Student – Cioacă Vlad Ovidiu

CERCETAREA SOCIALĂ PRIN SONDAJE DE OPINIE

 STRUCTURĂ

I. INTRODUCERE
II. TEME POTRIVITE PENTRU CERCETAREA PRIN SONDAJ
III. REGULI GENERALE PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR
1. Întrebări și afirmații
2. Întrebări deschise și întrebări închise
3. Formulați clar întrebările
4. Evitați întrebările cu dublu scop
5. Respondenții trebuie să aibă competența necesară pentru a răspunde la întrebări
6. Respondenții trebuie să fie dispuși să răspundă la întrebări
7. Întrebările scurte sunt cele mai bune
8. Evitați întrebările negative
9. Evitați termenii și întrebările părtinitoare

 ASPECTE ESENȚIALE

I. - aspecte istorice - mențiuni vetero- și noutestamentare despre utilizarea sondajului

(recensământul);
- 1880 – Karl Marx trimite 25.000 de chestionare prin poștă unor
muncitori, pentru a determina măsura în care sunt exploatați de
angajatori.
Corpul metodologic al științelor sociale este constituit dintr-o varietate remarcabilă de metode, tehnici
și instrumente. De largă popularitate este sondajul de opinie ce presupune selectarea unui eșantion
reprezentativ pentru o anumită populație și aplicarea chestionarului ca tehnică și instrument de cercetare.

II. Tipuri de cercetări în care se poate folosi – descriptive, explorative, explicative.

Unitate de analiză – de regulă, individul. Se pot investiga și alte unități, dar existența unui grup
de respondenți este necesară. Se poate investiga, de pildă, divorțul, chestionând un grup de
persoane afalte în această situație.

Utilitate – investigarea atitudinilor și orientărilor unei populații mari, imposibil de observat direct.
Se utilizează în acest sens diferite tipuri de eșantionare, dar care asigură reprezentativitatea
concluziilor, și chestionarul, prin intermediul căruia se pot măsura atitudinile și opiniile respective.

Percepție generală – Deși larg răspândite, la nivelul opiniei publice anchetele bazate pe chestionar
sunt privite cu mult scepticism.

CAUZE
1. Li se reproșează inexactitatea (exemplu – candidații care pierd în sondaje le spun alegătorilor
să nu creadă în concluziile acestora).
2. Li se reproșează exactitatea excesivă (exemplu – prezicerea căștigătorului unei competiții
electorale, înainte ca alegerile să se fi încheiat).
3. Existența a numeroase sondaje incorecte din punct de vedere științific.
(nereprezentativitatea eșantionului, întrebări incorect formulate și alte vicii metodologice).
Student – Cioacă Vlad Ovidiu
Exemple
- Rapoartele Hite despre sexualitatea umană. Shere Hite s-a bucurat de o popularitate
deosebită, dar a fost contestată vehement de comunitatea științifică. Hite a afirmat, de pildă,
că a trimis prin diverse organizații 100.00 de chestionare femeilor din SUA, din care numai
4500 au fost returnate.
- Literary Digest (1936), utilizând un eșantion enorm, dar fără reprezentativitate națională, a
apreciat că Alf Landon îl va zdrobi în alegeri pe Roosevelt.

4. Instrumentalizarea sondajului de opinie pentru scopuri neștiințifice

a. Utilizarea tendențioasă a sondajelor de opinie de către unii agenți de marketing;
b. Utilizarea tendențioasă a sondajelor de opinie de către unele organizații de caritate, uneori
solicitându-se și contribuții bănești;
c. Extinderea unei forma patologice a sondajului de opinie – Sondajul de influențare (push
poll), condamnat fără menajamente de Asociația Americană pentru Sondajele de Opinie
Publică: De fapt, intenția nu este de a măsura opinia publică, ci de a o manipula, pentru
a schimba preferința alegătorilor pentru un candidat, în favoarea oponentului său.

III. Întrebările chestionarului = variabilele operaíonalizate

Chestionarele sunt folosite în
- sondaje de opinie
- cercetări de teren
- experimente
- diferite modalități de observație

1. Întrebări și afirmații
Principalele tipuri de itemi utilizați într-un chestionar sunt
a. Întrebările – sunt definitorii pentru tehnica chestionarului. Ele pot fi clasificate după numeroase
criterii.
b. Afirmațiile – se pot dovedi, în unele situații, mai avantajoase decât întrebările.
Pentru integrarea afirmațiilor într-un chestionar se poate utiliza sistemul conceput de Rensis
Likert (scala Likert). Se enunță afirmația, iar respondenții sunt întrebați dacă sunt de acord cu
ea în mare măsură, de acord, nu sunt de acord etc.
Se recomandă utilizarea ambelor categorii de itemi.

2. Întrebări deschise și întrebări închise

ÎNTREBĂRI ÎNCHISE
-Au variante prestabilite de răspuns.
-Sunt specifice sondajelor.
-Facilitează o uniformitate a răspunsurilor și pot
fi mai ușor prelucrate.
-Evită pericolul obținerii unor răspunsuri
irelevante pentru cercetare.
-Pot fi transferate direct într-un format în care
pot fi analizate de computer.
-Variantele prestabilite de răspuns ar putea fi
prea restrictive sau/și subiective.
-Există două condiții de formulare a
răspunsurilor:
ÎNTREBĂRI DESCHISE
-Nu au variante prestabilite de răspuns,
permițându-i respondentului formularea unor
răspunsuri personale.
-Vizează mai ales partea calitativă a cercetării.
-Se folosesc mai ales în interviurile calitative,
dar se pot integra cu succes și în sondaj.
-Obiectivitate – răspunsul celui chestionat nu
este influențat de cercetător prin variante
prestabilite, constrângătoare.
-Subiectivitate – codarea lor implică intervenția
interpretativă a cercetătorului, care poate
periclita sensul inițial al răspunsului.
-Unele răspunsuri pot fi irelevante.
 Student – Cioacă Vlad Ovidiu
a-exhaustivitatea (variantele prestabilite trebuie
să includă toate posibilitățile). Se poate adăuga
și o categorie precum Alt răspuns…….
b-categoriile trebuie să se excludă reciproc. Se
poate adăuga o instrucțiune în care să i se ceară
respondentului alegerea celei mai bune variante.

3. Formulați clar întrebările

Întrebările trebuie să fie clare și precise atât din perspectiva cercetătorului, cât și a respondentului.
Nu de puține ori, cercetări serioase au fost afectate din pricina sensului diferențiat pe care cercetătorii
și respondenții îl atribuiau unui anumit concept.
Exemplu – Studiul asupra Populației Actuale realizat de Biroul American de Evidență a Populației.
CONCEPT BIROUL AMERICAN DE EVIDENȚĂ… RESPONDENȚI
ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DE DUMINICĂ PÂNĂ SÂMBĂTĂ DE LUNI PÂNĂ VINERI
SLUJBĂ CU NORMĂ ÎNTREAGĂ MINIM 35 ORE/SĂPTĂMÂNĂ MINIM 40 ORE/SĂPTĂMÂNĂ

4. Evitați întrebările cu dublu scop

De multe ori, cercetătorii cer respondenților să dea un singur răspuns unei întrebări ce vizează mai
multe aspecte, fapt ce poate genera confuzii.
Exemplu:
Sunteți de acord cu afirmația SUA ar trebui să abandoneze programul spațial și să cheltuiască
banii pe programe interne. ?
CATEGORIA 1 DE CATEGORIA 2 DE RESPONDENȚI CAT. 3 DE RESPONDENȚI
RESPONDENȚI
Ar putea dori ca programul spațial să Ar putea dori continuarea
Pot fi de acord sau nu fie abdandonat, dar banii să fie programului spațial, dar și
fără nici un dubiu. – înapoiați contribuabililor. – NU vor susținerea programelor interne. –
Vor răspunde. putea răspunde. NU vor putea răspunde.

5. Respondenții trebuie să aibă competența necesară pentru a răspunde la întrebări

Nu întotdeauna respondenții pot oferi informațiile pe care cercetătorul dorește să le obțină.
EXEMPLUL1 Întrebatul respondenților la ce vârstă au vorbit prima dată cu părinții lor. Termenul vorbit
pune probleme, iar posibilitatea ca respondenții să își amintească acest lucru este minimă.
EXEMPLUL2 Consultarea studenților cu privire la modul în care să fie cheltuiți banii ar putea duce la
alocarea unor sume foarte mici pentru aspectele administrative.
EXEMPLUL3 Într-un studiu, mai mulți tineri au fost rugați să estimeze câți km au parcurs de la
obținerea permisului auto. Mulți au afirmat că parcurseseră deja sute de mii de km.

6. Respondenții trebuie să fie dispuși să răspundă la întrebări

În general, oamenii nu oferă informații și opinii despre care nu doresc să fie împărtășite. Dacă opinia
lor este minoritară, preferă să spună că nu sunt hotărâți.
EX1 Yanjie Bian a observat, pe parcursul cercetărilor sale în China, cât de dificilă poate fi obținerea unor
răspunsuri oneste. În timpul Revoluției Culturale (1966-1976), în contextul regimului totalitar,
tehnica sondajului se dovedea inutilă, din pricina autocenzurării respondenților.
EX2 Organizația Gallup a aplicat un buletin de vot secret pentru a testa opțiunile celor care ieșeau de la
urne, asigurând astfel anonimatul. Rezultatul a fost un număr semnificativ mai mic de persoane care
au refuzat să răspundă, crescând astfel reprezentativitatea rezultatelor.
Student – Cioacă Vlad Ovidiu
7. Întrebările scurte sunt cele mai bune
Din dorința de a fi preciși și lipsiți de ambiguitate, cercetătorii tind să conceapă întrebări lungi și complicate,
lucru periculos, întrucât cei mai mulți respondenți evită să citească cu atenție și să înțeleagă ideea din spatele
întrebărilor lungi și întortocheate. De aceea trebuie concepute întrebări clare și scurte, care nu lasă loc de
interpretări.
8. Evitați întrebările negative
Prezența negației în chestionar poate conduce la interpretări greșite.
Sunteți de acord cu afirmația SUA nu ar trebui să recunoască Cuba?
CATEGORIA 1 DE RESPONDENȚI CATEGORIA 2 DE RESPONDENȚI
Vor înțelege întrebarea și vor răspunde fără Vor ignora negația nu și vor răspunde DA pentru a-și exprima
dubii. acordul privind recunoașterea statului Cuba și NU pentru a-și
exprima dezacordul.
Cazuri concrete:
EX1 Într-un studiu despre libertățile civile, respondenții au fost întrebați dacă unor categorii de persoane
ar trebui să li se interzică să predea în școli. În dreptul fiecărei categorii apărea DA/NU. Întrebarea
a fost interpretată greșit, mulți răspunzând DA pentru a-și exprima acordul. Studiul a fost reluat,
trecându-se în dreptul fiecărei categorii PERMIS/INTERZIS.
EX2 Într-un studiu organizat de Comitetul Evreiesc American a rezultat că unul din trei americani avea
dubii cu privire la existența Holocaustului, iar unul din cinci credea că Holocaustul nu a existat
niciodată. Sursa concluziilor eronate a reprezentat-o o întrebare în care se folosise dubla negație, iar
sondajul a fost repetat.

9. Evitați termenii și întrebările părtinitoare

În științele sociale lucrăm cu concepte fără un înțeles definitiv și unanim acceptat – același lucru este
valabil și în întrebările dintr-un chestionar. Cercetătorul trebuie să evite pe cât posibil părtinirea, știut
fiind că unele întrebări îl încurajează pe respondent să răspundă într-un anumit fel. (ex – Sunteți de acord
cu președintele SUA că…). Dezirabilitatea socială a răspunsurilor se referă la faptul că atunci când
cerem informații, respondenții le vor trece printr-un filtru, astfel încât să creeze o imagine bună despre
sine. Un bărbat ar putea spune, de pildă, că susține egalitatea în drepturi dintre femei și bărbați, chiar dacă
opinia lui este contrară. Aceste erori pot fi corectate prin intermediul empatiei – cercetătorul trebuie să se
pună în poziția respondentului.
Studiile au arătat că efectul de părtinire este mult mai subtil decât se pare. Însăși numele date
personajelor din situațiile ipotetice pot influența răspunsul respondentului. În ceea ce privește subtilitatea
părtinirii, Kenneth Rasinski (1989) a analizat mai multe sondaje și a observat o diferență esențială de
atitudine în raport cu modul în care erau prezentate anumite concepte care, în fond, desemnau același
lucru.
MAI MULT SPRIJIN MAI PUȚIN SPRIJIN
Asistență socială pentru cei săraci. Protecție socială.
Stoparea creșterii ratei criminalității. Aplicarea mai strictă a legii.
Rezolvarea problemelor din marile orașe. Asistență pentru marile orașe.
Îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele de Asistență pentru persoanele de cunoare.
culoare.
Student – Cioacă Vlad Ovidiu
 TERMENI-CHEIE

RESPONDENT = O persoană care oferă date pentru analiză, răspunzând unui chestionar din cadrul
unui sondaj.
CHESTIONAR = Un document care conține întrebări sau alți itemi, cu scopul de a solicita informații
pentru anchetă.
ÎNTREBĂRI ÎNCHISE = Întrebări de sondaj în care individul este rugat să selecteze un răspuns dintr-
o listă furnizată de cercetător.
ÎNTREBĂRI DESCHISE = Întrebări la care individul este rugat să ofere propriile răspunsuri.
PĂRTINIRE = Calitatea unui instrument de cercetare care tinde să genereze interpretări într-o
anumită direcție.

 PERSONALITĂȚI

Karl Marx, Shere Hite, Rensis Likert, Yanjie Bian, Kenneth Rasinski

 ÎNTREBĂRI DE VERIFICARE

1. Definiți următorii termeni – respondent, chestionar, întrebări închise, întrebări deschise,

părtinire.
2. În ce constă specificul sondajului de opinie, ca metodă de cercetare în științele sociale?
3. În ce situații este indicată utilizarea sondajului de opinie și ce unități de analiză poate viza?
4. Deși larg răspândite, la nivelul opiniei publice anchetele bazate pe chestionar sunt privite cu
mult scepticism. Care sunt principalele cauze ale acestui fenomen?
5. În ce condiții reprezentativitatea concluziilor unui sondaj poate fi periclitată? Argumentați cu
două exemple concrete din istoria sondajelor de opinie.
6. Ce se înțelege prin termenul de push poll?
7. Ce este scala Likert?
8. Analizați comparativ întrebările închise și deschise, din perspectiva avantajelor și dezavantajelor
fiecărui tip.
9. În ce condiții este valid un răspuns al unei întrebări închise?
10. Argumentați, printr-un exemplu concret, afirmația conform căreia Nu de puține ori, cercetări
serioase au fost afectate din pricina sensului diferențiat pe care cercetătorii și respondenții îl
atribuiau unui anumit concept.
11. De ce trebuie evitate întrebările cu dublu scop?
12. Argumentați afirmația conform căreia Nu întotdeauna respondenții pot oferi informațiile pe care
cercetătorul dorește să le obțină.
13. Ce a observat Yanjie Bian pe parcursul cercetărilor realizate în China?
14. De ce trebuie evitată negația în construcția întrebărilor? Exemplificați cu câteva cazuri concrete.
15. La ce se referă dezirabilitatea socială a răspunsurilor și cum poate fi ea corectată?
16. Ce a observat Kenneth Rasinski cu privire la părtinire?