EVALUAREA COMPORTAMENTELOR CU RISC PENTRU SĂNĂTATE ÎN

RÂNDUL COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR

Din diferite motive, copiii, adolescenții și tinerii se pot angaja în diferite

comportamente cu risc pentru sănătate-obiceiuri alimentare nesănătoase, sedentarism, fumat,
consum de alcool sau droguri ilicite, comportament sexual cu risc pentru boli cu transmitere
sexuală sau sarcini nedorite, comportamente generatoare de violență sau accidente. Pe lângă
efectele pe termen scurt sau lung asupra sănătății, aceste comportamente au efecte asupra
dezvoltării psiho –sociale și profesionale a acestora.
Evaluarea comportamentelor cu risc pentru sănătate are drept scop:
- Identificarea unor comportamente riscante la nivel individual în vederea
consilierii adecvate a persoanei respective pentru renunțarea la acestea
- Identificarea unor comportamente riscante la nivelul unei colectivități, ceea ce
ghidează realizarea unor programe educaționale și măsuri pentru prevenirea și
reducerea acestora
- Evaluarea efectelor măsurilor de promovare a sănătății

Metode folosite pentru evaluarea comportamentelor cu risc pentru sanatate in randul

copiilor, adolescentilor si tinerilor

În vederea colectării datelor se pot folosi diferite metode :

1. Chestionare
2. Interviuri
3. Jurnale
4. Grupuri de discuții
5. Metoda observației
6. Măsurători cu ajutorul unor aparate sau instrumente
 Metoda chestionarului
Chestionarul este un document cu întrebări variate cu scopul de a obține anumite
informații de la persoana căreia îi va fi administrat.
Pot fi folosite diferite tipuri de chestionare:
a. În funcție de modul de obținere a datelor chestionarul poate să fie anonim
(persoana participantă nu oferă date de identificare) sau confidențial (sunt oferite
date de identificare, dar informațiile furnizate sunt cunoscute doar de echipa de
cercetători)
În studiile care evaluează comportamente cu risc pentru sănătate se folosesc cel
mai frecvent chestionare anonime, dar sunt situații unde se impune utililizarea
chestionarelor confidențiale (ex. Atunci când dorim evaluarea unui program
educațional și dorim evaluarea cunoștințelor și comportamentului fiecărei persone
în parte înainte și după implementarea programului)
b. În funcție de modul de administrare a chestionarului acesta poate să fie
auto-administrat (subiecții cărora le este distribuit chestionarul îl completează
singuri, după care îl returnează celor responsabili de desfășurarea studiului),
completat on-line de către participanți sau se apelează la persoane pregătite care
interoghează direct sau telefonic subiecții folosind întrebările din chestionar și
completează ele răspunsurile oferite de subiecți (este de fapt vorba de un interviu)
Chestionarul poate fi structurat în diferite feluri, dar în general sunt incluse
următoarele componente, care sunt exemplificate în Tabelul 1.
Tabel 1. Structura chestionarului
Componente Caracteristici și conținut Exemple
Partea Descrie pe scurt scopul Exemplu de formulare:
introductivă studiului, instituția/echipa Acesta este un chestionar anonim
de cercetători care realizat de Facultatea de Medicină
efectuează studiul, tipul din Cluj-Napoca care are drept
chestionarului (confidențial scop evaluarea obiceiurilor legate
sau anonim), faptul ca de fumat în rândul elevilor.
participarea este voluntara, Participarea este voluntara.
modul de completare
Cuprins -Lista de informații care se -Aspectele socio-demografice
doresc a se obține este investigate includ: vârstă, sex,
 transformată într-un șir de mediu de proveniență, educație,
întrebări, atent concepute, structura familiei, nivel socio-
astfel încât informația economic educația părinților
obținută să reflecte - Exemplu de întrebare închisă
realitatea (sunt prefigurate variantele de
- Pot fi folosite întrebări răspuns):
închise, deschise sau o Părinții tăi fumează?
combinație între acestea □Da
-Cuprinde întrebări legate □Nu
de aspecte □Nu știu
socio-demografice - Exemplu de întrebare deschisă:
- Cuprinde întrebări care (persoana este lăsată să își exprime
privind cunoștințele, opiniile, nu sunt prefigurate
atitudinile și variante de răspunsuri)
comportamentele cu risc Ce ai mâncat ieri la micul
pentru sănătate dejun?………….
Încheiere O frază de mulțumire Multumim ca ați completat acest
pentru participant chestionar/Multumim pentru
participare
În vederea obținerii unor informații care să reflecte realitatea, trebuie să fie respectate
câteva reguli:
a. Conceperea întrebărilor
- Întrebările trebuie să fie concepute în funcție de informația pe care cercetătorul
dorește să o obțină; acest lucru se face în funcție de obiectivele studiului, pe baza
datelor din literatură și a experienței echipei de cercetători;
- Numărul de întrebări și dimensiunea chestionarului trebuie să realizeze un
echilibru între cantitatea înformațiilor care se doresc a se colecta și capacitatea și
motivația participanților de a completa;
- Alegerea tipului de întrebări (deschise sau închise) trebuie să țină cont de faptul că
întrebările închise sunt mai rapid și mai ușor de completat și în general sunt
acceptate mai bine de către copii și adolescenți, în timp ce întrebările deschise
permit colectarea unor informații mai în detaliu, dar necesită mai mult timp de
 gândire și completare din partea participanților și de multe ori rămân
necompletate;
- Evitarea includerii a 2 întrebări în una singură (ex. Vă place să fumați când
mergeți la petreceri sau când sunteți stresat?);
b. Formularea întrebărilor
- formularea întrebărilor să fie clară, cuvintele folosite să fie pe înțelesul subiecților,
fiind recomandată testarea chestionarului pe un grup mic de persoane, cu scopul
identificării unor posibile neclarități și inexactități;
- evitarea unor formulări care pot fi interpretate în diferite moduri de către
participanți (ex. folosirea unor termeni cum sunt desori, rareori care pot fi
interpretați diferit de către participanți)
- specificarea posibilității de a putea alege mai multe răspunsuri în cazul unor
întrebări închise cu răspunsuri multiple (ex. subiecților li se specifică puteți bifa
mai multe răspunsuri);
 propunerea pentru întrebările de opinie sau de atitudine a unor variante de
răspunsuri care să conțină răspunsuri extreme și răspunsuri de centru (ex. Crezi că
o să fumezi în viitor? Categoric da/probabil că da/nu știu/probabil că nu/categoric
nu);
c. Asigurarea unor condiții adecvate pentru completarea chestionarului
- chestionarele pot fi completate în diferite locații- la școală, cluburi sportive, spital,
acasă, on-line- dar trebuie găsită modalitatea de a administra chestionarul atunci
când participanții au timpul și răbdarea necesară completării;
- subiecților li se explică faptul că acest chestionar nu este un test, nu există
răspunsuri corecte și greșite, ei fiind rugați să completeze cu sinceritate ceea ce li
se potrivește lor;
- convingerea subiecților de faptul că este respectată confidențialitatea/anonimatul.
Avantajele folosirii metodei chestionarului sunt reprezentate de faptul că nu necesită
personal instruit pentru distribuirea și colectarea chestionarelor, posibilitatea asigurării
anonimatului participanților, colectarea unui număr mare de chestionare într-un timp relativ
scurt, rapiditatea și facilitatea completării chestionarului de către participanți.
Dezavantajele folosirii acestei metode sunt reprezentate de faptul că unele persoane
nu înțeleg sau completează cu superficialitate răspunsurile la unele întrebări, nu există
posibilitatea obținerii unor informații detaliate, costuri financiare legate de multiplicarea
chestionarelor in cazul chestionarelor auto-administrate, iar pentru chestionarele completate
on-line sunt excluse anumite persoane/grupuri care nu au acces la internet și rata de refuz
poate fi crescută.

2. Metoda interviului
Interviul reprezintă o discuție între cel care este implicat în derularea studiului și
subiectul studiului. În timpul interviului se pot folosi diferite metode de înregistrare a
informației: înregistrare video, înregistrări audio, notarea răspunsurilor pe o foaie cu un
design preformat sau doar luarea de notițe fără a exista un design preformat.
Interviul poate să fie de mai multe feluri
a. În funcție de modul de intervievare
- Interviu direct ( intervievatorul și intervievatul stau față în față)
- Interviu telefonic
b. În funcție de organizarea întrebărilor
- Interviu structurat
Cercetătorul are un set de întrebări planificate a fi puse subiectului, de obicei se
folosesc mai mult întrebări închise, cercetătorul ghidează conversația în mod explicit,
iar răspunsurile se noteză pe o foaie cu un design preformat.
- Interviu nestructurat
Nu există întrebări preformate, doar teme care urmează a fi explorate, de obicei se
folosesc întrebări deschise, cercetătorul își ia notițe, fără a exista un design preformat,
iar subiectul are un rol mai activ în desfășurarea conversației
Avantajele interviului sunt reprezentate de faptul că pot fi explorate în detaliu diferite
aspecte, pot fi explicate anumite întrebări, pot fi formulate întrebari suplimentare pentru
clarificarea unor aspecte, poate fi administrat și unor categorii populaționale cu nivel
educațional scăzut
Dezavantajele acestei metode sunt reprezentate de faptul ca necesită personal instruit,
nu asigură anonimatul, iar unele persoane refuză să vorbească despre anumite teme, precum
și faptul că este consumatoare de timp și implică costuri financiare importante.

3 Metoda jurnalului
Persoana participantă este instruită să își monitorizeze și noteze diferite aspecte
privind unele componente ale stilului de viață (ex. alimentație, implicare în activități fizice)
pe o perioadă de câteva zile.
 Avantajele metodei constau în faptul că permite obținerea unor informații detaliate cu
privire la aspectele investigate.
Dezavantajele rezultă din faptul că nu poate fi aplicată decât pentru adolescenți și
tineri care au nivelul educațional și motivația necesară participării, iar dat fiind faptul că
informațiile se colectează prospectiv există riscul ca voluntar sau involuntar participanții să
modifice anumite comportamente.

4. Grupuri de discutie
Sunt întâlniri interactive, facilitate de către un moderator, cu grupuri mici de subiecți
(maxim 6-8 persoane) din grupul în rândul căruia se investighează comportamentele cu risc
pentru sănătate. Moderatorul conduce discuțiile printr-un set de întrebări despre opinii, atitudini
ale participanților privind un anumit subiect (ex. dacă văd profesori/colegi care fumează, dacă au
participat la programe educaționale pentru o alimentație sănătoasă, cum cred că ar trebui să fie
structurate mesajele în cazul unor campanii anti-fumat).
Avantajele constau în colectarea rapidă a unor date care dau informații cu privire la
aspectele investigate și pot ghida modul în care sunt formulate întrebările pentru chestionare sau
interviuri care pot fi folosite ulterior.
Dezavantajele sunt legate de necesitatea realizării acestor grupuri de discuții de către o
persoană instruită în acest sens, dar și de capacitatea de contactare și motivare a subiecților care
sunt invitați să participe, precum și de faptul că datele colectate reflectă opinii și percepții
subiective ale participanților, nu pot fi obținute date despre prevalența comportamentelor cu risc
pentru sănătate investigate.

5. Metoda observației
Metoda observației permite cercetătorului să vadă și să audă cum se comportă subiecții
într-o anumită situație. În cazul adolescenților și tinerilor, metoda poate fi folosită pentru
observarea comportamentului tinerilor în diferite situații ( ex. Dacă fumează pe teritoriul școlii, pe
stradă, ce mănâncă în pauze la școală) și, eventual, alegerea în funcție de observațiile făcute a
subiecților care ulterior vor fi incluși în studii care urmăresc în detaliu diferite comportamente cu
risc (ex. subiecții care fumează vor fi ulterior intervievați asupra a diferite aspecte legate de
fumat).
Avantajele sunt legate de colectarea rapidă a unor date care dau informații despre ceea ce
se întâmplă cu privire la un anumit comportament.
 Dezavantajele sunt legate de faptul că datele colectate sunt limitate, nu pot fi obținute date
despre prevalența comportamentelor cu risc pentru sănătate investigate.

6.Măsurători
Pentru a investiga anumite comportamente cu risc pentru sănătate pot fi folosite
măsurători cu ajutorul unor instrumente care care oferă informații mai obiective. Exemple de
masurători sunt
- măsurarea monoxidului de carbon în aerul expirat sau determinarea cotininei
(metabolit al nicotinei) în diferite secreții biologice (salivă, urină) pentru a investiga
obiceiurile legate de fumat
- folosirea unor senzori de mișcare (pedometre, accelerometre) pentru a investiga
implicare în activități fizice
- măsurarea înălțimii și a greutății pentru investigarea statusului nutrițional
Diferite studii indică faptul că deseori există o bună concordanță între informațiile oferite
de participanți în chestionare/interviuri (dacă se asigură confidențialitate/anonimat) și rezultatele
acestor determinări .

Educaţia pentru sănătate în şcoli: aspecte etice si practice

-Etapa de Analiză
În această etapă este foarte importantă obţinerea şi analiza unor informaţii privind
problemele medicale şi socio-economice, comportamentele care le influenţează, grupul
ţintă, caracteristicile sale şi factorii care influenţează implicarea lor în comportamentele
studiate. În unele cazuri, aceaste informaţii pot fi obţinute prin consultarea datelor oferite de
diferite instituţii sociale şi medicale. Un alt instrument important este reprezentat de
efectuarea unei cercetări în rândul tinerilor folosind chestionare sau interviuri. În aceste
cazuri trebuie luate în considerare diferite aspecte etice.

Consimţământul informat

a.Consimţământul acordat de către oficialităţi

Dat fiind faptul că studiile vor include elevi, iar programul va fi desfăşurat în şcoli, un pas
esenţial este acela de a obţine consimţământul oficialităţilor: Ministerul Educaţiei sau
Inspectoratele Şcolare, precum şi consimţământul conducerii şcolilor implicate. Este
recomandat să existe un acord scris, unde atât drepturile, cât şi obligaţiile reprezentanţilor
şcolilor şi ai echipei de cercetare sunt precizate.

b. Consimţământul părinţilor

Având în vedere faptul că subiecţii sunt copii şi adolescenţi, în general cu vârsta sub 18 ani,
trebuie obţinut acordul părinţilor. Părinţii pot fi informaţi asupra activităţilor studiului în
timpul unor întâlniri cu membrii echipei sau pot primi scrisori cu informaţii privind
obiectivele şi activităţile studiului şi sunt întrebaţi dacă sunt de acord cu participarea copiilor.

 Asigurarea anonimatului/confidenţialităţii

Daca sunt folosite chestionare confidentiale acestea trebuie sa fie distribuite de catre membrii
echipei de cercetare (nu pot realiza profesorii din scoala acest lucru, deoarece elevii trebuie sa
fie convinsi ca doar echipa de cercetare are acces la aceste informatii). De asemenea, pentru
asigurarea conditiilor de confidentialitate pot fi folosite si alte metode- fiecare elev primeste
un cod si trece pe chestionar codul nu propriul nume (echipa de cercetare trebuie sa aiba o
lista cu echivalenta nume-cod) sau fiecare elev primeste un plic, pune chestionarul completat
in plic si noteaza numele pe plic (nu pe chestionar).

 Participarea voluntară

Adolecenţii care participă în cadrul cercetării trebuie informaţi asupra faptului că pot refuza
participarea. În cazul folosirii chestionarului, ei pot refuza, lăsând foaia necompletată. În
cazul interviului, ei pot refuza să răspundă la întrebări. Acest lucru trebuie explicat elevilor
oral sau se poate scrie pe prima pagină a chestionarului.

 Instrumente de lucru adecvate

Chestionarele folosite în cadrul activităţilor de colectare a datelor trebuie să fie în

concordanţă cu vârsta grupului ţintă şi trebuie testate înainte de utilizare pentru a se asigura
claritatea itemilor.

 Prezentarea şi raportarea corespunzătoare a datelor

Cercetătorii au obligaţia de a prezenta datele fără a menţiona numele participanţilor. În baza
de date, numele participanţilor va fi înlocuit cu un cod acordat de către echipa de cercetare.
Toate persoanele care sunt menţionate ca şi autori trebuie să fie consultate înainte de
raportarea datelor, pentru a preveni situaţia în care unii autori nu sunt de acord cu rezultatele
raportate.

-Faza de Intervenţie

 Selectarea grupului ţintă

Pe baza datelor colectate pe parcurul fazei de analiză, grupul ţintă trebuie selectat din
persoanele la care problema este mai frecventă sau are o severitate mai mare. Din nefericire,
de multe ori constângerile financiare şi logistice pemit implementarea programelor numai în
oraşele/locurile uşor accesibile. Trebuie însă depuse eforturi pentru a se asigura pe cât posibil
egalitatea în drepturi a elevilor, indiferent de zonă.

Recunoaşterea persoanelor şi instituţiilor relevante implicate în dezvoltarea, implementarea

şi finanţarea programului

 Obţinerea consimţământului

Similar fazei de analiză, pentru implementarea programelor de educaţiei pentru sănătate în

şcoli trebuie obţinut consimţământul oficialităţilor şi cel al părinţilor.

 Utilizarea materialelor şi metodelor de predare corespunzătoare pe parcursul procesului de

educaţie

Pe parcursul procesului de educaţie pentru sănătate în şcoli, materialele şi metodele folosite

trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele programului, dar trebuie să ia în considerare şi
nevoile grupului ţintă, capacitatea sa de înţelegere şi de a lua, pe baza informaţiilor oferite,
decizii corecte pentru sănătatea sa. Persoanele implicate în educaţia pentru sănătate trebuie să
sprijine dreptul persoanelor de a lua decizii informate cu privire la propria sănătate, atâta timp
cât aceste decizii nu influenţează în mod negativ alte persoane Educatorii trebuie să implice
activ persoanele, grupurile, comunităţile cărora se adresează în întregul proces educaţional
pentru ca toate aspectele prezentate să fie bine înţelese. În acelaşi timp, educatorii trebuie să
respecte drepturile celorlalţi de a avea valori, atitudini şi opinii diferite. Pe parcursul
procesului educaţional orice discriminare cu privire la gen, vârstă, starea sănătăţii sau alte
caracteristici trebuie evitată

Pregătire profesională corespunzătoare a persoanelor implicate în educaţia pentru sănătate

 Utilizarea unor metode de evaluare corespunzătoare

-Faza de Continuare

Impactul programelor de educaţie pentru sănătate este determinat nu doar de eficienţa

intervenţiilor, ci şi de calitatea implementării programelor şi de numărul de participanţi care
beneficiază de ele. Impactul acestor programe va rămâne limitat dacă programele se
implementează sporadic şi nu vor fi diseminate şi continuate. În această fază de continuare
trebuie luate în considerare diferite aspecte etice.

 Implicarea agenţiilor guvernamentale în programele de educaţie pentru sănătate desfăşurate

în şcoli.

 Menţionarea persoanelor/agenţiilor implicate în dezvoltarea programelor