozitate P.3; vedere in spatiu, gandire in spatiu- proces superior perceptiei P.4, P.10; perceptie vizuala complexa (concentrare, memorie) P.5, P.6; memorie figurativa P.8; capacitate de concentrare, capacitate de adaptare, invatare, rezolvare de probleme P.9; gandire logica, capacitate de a rationa P.15; intuitie inteligenta (capacitate de a decide corect, rapid, in conditii probabile), rapiditate in decizii P.11, P.12; mobilitate mentala P.14, P.18; capacitate de calcul (capacitatea de a face rationamente matematice simple sau complexe) P.17; ingeniozitate, creativitate, inventitate P.16; rapiditate combinatorie P.18.

Nu sunt aici epuizate toate componentele necesare unui foarte bun matematician, cred totusi ca am cuprins un minim necesar in definirea aptitudinii matematice. Componentele enumerate,

predomina in rezolvarea probleme.

problemele specificate dar ele sunt solicitate si in rezolvarea altor

Testul este dimensionat pentru o ora de curs (50 min). Am stabilit 18 sarcini, fiecare avand un timp alocat pentru rezolvare. Elevii primesc, fiecare, un formular care cuprinde figurile corespunzatoare fiecarui enunt. Enunturile se adreseaza intregii clase, unul dupa altul, dupa expirarea timpului alocat fiecarei probleme, realizand astfel un control strict asupra timpului fixat rezolvarii fiecarei sarcini. Fiecare solutie are atribuit un punctaj, functie de complexitatea obtinerii ei. Problema P.1 P.2 P.3 P.4 P.5 P.6 P.7 P.8 P.9 P.10 P.11 P.12 P.13 P.14 P.15 P.16 P.17 P.18 Timp alocat 10 sec 40 sec 2 min 3 min 1 min 2 min 90 sec 60 sec 6 min 3 min 1 min 1 min 2 min 1 min 6 min 4 min 90 sec 1 min Punctaj 10 p 20 p 5 . 10 = 50 p 8 . 10 = 80 p 3 . 10 = 30 p 12 . 5 = 60 p 40 p 6 . 10 = 60 p 15 . 20 = 300 p 4 .20 = 80 p 6 . 10 = 60 p 2 . 10 = 20 p 2 . 20 = 40 p 30 p 19 . 10 = 190 p 6 . 30 = 180 p 10 + 20 + 30 = 60 p 9 . 5 = 45 p

Test de determinare a aptitudinii matematice. Enunturi

P.1 P.2 P.3 P.4 P.5 P.6 Cate cercuri sunt in desen? Cate patrate dintre cele mai mici sunt in desen? Urmariti cu atentie conditiile puse si raspundeti la intrebari. Scrieti numarul corpului si cate fete are. Care dintre desenele din sirurile urmatoare sunt identice cu A1, B1 respectiv C1? Pentru fiecare dintre grupurile urmatoare de cifre sau litere puneti I dau D dupa cum sunt I-identice, D-diferite. P.7 Ascultati cu atentie urmatorul text. (se citeste textul de doua ori intr-un ritm normal). Ion merge la scoala. Stefan este pasionat de sah. Dana are un catel. El este alb cu pete negre. Tata nu a fost la circ cu Ionel si Dumitrita. Scrieti textul citit. P.8 Priviti urmatoarele desene( se prezinta plansa 1 timp de 10 secunde) Reproduceti figurile vazute.

P.9 P.10

Raspundeti cerintelor prezentate la P.9. Fiecare desen reprezinta un corp geometric privit in mod diferit. Stabiliti care este corpul A, care B, care C si care D. P.11 Din cele trei grupe de cifre I, II, III stabiliti pentru fiecare doua siruri care considerati ca au suma cea mai mare. Nu aveti timp suficient sa adunati. P.12 Cercurile numerotate sunt taiate de mai multe linii. Scrieti doua numere corespunzatoare cercurilor impartite in cat mai multe parti. P.13 Raspundeti la cerintele problemei . Cercurile desenati-le pe foaia voastra. P.14 In primul desen este reprezentat un patrat in care sunt trecute cifre. Acest patrat este rotit astfel incat numarul 1 ajunge in coltul din dreapta jos. Desenati patratul cu numarul 1 in noua pozitie apoi completati cu celelalte cifre in locurile corespunzatoare. P.15 Pe baza enunturilor stabiliti valoarea de adevar a fiecarei propozitii. P.16 Raspundeti cerintelor . P.17 Scrieti raspunsul pentru fiecare cerinta. P.18 Scrieti corect numele pasarilor. Elevii scriu , pe o foaie semnata, doar rezultatele pentru a nu introduce o noua variabila viteza de redactare. Rezultatele obtinute de elevi (punctele) sunt centralizate intr-o matrice a clasei. Ex. Clasa a VIIa (Scoala Focuri) Diagrama 1. Elev Moraru S. Manoliu A. Daicu R.

P.1 10 10 10
..

P.2 20 20 0

P.3 10 40 10

P.4 60 30 20
..

P.5 30 30 0

P.17 . . .

P.18 40 45 10

Total 650 1045 300

.

Aptitudine matematica

30 60 20

Total Procent

150
75 %

12 650 65 %

Prelucrarea datelor
Urmarind mai mult timp, mai multe serii de elevi (intre anii 1995- 2000), un esantion mare de elevi, comparand rezultatele obtinute de elevi la test si la concursuri de matematica, olimpiade, teste de matematica, examene de capacitate, teste nationale, am transpus rezultatele pe o scara procentuala adaptata in functie de clasa din care provin elevii astfel: Pentru un elev din clasa : aVa 100% .850 p a VI a 100%1000 p a VII a 100%1200 p a VII a 100%1350 p In cadrul fiecarei clase putem realiaza o distributie a elevilor in functie de procentul obtinut. Ex. Clasa a VI a 20-35% 18 % 35-45% 18 % 45-60% 21% 60-75% 15 % 75-90% 13 % Peste90% 2%

Sub 20% 12 %

iar aceasta distributie se transcrie in urmatoarea diagrama grafica: Diagrama 2

25 20 15 10 5 0 2 12 18 18 15 13 21

Clasa a Va Sub 20% 20-35% 9% 10 %

35 30 25 20 15 10 5 0 1 2 3

35-45% 30 %

45-60% 20%

60-75% 25 %

75-90% 5%

Peste90% 1%

Interpretarea rezultatelor Utilitatea testului

Rezultatele obtinute, colaborate cu alte metode de investigatie, ajuta foarte mult profesorul in eficientizarea muncii sale permitand o cunoastere aprofundata atat a fiecarui elev cat si a colectivului de elevi in ansamblu. Avand acest punctaj pentru fiecare elev, pot fi descoperiti elevii capabili de performanta in matematica dar si elevii care intampina dificultati in invatarea matematicii. Se pot face comparatii, se pot determina acele aspecte caracteristice, capacitati forte, pe care le au elevii buni la matematica: gandire logica, atentie, vedere in spatiu, capacitate de concentrare dar si deficientele punctele slabe, la elevii mai putin buni : neintelegerea unui enunt , incapacitate de concentrare, incapacitate de adaptare la noi cerinte. Cunoasterea foarte buna a elevilor, permite profesorului elaborarea unor programe de pregatire diferentiata, care sa aiba ca obiectiv, pentru elevii slabi, dezvoltarea acelor capacitati aflate in suferinta. Pentru elevii buni, utilizarea si perfectionarea acelor predispozitii de care dispun. In acest mod fiecare elev primeste ceea ce are nevoie, eliminand acei timpi morti in care elevul bun se plictiseste deoarece se repeta ceva ce el stie foarte bine ori elevul slab se plictiseste pentru ca nu intelege nimic din ceea ce se prezinta. Realizarea distributiei pe clasa ,in functie de rezultatele obtinute (diagrama 2) , arata nivelul clasei in ceea ce priveste resorturile interne ale elevilor. Pe aceasta baza profesorul alege strategia didactica cea mai eficienta. Comparand reusita elevilor, reprezentate prin note la teste, concursuri si nivelul aptitudinii, profesorul poate observa eficienta muncii sale. Se poate considera ineficienta activitatea in cazul unei cotatii foarte bune a aptitudinii matematice si rezultate slabe privind cunostintele de matematica.