Sunteți pe pagina 1din 6

Studiul de caz

După R. Yin (1998) Case Study Research, Sage.

Studiul de caz
Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul
variabilelor este mai mare decât numărul unităţilor de analiză

Studiul de caz poate să fie explorativ, descriptiv sau explicativ.


Etape: proiectare, culegerea datelor, analiza şi elaborarea raportului de cercetare

Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de


calitate
1. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date
a. Se utilizează analiza docuemtară, date de arhivă, interviuri, observaţie
directă, observaţie participantă, analiza artefactelor
2. Caută serii de date convergente!
Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse
de date)
Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente.
3. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă!
Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?, De ce….?, dar nu De
câte ori…?
4. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de
ipoteze, care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale.
Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria
arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor.
Trebuie propuse:
- Explicaţii, ipoteza nulă
- Teorii rivale, care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date
Construcţia teoriei presupune:
- trecerea în revistă a literaturii
- discuţii cu colegii/ specialişti
- experimente mentale, meditaţie, reflecţie
Proiectarea studiului de caz
Figura 2. Funcţia centrală a proiectului de cercetare

Obiective şi întrebări Modele şi Resurse pentru


de cercetare perspective cercetare (timp, bani)
teoretice

Proiectul de
cercetare (logica
investigaţiei)

Identitatea câmpului Procesul de gestiune


Procesul de
empiric (adică (management) a
culegere a datelor
alegerea site-urilor) cercetării

cazuri ţintă variabile studiul pilor


unităţi de analiză date primare analiza datelor
date secundare redactarea raportului

Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor

Schiţa proiectului

Unitatea de analiză
- cazul (sau iniţiativa) - arată graniţele cercetării
- nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană, satul biserica,
etc.)
- poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu, indivizi (pe care
putem face analiză cantitativă)
Clasificări ale studiilor de caz;
- cu un caz
- cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic)
Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe.
Tipuri de replicare:
- literală – situaţii similare
- teoretică – pe situaţii contrastante

Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz.
Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz!
Calitatea – se referă la validitate, care poate fi de mai multe feluri. Pentru urmărirea
validităţii, sunt 11 tactici recomandate de Yin.

Tabel 2. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste


Test Tactica pentru studiul de Faza cercetării în care se
caz aplică tactica
Validitatea de construct Foloseşte mai multe surse Culegerea datelor
de date
Stabileşte lanţuri de date Culegerea datelor
Informatorii principali să Compunerea
revizuiască raportul
privind studiul de caz
Validitatea internă Potriveşte modelele Analiza datelor
Construieşte explicaţii Analiza datelor
Analizează datele Analiza datelor
longitudinal
Realizează modele logice Analiza datelor
Validitate externă Foloseşte teorii rivale în Planificarea cercetării
acelaşi caz
Foloseşte logica replicării Planificarea cercetării
în studiile cu cazuri
multiple
Fidelitate Folosiţi protocol de studiu Culegerea datelor
de caz
Dezvoltă o bază de date a Culegerea datelor
studiului de caz

Pregătirea culegerii datelor


Recomandări

Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite!


- formularea întrebărilor
- ascultarea
- adaptabilitatea/ flexibilitatea
- înţelegerea problemelor studiate
- lipsa distorsiunilor (obiectivitate)

Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire


a culegerii datelor.

Culegerea datelor
Recomandări
Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz. Acesta să conţină:
- întrebările de cercetare
- procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare
- idei preliminare despre raportul de cercetare final
Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea
controlului asupra desfăşurării cercetării. El se poate schimba pe parcursul studiului.

Colectaţi date din mai multe surse


Şase surse de date
Sursă de date Avantaje Slăbiciuni
Documentare Stabilă- poate fi accesată în mod Accesibilitatea poate fi slabă
repetat Accesul poate fi blocat în mod
Non-obtrusivă deliberat
Exactă- conţine nume exacte, Selectivitatea distorsionată – dacă
referinţe şi detalii ale unui colecţia de date este incompletă
eveniment Distorsiune în raportare – reflectă
O mare acoperire – intervale mari distorsiunile autorului
de timp, multe evenimente, în
multe situaţii
Date de Aceleaşi ca şi pentru Aceleaşi ca şi pentru
arhivă documentare documentare
Precise şi cantitative Accesibilitate scăzută din motive
de confidenţialitate
Interviuri Ţintite – se concentrează pe tema Distorsiuni datorate întrebărilor
studiului de caz formulate greşit
Inspiratoare – sugerează inferenţe Distorsiuni în răspunsuri
cauzale Inexactităţi datorate memoriei
slabe
Reflexivitate – cei intervievaţi
oferă ceea ce doreşte
intervievatorul
Observaţia Realitate (realism) descriu Consumatoare de timp
directă evenimentele în timp real Selectivitate, în afara unei
Contextuale – acoperă şi acoperiri largi
contextele evenimentelor Reflexivitate – evenimentele se
desfăşoară în mod diferit datorită
observaţiei (efectul de observator)

Observaţie Aceleaşi ca şi la observaţia Aceleaşi ca şi la observaţia


participantă directă directă
Oferă acces la motive şi Distorsiuni datorate manipulării
comportamente interpersonale de către observator a
evenimentelor
Artefacte Oferă acces la caracteristici Selectivitate
fizice culturale Disponibilitate
Oferă acces la operaţiuni tehnice

Figura 1. Convergenţa surselor de date multiple


Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate

FAPT

Observaţii (directe Artefacte fizice Interviuri


sau participante) focalizate

Creaţi o bază de date a studiului de caz


Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date, de obicei de tip narativ
care organizează datele din teren.
Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care
organizează baza de date. Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. O asemenea
bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare.

Practic: rezultatele textuale (protocoale, sau fragmente de protocol etc.) pot fi grupate
în bibliorafturi corespunzătoare temelor.

Menţine un lanţ de date


Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale
până la concluziile finale.
Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei?
- Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei
de date (protocoale de interviu, documente, observaţii)
- Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi
circumstanţele în care documentele au fost colectate
- Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările
specifice conţinute în protocolul studiului de caz
- Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale

Analiza datelor în studiul de caz


Avem două momente de analiză:
- în timpul culegerii datelor – triangulaţia, ajustări ale protocolului studiului
de caz
- după finalizarea studiului de caz – inspectare, categorizare, tabulare,
recombinare

Pentru analiza finală, recomandări:


- Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza
datelor). Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc
cu datele (categorizare, sumarizare). Pot fi folosite două strategii
opţionale:
o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz
(deductiv)
o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de
caz (inductiv)

Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice:


a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise –
când cercetarea este explicativă; comparăm variabile independente şi
dependente, într-o manieră analitică, nu statistică, astfel că analistul are o
mare discreţie
b. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii)
a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”)
b. Caz 2 ----> modificarea explicatiei
c…….
c. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici
ale cazului sau cazurilor în timp

Recomandare
Dezvoltă şi foloseşte modele logice, mai ales pentru cercetările evaluative
Modelul logic
- combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală
- stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente, acoperind
relaţiile cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente
Avantaj:
Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de
detaliată a.î. se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă.
Oferă şi soluţii de intervenţie.

Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate

Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate:


- Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante!
- Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date
- Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale
pentru a arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.
- Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare

Scrierea raportului de cercetare