Teorii n Psihologia Sociala Este cunoscut faptul ca teoriile stiintelor socioumane se situeaza (ierarhizeaza), de regula, pe trei niveluri de generalitate:

I. Nivelul teoriilor generale asupra societatii si individului; II. Nivelul teoriilor intermediare sau de rang mediu (teoretizate de catre R. Merton); III. Nivelul teoriilor elementare sau al generalizarilor, realizate pe baza ipotezelor de lucru. n cazul teoriilor specifice domeniului psihologiei sociale (care pot fi ncadrate n cadrul unuia dintre niveluri de generalitate mai sus mentionate), psihologia sociala contemporana opereaza cu mai multe niveluri de explicatie descrise ca atare de catre Willem Doise (1986): 1. Nivelul intrapersonal - Cuprinde analiza proceselor psihologice care privesc felul n care indivizii si organizeaza experienta pe care o au asupra mediului social (de exemplu, cercetarile asupra balantei cognitive). 2. Nivelul interpersonal - Se refera la analiza interactiunii interpersonale n cadrul unor situatii specifice. Nu se tine seama de factorii pozitionali sociali emannd din afara situatiei. Obiectul de studiu este dinamica relatiei stabilita la un anumit moment de anumiti indivizi ntr-o anumita situatie (de exemplu, unele cercetari efectuate n domeniul atribuirii). 3. Nivelul pozitional - Analiza actiunii interindividuale n situatii specifice lund n calcul rolul pozitiei sociale (al statusului, al identitatii) din exteriorul situatiei considerate (de exemplu, unele cercetari din domeniul identitatii sociale). 4. Nivelul ideologic - Analiza interactiunii interindividuale lund n calcul rolul credintelor si al relatiilor dintre grupuri (de exemplu, unele cercetari din domeniul identitatii sociale, al reprezentarilor sociale, al influentei minoritare; unele studii asupra normelor culturale si valorilor). n cadrul acestui capitol vor fi abordate doar la teoriile de nivel general ale psihologiei sociale, asa cum au fost sistematizate de Petru Ilut (2000,35-47): I. Teoriile motivationale subliniaza rolul decisiv al nevoilor si motivelor n declansarea si sustinerea actiunii oamenilor. Aceste teorii ncearca descifrarea relatiei dintre individual si social prin prisma constituirii si functionarii complexului motivational, relatie care are trei fatete majore (Ilut, 2000, 35-36): a. Cea mai mare parte a motivelor are un continut determinat sau cel putin colorat social, fiind dobndita prin procesul socializarii; b. Motivele afecteaza perceptiile persoanei, dar si comportamentul individual. De exemplu, diferitele amenintari i solidarizeaza pe indivizi, att pentru a le face fata, ct si din tendinta de a reduce disconfortul psihic personal si a minimiza frica; c. Noile situatii sociale creeaza noi motive, tendinte si stari sufletesti, care conduc la comportamente ce influenteaza, la rndul lor, situatiile sociale; II. Teoriile nvatarii sociale reprezinta, pna la un punct, aplicarea principiilor nvatarii din
1

psihologia generala, cu specificarea ca e vorba de o nvatare mai difuza, prin mprejurari de zi cu zi si de nvatarea unor comportamente sociale (Ilut, 2000, 36). nvatarea sociala se realizeaza prin intermediul urmatoarelor tipuri majore de nvatare: a. nvatarea directa, pe propria piele prin implicarea urmatoarelor mecanisme: - Asociatia prin conditionare clasica (ilustrata de celebrele experimente ale lui Pavlov, n cadrul carora un stimul lumnos era asociat de catre cini cu furnizarea de hrana, de unde producerea salivarii dupa aparitia stimului luminos, chiar daca nu se mai furniza hrana); - Mecanismul rentaririi (conditionarea instrumentala) n care un comportament anume se produce sau este evitat datorita faptului ca din experientele trecute s-a nvatat ca ar putea avea consecinte benefice sau, dimpotriva, neplacute. b. nvatarea indirecta (observationala) care se efectueaza prin observarea comportamentului altor persoane si a consecintelor acestuia. Avantajul potential fata de nvatarea directa este posibilitatea de a maximiza beneficiile, minimiznd costurile si riscurile (deoarece, la modul propriu, nu este vorba de o nvatare pe propria piele); c. nvatarea complex-cognitiva este tot de tip indirect, fiind realizata pornind de la relatarile altora, prin lecturi si prin combinarea informatiilor din mai multe surse. Ponderea celor trei tipuri de nvatare sociala n cadrul relatiei individual-social difera n functie de mai multi factori, n primul rnd vrsta: la vrstele mici predomina nvatarea directa, nlocuita ulterior cu cea indirecta; nvatarea complex-cognitiva este specifica tineretii trzii si maturitatii. Alti factori care influenteaza aceasta pondere sunt: gradul de inteligenta; nivelul cultural; unele trasaturi de personalitate si experienta de viata. III. Teoriile cognitiviste pornesc de la ideea conform careia actiunile si gesturile oamenilor depind de felul n care ei percep si definesc situatiile sociale. O serie de afirmatii sunt comune tuturor demersurilor cognitive: - Indivizii tind n mod spontan sa dea nteles evenimentelor si situatiilor prin grupare, categorizare, ordonare sau sporirea inteligibilitatii. Pentru a realiza aceste operatii se folosesc scheme mentale, categorii, prototipuri toate pentru a descrie si ntelege realitatea nconjuratoare (indiferent de gradul de complexitate al acesteia); - n perceptia lumii apare o distanta fundamentala ntre un fundal amorf si obiecte predominante; - O abordare teoretica fundamentala de tip cognitiv este cea a teoriilor atribuirii, care ncearca sa descrie si sa explice dupa ce legitati, n ce conditii si cum oamenii obisnuiti utilizeaza informatii n vederea determinarii cauzelor comportamentelor sociale (Ilut, 2000, 37); - Atunci cnd perceptiile, inferentele si procesele mnemotehnice se refera nu doar la relatii interpersonale (la judecati asupra altor persoane) ci si la situatii si grupuri sociale, la ntelegerea lumii n ansamblul ei, avem de-a face cu cognitia sociala. Aici se au n vedere n mod special strategiile de cunoastere cotidiana pe care le folosesc oamenii obisnuiti si tipurile de erori care pot surveni. Comparativ cu teoria nvatarii sociale, abordarea cognitiva se deosebeste prin doua particularitati majore: 1. Concentrarea teoriilor nvatarii sociale mai degraba pe prezentul perceptiilor unei persoane dect pe rolul perceptiilor trecute (ca n cazul teoriilor cognitive); 2. Teoriile cognitive accentueaza importanta perceperii, definirii si interpretarii personale (subiective) ale situatiei si nu pe cele obiective ale situatiei, asa cum ar parea ea pentru un observator neutru, din exterior.
2

IV. Teoriile cost-beneficiu pornesc de la postulatul conform caruia oamenii se ghideaza dupa principiul de a obtine beneficii ct mai mari cu costuri ct mai mici. n cadrul acestei abordari se pot regasi o serie de abordari: - Luarea deciziei de a actiona ntr-un fel sau altul este rezultatul unui proces de evaluare din partea subiectului uman a avantajelor si dezavantajelor tuturor alternativelor posibile; - Pe lnga raportul cost-beneficiu (avantaje-dezavantaje), oamenii au n vedere probabilitatea cu care acest raport se poate realiza, adica o estimare a cstigurilor si costurilor asteptate de catre individ: n decizia de a adopta o alternativa sau alta, indivizii combina deci doi factori: 1) valoarea rezultata din raportul cost-beneficiu a unei variabile si 2) probabilitatea, expectanta ca respectivul rezultat sa se si realizeze daca se adopta o anumita varianta (expectancy-value theory) (Ilut, 2000, 38). - Teoria schimbului social: indivizii se ghideaza n luarea diferitelor decizii gndind mereu ce decizii va lua celalalt. n mod asemanator unei partide de sah, strategiile individului se modifica n functie de presupusele (sau realele) strategii ale celuilalt (cu care se interactioneaza); - Teoria echitatii (Adams, 1965) postuleaza ca oamenii se compara cu ceilalti n functie de raportul dintre costurile si beneficiile pe care le angajeaza ntr-o activitate. Conform acestei teorii, nu marimea costurilor si beneficiilor celor doua persone conteaza, ci raportul dintre ele: e crucial de mentionat ca indivizii judeca echitatea sau inechitatea dupa felul n care percep acest raport, ceea ce poate fi departe de situatia reala (Ilut, 2000, 39). Ori de cte ori indivizii percep o inechitate (inegalitate ntre cele doua raporturi) de obicei n defavoarea lor acestia vor avea tendinta de a restabili echitatea, prin doua tipuri de solutii: - comportamentale: se micsoareaza costurile sau se maresc beneficiile proprii si ale celuilalt, daca este posibil; - cognitive: micsoreaza sau maresc costurile si beneficiile doar n plan perceptiv-interpretativ si nu la modul efectiv. V. Teoriile normelor si a rolurilor sociale accentueaza importanta factorilor macro-socioculturali: - n cadrul fiecarei culturi functioneaza un set de valori si norme sociale de mare generalitate, dar care pot diferi de la o cultura la alta (de exemplu, predominanta individualismului n culturile occidentale si a colectivismului n cele asiatice); - Pe lnga valorile si normele generalizate la nivelul unei culturi, exista norme si reguli legate de pozitiile pe care individul le ocupa n societate statusurile sociale, care sunt concretizate sub forma rolurilor sociale, carora li se asociaza o serie de drepturi sau ndatoriri (scrise sau nu) fata de semenii sai; - Rolurile sociale sunt direct complementare, aproape fiecarui rol corespunzndu-i un contra-rol (de exemplu, perechile: parinte-copil; sef-subordonat etc.). Rolurile sociale sunt concepte-cheie n psihologia sociala, dar sunt judecate n mod diferit, de catre indivizi concreti, cu personalitate proprie. VI. Interactionismul simbolic, abordare teoretica care pleaca de la o serie de postulate: - Oamenii actioneaza fata de obiecte si persoane pe baza ntelesului pe care acestea le au pentru ei. Cu alte cuvinte, trebuie sa ne plasam n pozitia persoanei (persoanelor) care interactioneaza si sa analizam contextul n care interactioneaza; - ntelesurile sunt rezultatul interactiunilor sociale, fiind produse colective, nascute si structurate datorita vietii n comun. Simbolurile pe baza carora se interactioneaza au ntelesuri mpartasite,
3

comune, fara de care nu ar fi posibila cunosterea si predictia conduitei semenilor nostri; - Oamenii nu receptioneaza si nu vehiculeaza simboluri si ntelesuri n mod mecanic, ci le adapteaza la schimbarile survenite n existenta proprie; - Individualul si socialul sunt doi termeni care sunt nu pot fi conceputi unul fara celalalt: Nu poti ntelege indivizii fara a examina societatea care i-a modelat si i remodeleaza continuu si e imposibil de nteles societatea fara a avea n vedere profilul personalitatii membrilor ei, care o definesc si o redefinesc perpetuu (Ilut, 2000, 43). La finalul prezentarii principalelor categorii de teorii de nivel general din psihologia sociala, Petru Ilut tine sa reaminteasca ca acestea sunt teorii slabe - stnd sub semnul vagului, n comparatie cu cele din domeniul stiintelor exacte. Fiind vagi, prezinta avantajul unui caracter mai flexibil, mai adaptabil la diferitele contexte sociale, n cadrul carora au o functie orientativa n explicarea si predictia fenomenelor psihosociale. De aceea, este necesara dezvoltarea teoriile de rang mediu (intermediar), care sunt mai operante n cadrul diferitelor contexte sociale, datorita faptului ca se plaseaza la un nivel intermediar ntre explicarea unor fenomene foarte specifice (prin intermediul teoriilor de rang elementar, al generalizarilor) si teoriile de ordin general, prezentate anterior.