Capitolul V

Metode de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și

comportamente față de sănătatea orală

Mihaela Adina Dumitrache

Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară,
Loredana Dumitrașcu
Disciplina de Științe comportamentale
Facultatea de Medicină Dentară,
U.M.F. ,,Carol Davila” București

,,Chestionarul de cercetare științifică reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de

investigare constând dintr-un ansamblu de întrebari scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și
psihologic care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din
partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (45).

Ipoteza. Chestionarul trebuie să plece de la o ipoteză. În afara testării ipotezelor anterior stabilite,
chestionarul nu are nici o valoare. De exemplu, întrebarea ,,De câte ori pe zi vă spălați pe dinți?” conține
ipoteza că persoanele chestionate se spală cel puțin o dată pe zi pe dinți și exclude supoziția că există
persoane care se periază doar o dată pe săptămână.

Clasificarea chestionarelor. Pot fi clasificate după conținut, formă și modul de aplicare.

După conținutul informațiilor adunate vizând calitatea informațiilor, se clasifică în (45,46):

1. Chestionare de date factuale, de tip administrativ, ce culeg fapte obiective, susceptibile a fi
observate direct și verificate și de alte persoane.
 Orice formular-tip reprezintă un chestionar de date factual
 Vizează vârsta, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, profesia, studiile,
naționalitatea, religia (anchetele demografice)
 Orice chestionar care investighează fenomene socioumane conține și întrebări factuale
 Informația din datele factuale este influențată de reacția de prestigiu (femeile sunt mai puțin
dispuse să își declare vârsta, mai ales în fața unor operatori de chestionar mai tineri), de locul amplasării
întrebărilor în cadrul chestionarului și de explicațiile premergătoare.
Întrebările de date factuale pot fi grupate în:
  Întrebări de cunoștinte: urmăresc stabilirea nivelului de cunoaștere și vor fi dispersate
printre întrebările de opinie, pentru a nu crea subiectului impresia că este supus unui test de inteligență,
ceea ce ar crea disconfort psihic și reactie de apărare.
 Întrebări de clasificare sau identificare (vârstă, sex, stare civilă, situație școlară sau
profesională): este bine să fie situate la finalul chestionarului, pentru ca răspunsurile să nu fie modificate
sau influențate de reacția de securitate a celui anchetat.
 Este bine să se explice că întrebările de identificare sunt importante numai pentru repartiția
faptelor și opiniilor în raport cu diferitele categorii socio-profesionale.

2. Chestionarele de opinie culeg date imposibil de observat direct. Cu ajutorul lor se studiază
opiniile, atitudinile, motivația și interesele subiectului. În investigarea fenomenelor sociale, sunt deosebit
de importante faptele, realitatea obiectivă, și abia apoi felul în care acestea se reflectă în conștiința
oamenilor. Alte fenomene sociale, precum opinia publică, preferințele culturale, comportamentul
electoral, se centrează pe subiectivitatea indivizilor și este necesar studiul cu ajutorul chestionarelor de
opinie.

George H. Gallup (46) a stabilit o schemă de construire a chestionarelor de opinie:

 Întrebari filtru (închise, cu răspunsuri multiple precodificate sau deschise) care stabilesc în
ce măsur subiectul este familiarizat cu problema
 Una sau mai multe întrebari deschise privind atitudinea față de acea problemă
 Un sistem de întrebări închise cu răspunsuri multiple precodificate referitoare la aceeași
problemă
 Întrebări deschise privind motivația opiniilor exprimate
 Întrebări închise cu răspunsuri multiple precodificate pentru măsurarea intensitatii
opiniilor.

După conținutul informațiilor adunate, vizând cantitatea informațiilor pot fi (45,46) :

1. Chestionare speciale (cu o singura temă), ce au următoarele caracteristici:

 se utilizează rar, datorită complexității fenomenelor sociale
  se aplică în studiile de piață sau ale comportamentului electoral, când e importantă viteza
obținerii unor rezultate
 pot doar să pună în evidență niste fenomene, nu să le măsoare sau explice
 se pot administra prin intermediul ziarelor și revistelor (evaluarea publicatiilor).

2. Chestionarele omnibus (cu mai multe teme)

 sunt cel mai des întâlnite
 colectează un mare număr de informații referitoare la fenomenele sociale, dar mai ales
interacțiunea dintre acestea
 sunt mai ieftine din punct de vedere al costului (pe un singur eșantion format se urmăresc
mai multe teme).

După forma întrebărilor, se clasifică în (45, 46) :

1. Chestionare cu întrebări închise (precodificate), caracterizate prin:
 gradul de libertate al persoanei anchetate este redus
 răspunsul se încadrează într-una dintre categoriile propuse de anchetator
 presupun din partea anchetatorului o bună cunoaștere a realității (pentru a propune
răspunsuri pertinente)
 presupun din partea subiectului existența unor opinii referitoare la subiect
 se pot folosi scale de raspunsuri (foarte mulțumit, mulțumit, nici mulțumit nici mulțumit,
ne mulțumit, foarte ne mulțumit)
 unii cercetători înclină să elimine din scală răspunsurile neutre, recomandând scalele cu
valori-pereche (foarte mulțumit, mulțumit, nemultumit, foarte nemultumit).

Intrebarile precodificate pot fi:

 Dihotomice (da-nu)
 Trihotomice (da-nu-nu știu): sunt mai justificate
 Precodificate multiplu (cu răspunsuri în evantai), cafetaria (prin analogie cu restaurantele
cu autoservire în care clienții pot alege dintr-un număr limitat de feluri de mâncare).

Răspunsul la intrebarea precodificată se poate afla chiar în întrebare:

  Întrebări alternative (dihotomice): ,,Ieri v-ați spălat sau nu v-ați spălat pe dinți?”
 Întrebări selective (precodificate multiplu): ,,Vă spălați pe dinți foarte des, des, rar, foarte
rar?”
 Chestionarele cu răspunsuri precodificate trebuie să acorde același număr de alternative
opiniilor pro și contra
 Lista răspunsurilor precodificate trebuie sa fie completă (exhaustivă). Oamenii sunt tentați să
indice drept răspuns variata pe care au reținut-o, de cele mai multe ori cea plasată prima
 Primele și ultimele elemente ale unei serii de cuvinte se rețin cel mai usor.

Avantajele întrebărilor închise sunt:

 Facilitează analiza statistică a răspunsurilor
 Sprijină memoria celui anchetat
 Asigură anonimatul, garantează siguranța și ușurează angajarea în răspunsul la chestionar
 Permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi
 Sunt ,,filtru” pentru întrebările următoare.

Dezavantajele întrebărilor precodificate:

 Prezența răspunsurilor presupune sugestibilitate
 Atracția răspunsurilor pozitive (în raport de 8-12 %).

2. Chestionarele cu întrebări deschise (libere, postcodificate)

 Lasă persoanelor anchetate libertatea unei individualizări mai mari a răspunsului

 Codificarea este mult mai dificilă
 Aduc un plus în cunoaștere particularităților unei populații: coerența, corectitudinea
gramaticală, volumul lexical, viteza de exprimare, capacitatea de justificare a opțiunilor exprimate
 Permit culegerea de informații bogate asupra tuturor temelor
 Nu există sugestibilitate
 Cu 10-11% mai multe răspunsuri ,,Nu știu” față de întrebările precodificate
 De folosit întrebări deschise în testarea cunoștințelor!!
 După modul de administrare, chestionarele se clasifică în (45, 46) :

1. Chestionarele autoadministrate presupun notarea răspunsurilor chiar de către subiecții

chestionați, eliminând filtrarea informației de către operatorul de anchetă. Astfel, este eliminat unul dintre
factorii care influențează răspunsul: personalitatea celui care aplică formularul.

Avantajele chestionarelor scrise versus chestionarele orale:

 Numărul mare al respondenților în același timp
 Dispare efectul de interviu
 Nu se mai exercită influența anchetatorului asupra răspunsurilor
 Crește nivelul de concentrare, există posibilitatea verificării afirmațiilor făcute
 Asigurarea anonimatului (influențează rezultatele în funcție de tema de studiu și de cultura
populației anchetate).

Chestionarele autoadministrate pot fi:

- Chestionare poștale
 este necesară pregătirea răspunsului (odata cu chestionarul se trimite și un plic timbrat și
adresat în care să se trimită rezultatele înapoi);
 expediere rapidă, dar întoarcere lentă a răspunsurilor; întrebări simple, este inutilă folosirea
tehnicii pâlniei sau pâlniei răsturnate, pentru că subiectul poate vedea toate întrebările;
 obligatoriu însoțite de o scrisoare explicativă formata din: (1) introducere în care să se solicite
colaborarea, aratând importanța studiului, (2) sponsorizarea studiului, importanța în special dacă instituția
este prestigioasă, (3) modul de selecție a respondenților, (4) anonimatul și confidențialitatea răspunsurilor,
(5) scopul studiului care ar trebui să fie cunoașterea științifică a realității, (6) modul în care vor fi utilizate
rezultatele, (7) adresa și numărul de telefon al cercetătorilor și (8) mulțumiri;
 cu cât chestionarul e mai scurt, cu atât este mai bun (maxim 8-10 întrebări simple).
- Chestionare publicate în ziare și reviste și pe internet

După numărul persoanelor care răspund concomitent la un chestionar, acestea se împart în:
 Chestionare autoadministrate individual (cele poștale sau publicate)
 Chestionare autoadministrate colectiv
 2. Chestionare administrate de operatorii de anchetă, care pot explica sensul întrebărilor și pot
adăuga date de observație privind condițiile ambientale și reactiile respondenților.

Modalitatea de a intra în contact cu respondentul este foarte importantă. Nu se adresează întrebarea

,,Ați avea timp să îmi răspundeți la câteva întrebări?”, ci se încearcă, de exemplu, formula ,,Dacă ar fi
posibil pentru dvs. să ma ajutați la acest proiect de cercetare, aș putea să vă pun acum câteva întrebări?”.

Structura chestionarelor

După funcția lor, pot fi puse în evidență următoarele întrebări (45,46) :

 întrebări introductive, de contact sau ,,de spart gheața”, ce dau încredere respondentului în
anchetator și în el insusi; întrebările ar fi bine să vizeze chestiuni generale, asupra cărora oamenii își pun
probleme în mod curent.
 întrebări de trecere, care marchează în structura chestionarului trecerea către altă problemă.
De exemplu, se poate începe cu formularea ,,Și acum, câteva întrebări despre...”
 întrebări filtru, care opresc trecerea anumitor subiecți la anumite întrebări, având funcție
contrară întrebărilor de trecere, de exemplu: ,,Dacă la întrebarea anterioară ați răspuns ,,Da”, ..”
 întrebările de tip ,,de ce”, care determină respondentul să dea explicații cu privire la opiniile
sale, este bine să fie evitate, deoarece pot da răspunsuri lipsite de informațiile căutate. Este bine să fie
înlocuite cu întrebari de tipul ,,Ce avantaje ai când folosești pasta de dinți X?” după o întrebare filtru de
tipul ,,Folosești pasta de dinți X?”
 întrebări de control, care verifică fidelitatea și consistența opiniei prezentate
 întrebări de identificare, care ajută la analiza răspunsurilor din chestionare și este
recomandat sa încheie chestionarul, fiind date personale.

Formularea întrebărilor

Prima etapă în realizarea unui chestionar este stabilirea temei anchetei, urmată de o definiție
operațională și de stabilirea setului de indicatori. Acești indicatori sunt, apoi, formulați ca întrebări în
chestionar.

Regulile de construcție ale întrebărilor sunt (45,46) :

 formulare clară, simplă, fără înflorituri stilistice
  să nu fie folosite cuvinte cu dublu sens sau termeni vagi
 să nu creeze confuzii
 corecte gramatical
 să respecte logica frazei sau propoziției
 să nu fie foarte lungă
 să nu înceapă printr-o negație
 să nu sugereze un anumit raspuns (nu-i așa că...).

Introducerea trebuie să prezinte pe scurt scopul chestionarului și să se solicite cooperarea

respondentului. Se va declara denumirea instituției care realizează studiul și sponsorizarea, dacă este
cazul. Se garantează anonimatul. Se pot da un numar de telefon și adresa persoanei de contact și se acordă
mulțumiri.

Exemple de chestionare utilizate în cercetările din sfera sănătății orale și comunitare

 CHESTIONAR PENTRU
ELEVI

Dorim să aflăm care sunt obiceiurile şi opiniile tale în legătură cu sănătatea orală.
Te rugăm să alegi la fiecare întrebare, unul sau mai multe răspunsuri care ţi se potrivesc şi să completezi
spaţiile libere exprimând părerea ta. Îţi mulţumim!

1. CUM AI DESCRIE SĂNĂTATEA DINŢILOR ŞI GINGIILOR TALE?

□ excelentă □ foarte bună □ bună □ satisfăcătoare □ foarte proastă □ nu ştiu

2. DE CÂTE ORI TE SPELI PE DINŢI?

□ niciodată □ de 2-3 ori pe lună □ o dată pe săptămână □ de câteva ori pe săptămână

□ o dată pe zi □ de 2 sau mai multe ori pe zi

3. CUM TE SPELI PE DINȚI?

□ Mișc periuța orizontal, înainte și înapoi □ Mișc periuța vertical, de sus în jos
□ Fac mișcări de rotație (circulare) cu periuța □ Mișc periuța vertical, de la gingie spre dinți

4. ÎN AFARĂ DE PERIUȚĂ ȘI PASTA DE DINȚI, CE ALTCEVA MAI FOLOSEȘTI PENTRU

IGIENIZAREA CAVITĂȚII ORALE? ..............................................................................

5. DE CÂTE ORI AI FOLOSIT AŢA DENTARĂ SAU ALTE MODALITĂŢI DE CURĂŢARE A SPAŢIILOR
DINTRE DINŢI, ÎN ULTIMELE 7 ZILE?………. (NUMĂRUL)

6. DE CÂTE ORI AI FOLOSIT APĂ DE GURĂ SAU ALTE PRODUSE PENTRU CLĂTIREA CAVITĂŢII
ORALE, ÎN ULTIMELE 7 ZILE?………. (NUMĂRUL)

7. CÂT DE DES MĂNÂNCI SAU BEI, URMĂTOARELE ALIMENTE SAU BĂUTURI?

de câteva ori în fiecare de 2-3 ori pe o dată pe niciodată
săptămână săptămână
a. fructe proaspete □ □ □ □
□
b. citrice (lămâi, portocale) □ □ □ □
□
c. biscuiți, prăjituri □ □ □ □
□
d. dulciuri (bomboane,
ciocolată, gem, miere) □ □ □ □
□
e. sucuri acidulate □ □ □ □
□
f. lapte sau ceai cu zahăr □ □ □ □
□
g. băuturi fără zahăr □ □ □ □
□
h. gumă de mestecat cu zahă □ □ □ □ □
8. DUPĂ PERIAJUL DE SEARĂ, AI OBICEIUL SĂ MAI CONSUMI:

□ apă plată □ apă minerală □ o gustare

□ coca-cola/fanta/sprite □ dulciuri, bomboane □ ceai/lapte îndulcite

9. FUMEZI ŢIGARETE?
□ deloc □ ocazional □ 1-10 ţigarete/zi □ 10-20 ţigarete/zi □ peste 20 ţigarete/zi

10. DE CE TE-AI APUCAT DE FUMAT?

……………………………………………………………………………………………………………….

11. CE ANUME TE FACE SA CONTINUI SĂ FUMEZI?

□ nu mă pot lăsa de fumat □ toţi prietenii mei fumează □ mă simt calm şi sigur pe mine
□ simt că sunt mai mare (adult) □ alte motive: ………….

12. CÂT DE DES MERGI LA MEDICUL DENTIST?

□ niciodată □ când am o problemă dentară □ 1 dată pe an □ de 2 ori pe an □ mai des de 2 ori pe an

13. ÎN ULTIMELE 12 LUNI AI AVUT DURERI DE DINŢI SAU DISCONFORT LA NIVELUL DINŢILOR?
□ frecvent □ ocazional □ rar □ niciodată

14. IŢI SÂNGEREAZĂ GINGIILE?

□ nu □ da, când îmi periez dinţii □ da, când consum alimente dure □ da, spontan

15. AI OBSERVAT RECENT CĂ GINGIILE SUNT UMFLATE, CRESCUTE ÎN VOLUM ŞI ACOPERĂ MAI
MULT DIN DINTE?
□ da □ nu □ nu știu
16. CARE A FOST MOTIVUL ULTIMEI TALE VIZITE LA STOMATOLOG?
……………………………………………………………………………………………………………….

17. DACĂ ÎN ULTIMII ANI NU AI MAI FOST LA MEDICUL DENTIST, CARE A FOST MOTIVUL?
……………………………………………………………………………………………………………….

18. MEDICUL DENTIST ŢI-A SPUS VREODATĂ CĂ AI PROBLEME GINGIVALE?

□ da □ nu □ nu știu

19. AI BENEFICIAT PÂNĂ ÎN PREZENT DE TRATAMENT PARODONTAL, PRECUM DETARTRAJUL?

□ da □ nu □ nu știu

20. DE UNDE AI ÎNVĂȚAT SĂ AI GRIJĂ DE DINŢII TĂI?

……………………………………………………………………………………………………………….

21. AŢI PRIMIT DE LA MEDICUL DENTIST INFORMAŢII ŞI INSTRUCŢIUNI PENTRU IGIENIZAREA

ORO-DENTARĂ CORECTĂ?
□ niciodată □ destul de rar □ ocazional □ destul de des □ foarte des □ nu ştiu/nu sunt sigur(ă)
22. CE SUBSTANȚĂ CONȚINE PASTA DE DINȚI, ASTFEL ÎNCÂT SĂ ÎNTĂREASCĂ SMALȚUL
DINȚILOR?....................................................................................

23. DE CE APAR CARIILE DENTARE?

……………………………………………………………………………………………………………….

24. CUM CREZI CĂ SE POT PREVENI CARIILE DENTARE?

……………………………………………………………………………………………………………….

25. DE CE APARE GINGIVITA?

……………………………………………………………………………………………………………….

26. CARE CREZI CĂ SUNT BENEFICIILE VIZITELOR PERIODICE LA CABINETUL STOMATOLOGIC?

……………………………………………………………………………………………………………….

27. CE EFECTE AU BĂUTURILE ACIDULATE SI ÎNDULCITE ASUPRA DINTILOR?

………………………………………………………………………………………………………………
.

28. CE PROBLEME DE SĂNĂTATE CREZI CĂ AI PUTEA AVEA DATORITĂ FUMATULUI?

……………………………………………………………………………………………………………….

29. GĂSEŞTE O ACTIVITATE ALTERNATIVĂ LA FUMAT:

30. CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE FUMAT ŞI SĂNĂTATEA DINŢILOR ŞI GINGIILOR?

……………………………………………………………………………………………………………….

NUME ŞI PRENUME……………………………………………………………………VÂRSTA…………
DOMICILIUL: □ urban □ rural
 CHESTIONAR ADRESAT PROFESORILOR

Vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări cu privire la sănătatea

dentară a elevilor dvs.. Intrebările au mai multe variante de răspuns, încercuiţi-le pe cele pe care le
consideraţi corecte! Vă asigurăm că informaţiile sunt confidenţiale, chestionarul este anonim!

1. Care credeţi că sunt principalele cauze ale apariţiei cariilor?

a. sarcina
b. ereditatea
c. bolile generale
d. bacteriile
e. zahărul
f. bacteriile şi consumul de zahăr
g. nu ştiu
e. altele. Care?...........................

2. Cum credeţi că se poate preveni apariţia cariilor?

a. apariţia cariilor nu poate fi prevenită
b. clătind gura cu apă
c. printr-o dietă sănătoasă
d. curăţând dinţii
e. prin vizite regulate la medicul dentist
f. evitând zahărul
g. prin aport de Fluor
h. suplimentând cantitatea de calciu
i. nu ştiu
j. altele. Care?................

3. Ce credeţi că determină sângerarea gingiilor?

a. ereditatea
b. bolile generale
c. fumatul/consumul de tutun
d. igiena orală necorespunzătoare
e. placa microbiană dentară (bacteriile)
f. dieta nesănătoasă
g. combinarea alimentelor calde şi reci
h. nu ştiu
i. altele. Care?...................

4. Cum credeţi că se poate preveni sângerarea gingiilor?

a. sângerarea nu poate fi prevenită
b. clătind gura cu apă
c. cu o dietă sănătoasă
d. prin periaj dentar
e. vizitând regulat medicul dentist
f. evitând zahărul
g. utilizând anumite medicamente
i. cu supliment de vitamine
j. nu ştiu
k. altele. Care? ……………………………
 5. Care din următoarele dăunează sănătăţii dinţilor?
Da Nu Nu ştiu

Lapte cu zahăr
Lapte fără zahăr
Legume crude
Cafea fără zahăr
Cafea cu zahăr
Ceai fără zahăr
Ceai cu zahăr
Dulciuri
Băuturi acidulate
Fumat
Mere
Portocale

6. Care este starea de sănătate a elevilor din clasă, în opinia dvs.?

a. foarte bună
b. bună
c. satisfăcătoare
d. proastă
e. foarte proastă
f. nu ştiu

7. Consideraţi că necesarul de tratament stomatologic al elevilor din clasă este:

a. mare
b. mediu
c. mic
d. nu au nevoie
e. nu ştiu

8. Alegeţi varianta de răspuns potrivită la următoarele afirmaţii:

Da Nu Nu ştiu
- Dinţii copiilor trebuie verificaţi periodic de un medic dentist
- Copiii mai mici de 10 ani au nevoie de ajutorul adulţilor pentru periajul dentar
- Periajul dinţilor previne apariţia cariilor…….
- Periajul dinţilor previne sângerarea gingiilor………..
- Consumul neadecvat de zahăr conduce la apariţia cariilor……..
- Părinţii trebuie să reducă consumul copiilor de dulciuri şi băuturi îndulcite
- Fluorul protejează dinţii împotriva cariilor……………
- Cadrele didactice ar trebui să înveţe copiii despre cauzele apariţiei cariilor
şi sângerării gingivale……
- Cadrele didactice ar trebui să îi înveţe pe copii cum să aibă grijă de dinţi
- Cadrele didactice ar trebui să îi invete pe copii despre alimentaţia corectă

9. Care sunt sursele dvs. de informare privind îngrijirea dinţilor?

a. medicul dentist
b. medicul generalist
c. alte cadre didactice
d. cărţi
e. televiziune
f. radio
g. ziare
h. reviste
i. rude/prieteni
k. altele. Care?
 10. Le-aţi vorbit copiilor din clasa dvs. despre sănătatea orală, pe parcursul acestui an şcolar?
a. Da
b .Nu
c. Nu-mi amintesc

Dacă aţi răspuns DA:

1. Despre ce anume le-aţi povestit?
a) Alimentaţia sănătoasă
b) Zahăr
c) Periajul dentar
d) Importanţa sănătăţii orale
e) Dinţi şi cavitatea orală.

2. Câte astfel de lecţii au avut loc? _______________

Vă rugăm să menţionaţi:

2. Experienţa dvs. ca profesor, în ani .

3. Vârsta dvs. (în ani împliniţi) .

4. Vârsta elevilor dvs. în prezent .

5. Mediul în care vă desfăşuraţi activitatea: urban sau rural.

Vă mulţumim pentru răspunsuri şi timpul acordat!

 CHESTIONAR ADRESAT
MEDICILOR DENTIȘTI ȘCOLARI
Vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări cu privire la sănătatea
dentară a elevilor dvs. si nivelul lor de cunostinte. Intrebările au mai multe variante de răspuns, încercuiţi-le
pe cele pe care le consideraţi corecte! Vă asigurăm că informaţiile sunt confidenţiale, chestionarul este
anonim!

1. Care este starea de sănătate oro-dentară a elevilor din școală, în opinia dvs.?
a. foarte bună
b. bună
c. satisfăcătoare
d. proastă
e. foarte proastă
f. nu ştiu

2. Consideraţi că necesarul de tratament stomatologic al elevilor din școală este:

a. mare
b. mediu
c. mic
d. nu au nevoie
e. nu ştiu

3. Ați discutat cu elevii din școala dvs. despre cauzele apariţiei cariilor?
a.da
b.nu
c. doar când veneau la tratament

4. Ați discutat cu elevii din școala dvs. despre cum se poate preveni apariţia cariilor?
a. da
b. nu
c. doar cand veneau la tratament

5. Ați discutat cu elevii din școala dvs. despre ce le cauzează sângerarea gingiilor?
a. da
b. nu
c. doar când veneau la tratament

6. Ati discutat cu elevii despre metodele de prevenire ale sângerarii gingiilor?

a. da
b. nu
c. doar cand veneau la tratament

7. Alegeţi varianta de răspuns potrivită la următoarele afirmaţii:

Da Nu Nu ştiu
- Dinţii copiilor trebuie verificaţi periodic de un medic dentist
- Copiii mai mici de 10 ani au nevoie de ajutorul adulţilor pentru periajul dentar
- Părinţii trebuie să reducă consumul copiilor de dulciuri şi băuturi îndulcite
- Cadrele didactice ar trebui să înveţe copiii despre cauzele apariţiei cariei şi sângerării gingivale
- Cadrele didactice ar trebui să îi înveţe pe copii cum să aibă grijă de dinţi
- Cadrele didactice ar trebui să îi invete pe copii despre alimentaţia corectă

8. Ce metodă de educație preferați?

a. Interpersonală, când vine elevul la cabinet
b. În grup, lecții susținute de medic în clasă
c. Mass-media
9. Care credeță că sunt principalele deficiențe ale elevilor în practicarea unui comportament sanogen
față de sănătatea orală?
a. Lipsa informațiilor
b. Lipsa deprinderilor practice
c. Lipsa motivației de a preveni îmbolnăvirile și de a-și păstra cavitatea orală sănătoasă
d. Lipsa modelelor din familie, culturale, care să le modeleze comportamentul

10. Cine considerați că ar trebui să se mai implice în educația privind sănătatea orală a elevilor?
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

11. Le-aţi vorbit copiilor din școala dvs. despre sănătatea orală, pe parcursul acestui an şcolar?
a. Da
b .Nu
c. Altele……………

Dacă aţi răspuns DA:

1. Despre ce anume le-aţi explicat?

a. Alimentaţia sănătoasă
b. Zahăr
c. Periajul dentar
d. Importanţa sănătăţii orale
e. Dinţi şi cavitatea orală.

2. Câte astfel de lecţii au avut loc pe an? _______________

Vă rugăm să menţionaţi:

a. Experienţa dvs. ca medic dentist, în ani .

b. Vârsta dvs. (în ani împliniţi) .
c. Mediul în care vă desfăşuraţi activitatea: urban sau rural.

Vă mulţumim pentru răspunsuri şi timpul acordat!

 CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Acest chestionar are destinația de a colecta informații pentru realizarea unui studiu privind sănătatea orală a
copilului dvs. Realizatorii chestionarului au avut în vedere faptul că întrebările se referă la sfera intimă a persoanei și,
procedând în consecință, vă asigură de stricta confidențialitate a informațiilor oferite. Răspunsurile dumneavoastră vor
fi prelucrate la modul general descriptiv de către colectivul de specialiști medicali, fapt ce nu permite identificarea
persoanelor care au dat un anumit tip de răspuns. În urma realizării acestui studiu sperăm să aducem o contribuție la
îmbunătățirea sistemului de asigurare a sănătății populației. Vă mulțumim pentru colaborare!

1. CE CREDEȚI CĂ PRODUCE CARIEREA DINȚILOR?

(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a. moșternirea ereditară 
b. diferite boli 
c. bacteriile 
d. dulciurile 
e. lipsa unei corecte igiene orale 
f. altele 
g. nu știu 

2. CREDEȚI CĂ PUTEȚI PREVENI CARIEREA DINȚILOR?

(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a. prin periaj dentar 

b. prin clătirea gurii cu apă 
c. prin folosirea scobitorilor 
d. prin folosirea firului de mătase interdentar 
e. prin folosirea fluorului 
f. vizite regulate la medicul stomatolog 
g. prin evitarea zahărului 
h. nu poate fi prevenită 
i. nu știu 

3. CE CREDEȚI CĂ PROVOACĂ SÂNGERAREA GINGIILOR?

(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a. ereditatea 
b. bolile generale 
c. curățarea incorectă a dinților 
d. placa bacteriană 
e. dieta nesănătoasă 
f. altele – enumerați……………………………………… 
g. nu .tiu 

4. CUM CREDEȚI CĂ PUTEȚI PREVENI SÂNGERAREA GINGIILOR?

(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)
a. prin periajul dintilor 
b. prin clătirea gurii cu apă 
c. prin folosirea firului de mătase interdentar 
d. prin utilizarea scobitorilor 
e. cu ajutorul medicamentelor 
f. cu sare 
g. altele 
h. nu știu 
 5. CARE DIN URMĂTOARELE OBICEIURI POT DĂUNA SĂNĂTĂȚII DINȚILOR COPILULUI
DUMNEAVOASTRĂ?
(marcați cu un X în interiorul careului varianta aleasă)

DA NU NU ȘTIU
a) lapte cu zahăr   
b) lapte fara zahăr   
c) legume proaspete   
d) zahăr   
e) cafea cu zahăr   
f) cafea fara zahăr   
g) ceai cu zahăr   
h) ceai fără zahăr   
i) dulciuri/bomboane   
j) fumat   
k) fructe proaspete   

6. CARE ESTE CEL MAI IMPORTANT MIJLOC PENTRU MENȚINEREA UNEI STĂRI BUNE DE IGIENĂ
ORO-DENTARĂ?
(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a) curățarea dinților cu periuța de dinți 

b) curățarea dinților cu periuța și pasta de dinți 
c) clătirea gurii cu apă 
d) clătirea gurii cu soluții fluorurate 
e) folosirea scobitorilor 
f) folosirea firului de mătase interdentar 
g) cu sare 

7. CARE ESTE CEL MAI POTRIVIT MOMENT PENTRU EFECTUAREA IGIENEI ORALE ÎN CURSUL UNEI
ZILE?
(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a) înaintea micului dejun 

b) după micul dejun 
c) după masa de prânz 
d) seara, înainte de culcare 
e) după fiecare masă 
f) nu știu 

8. PENTRU ASIGURAREA UNEI BUNE IGIENE ORALE TREBUIE SĂ IȚI SCHIMBI PERIA DE DINȚI:

a) în fiecare zi 
b) în fiecare săptămână 
c) cel puțin o dată pe lună 
d) de 3-4 ori pe an 
e) o dată sau de două ori pe an 
f) ori de câte ori crezi că peria de dinți nu mai este eficientă 
g) nu e nevoie de o schimbi deloc 

În continuare, vă rugăm să ne oferiți câteva informații despre obiceiurile alimentare ale copilului dumneavoastră, despre
modul lui de păstrare a igienei orale, precum și despre ajutorul pe care-l primește de la adulți în ceea ce privește periajul dentar
și menținerea igienei orale.
 9. CÂT DE DES BEA SAU MĂNÂNCĂ COPILUL DUMNEAVOASTRĂ URMĂTOARELE?
(marcați prin X varianta aleasă)

mai multde două o dată de mai o dată câteodată rareori

ori pe zi pe zi multe pe săptămână
ori pe săptămână
-lapte cu      
zahăr
-băuturi      
răcoritoare
-băuturi      
dulci
-mic dejun      
îndulcit
-caramele      
-ciocolată      
-guma de      
mestecat
cu zahăr
-prăjituri/      
dulciuri de
patiserie
-biscuiți      
-pâine      
-înghețată      
-gem      
-stafide      
-fulgi de      
cartofi
-lapte      
fără
zahăr
-fructe      
proaspete/
-ouă      

10. COPILUL DUMNEAVOASTRĂ ÎȘI CURĂȚĂ SINGUR DINȚII?

a. da 
b. nu 
c. nu știu 

Dacă DA: CE MIJLOC FOLOSEȘTE COPILUL DUMNEAVOASTRĂ PENTRU A-ȘI CURĂȚA DINȚII?

a. numai periuța de dinți 

b. peria de dinți și pasta de dinți normală 
c. peria de dinți și pasta de dinți cu fluor 
d. clătirea gurii 
e. scobitori 
f. fir de mătase interdentar 
g. altele, de exemplu……………………… 
h. nu știu 
11. CÂT DE DES ÎȘI CURĂȚĂ COPILUL DUMNEAVOASTRĂ DINȚII?

a. o dată pe zi 
b. de doua ori pe zi 
c. de trei ori pe zi 
d. mai mult de trei ori pe zi 
e. o dată sau de două ori pe săptămână 
f. rareori/niciodată 

12. DACĂ COPILUL ÎȘI CURĂȚĂ DINȚII ÎN FIECARE ZI, CÂND ANUME ÎȘI PERIE DINȚII?

a. înaintea micului dejun 

b. după micul dejun 
c. după masa de pranz 
d. după masa de seara 
e. seara, înainte de culcare 
f. după fiecare masă 
g. nu știu 

13. CÂT DE DES ÎL AJUTAȚI PE COPIL SĂ SE SPELE PE DINȚI?

zilnic săptămânal lunar foarte rar/ niciodată

- îl spăl pe dinți    
- îi verific dinții    
după periaj
- discutăm    
despre periaj

14. APRECIAȚI NIVELUL CUNOȘTINȚELOR DUMNEAVOSTRĂ REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ORALĂ:

a) da, cunosc suficient de mult 

b) da, știu ceva 
c) da, știu, dar numai foarte vag 
d) nu, nu știu nimic 

15. DE UNDE AȚI PRIMIT INFORMAȚII DESPRE IGIENA ORALĂ?

a) de la părinții mei 
b) de la rudele mele 
c) de la bunici 
d) de la medicul stomatolog al copilului 
e) de la stomatologul meu 
f) de la alte persoane, de exemplu…….. 
g) de la școala, educatori 

În cazul în care controlați personal dinții copilului, vă rugăm să raspundeți la următoarele întrebări:

16. CÂT DE DES CONTROLAȚI DINȚII COPILULUI?

a) zilnic 
b) săptămânal 
c) lunar 
 d) de 2-4 ori pe an 
e) numai când copilul se plânge de dureri de dinți 
f) niciodată 

17. CE ASPECTE AVEȚI ÎN VEDERE ATUNCI CÂND CONTROLAȚI DINȚII COPIILOR DUMNEAVOASTRĂ?

a) dacă are dinți cu carii 

b) dacă dinții sunt curați 
c) dacă i-au apărut alți dinți noi 
d) dacă are dinți care se mișcă 
e) verific gingiile 

18. CREDEȚI CĂ AVEȚI NEVOIE DE MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE SĂNĂTATEA DENTARĂ?

Da 
Nu 

19. CE SURSE DE INFORMAȚII PRIVITOARE LA SĂNĂTATEA ORALĂ VĂ SUNT MAI LA ÎNDEMÂNĂ?

a) TV 
b) Radio 
c) Ziare 
d) Reviste 
e) Cărți 
f) Instrucțiuni formulate de profesorii de la școală 
g) Întâlniri organizate cu medicul stomatolog la 
școala unde învață copilul dumneavoastră
h) Alte surse, de exemplu………………. 

20. CARE ESTE OPINIA DVS. DESPRE SĂNĂTATEA DENTARĂ A COPILULUI DUMNEAVOASTRĂ?
(folosiți mai multe alternative dacă este necesar)

a) este o problemă care vă privește și pe dumneavoastră 

b) îl privește numai pe copil și pe medicul stomatolog 
care îl tratează
c) toți membrii familiei trebuie să fie preocupați 
d) îl privește doar pe medicul stomatolog 
e) profesorii trebuie să fie mai preocupați de această problemă 
f) nu mă interesează prea mult această problemă 

21. CĂȚI COPII AVEȚI? Nr………

22. Al câtelea născut este copilul dumneavoastră…………………………?

(numele copilului)
Numărul nașterii copilului……………………

23. CE PREGĂTIRE AVEȚI?

a. școala primară 
b. gimnaziul 
c. liceul 
d. scoala tehnică 
e. facultate 
f. studii postuniversitare 
g. altele………………………….. 
 24. CE PREGĂTIRE ARE SOȚUL/SOȚIA DUMNEAVOASTRă?

a. școala primară 
b. gimnaziul 
c. liceul 
d. scoala tehnică 
e. facultate 
f. studii postuniversitare 
g. altele………………………….. 

25. VĂ RUGĂM, SPECIFICATI ÎN CARE DIN URMĂTOARELE CATEGORII AȚI INCLUDE VENITUL
DUMNEAVOASTRĂ LUNAR?

a. salariul minim pe economie 

b. salariul mediu pe economie 
c. venit peste salariul pe economie 
d. ajutor de somaj 

26. MEDIUL DUMNEAVOASTRĂ DE PROVENIENȚĂ:

a. rural 
b. urban 

27. Situaţia familială

a. căsătorită, 2 părinţi 
b. divorţată 
c. văduvă 
d. trăiesc în concubinaj 

VĂ MULȚUMIM FOARTE MULT PENTRU AMABILITATEA CU CARE AȚI RĂSPUNS LA ACESTE ÎNTREBĂRI!
 CHESTIONAR DAS (Corah) pentru evaluarea gradului de anxietate față de tratamentul stomatologic

Mai jos sunt enumerate o seamă de atitudini şi stări sufleteşti prin care trec oamenii care merg la
tratamente stomatologice. Alegeţi varianta de răspuns care vi se potriveşte cel mai bine la fiecare din cele 4
întrebări şi marcaţi-o cu un „X”, în căsuţele de răspuns corespunzătoare. Vă rugăm ca la fiecare întrebare să
alegeţi o singură variantă de răspuns. Chestionarul este anonim şi este folosit pentru cercetarea ştiinţifică
medicală.

Tab. V.1. Chestionarul DAS (preluat din 47)

Întrebare Răspuns
1. Dacă trebuie să mergeţi mâine la stomatolog, ce fel de stări sufleteşti vă încearcă?
a) O privesc ca pe o experienţă plăcută
b) Nu mă interesează ce mi se va întâmpla
c) Sunt puţin îngrijorat(ă) de ce mi se va întâmpla mâine
d) Mă tem ca va fi ceva neplăcut şi dureros
e) Sunt îngrozit(ă) de ce mi se va întâmpla mâine la stomatolog
2. Ce fel de stări sufleteşti vă încearcă atunci când aşteptaţi să vă vină rândul să intraţi în cabinetul
stomatologic pentru tratament?
a) Sunt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(a), încât transpir şi mi se face rău
3. Ce stări sufleteşti vă încearcă atunci când vă aflaţi în scaunul stomatologic, iar medicul îşi
pregăteşte freza pentru lucru?
a) Mă simt relaxat(ă)
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău
4. Cum vă simţiţi atunci când vă aflaţi în scaunul stomatologic, iar medicul îşi pregăteşte
instrumentele pentru detartraj?
a) Mă simt relaxat(ă) şi fără grijă
b) Sunt puţin îngrijorat(ă)
c) Sunt încordat(ă)
d) Sunt îngrijorat(ă) şi anxios(oasă)
e) Sunt atât de îngrijorat(ă), încât transpir şi mi se face rău

Vârsta …… ani Sexul □ M □ F Profesia/ocupaţia …………………………...

Vă mulţumim pentru bunăvoinţă!

Cotare:
Fiecare dintre cele cinci variante ale fiecăreia din cele 4 întrebări se cotează astfel (50):
12. – 1 punct
13. – 2 puncte
14. – 3 puncte
15. – 4 puncte
16. – 5 puncte

Scorurile totale la chestionarul Corah (Corah, 1969) pot lua valori între 4-20 (47).
Interpretare : Scorurile intre 4-12 puncte nu prezintă semnificaţie clinică, dar scorurile totale între 13-14 puncte sunt
îngrijorătoare pentru medicul stomatolog şi pacient, în timp ce scorurile de 15 şi peste această valoare denotă un
pacient cu grad ridicat de anxietate (47).

Chestionar de evaluare a impactului sănătăţii orale asupra activităţilor zilnice la copil

(Child – OIDP)
Nume....................................................................................................................
Număr matricol…………….Clasa……….Şcoala…………………………………..

În ultimele trei luni (lunile:…………… , ……………………., ………………………)

Ai avut vreo problemă la nivelul cavităţii bucale sau a dinţilor?
Notaţi in căsuţe cu X problemele pe care le aveţi/ le-aţi avut :

durere dentară 1

dinte sensibil 2

carie dentară 3

dinte de lapte care se exfoliază 4

spaţiu dentar (in locul unui dinte perm. neerupt) 5

dinte definitiv fracturat 6

culoarea dintelui 7

forma / mărimea dintelui 8

poziţia dintelui 9

gingie care sângerează 10

gingie umflată 11

tartru 12

ulceraţii orale 13
 respiraţie urât mirositoare 14

deformaţie a gurii sau a feţei (despicături) 15

erupţie dinte permanent 16

dinte permanent absent 17

altele (specificaţi) ………………………. 99

Din ceea ce ai răspuns legat de problemele din cavitatea bucală/dinţi din ultimele trei luni, aş vrea să cunosc
felul în care ţi-a fost afectată viaţa de zi cu zi.
În ultimele trei luni, vreuna dintre acestea ţi-a cauzat vreo dificultate (în activitate)?
(Dacă pt. o activitate răspunsul este NU, atunci notaţi 0 în căsuţele de severitate şi frecvenţă pt. acea activitate. Dacă
răspunsul este DA, atunci puneţi următoarele trei întrebări pt. fiecare activitate).

Tab. V.1. Chestionar de înregistrare a scorurilor OIDP (preluat din 48)

Activităţi Severitate Frecvenţă Incapacitate

1.Să mănânci (dejun, îngheţată)

2.Să vorbeşti clar
3. Să-ţi cureţi gura (să-ţi clăteşti gura, să-ţi faci periajul
)
4. Să te relaxezi (inclusiv somnul)
5. Să-ţi menţii statusul emoţional fără să fii iritabil
6. Să zâmbeşti, să râzi şi să-ţi arăţi dinţii fără jenă
7. Să te descurci la şcoală ( să mergi la şcoală, să înveţi
în clasă, să-ţi faci temele)
8. Să fii în contact cu oamenii (să ieşi cu prietenii, să
mergi la un prieten acasă)

Severitatea
Priveşte scala de la 1 la 3. Severitatea problemei creşte de la stânga la dreapta scalei. Ce număr consideri că
reflectă dificultatea ( în ceea ce priveşte activitatea) din viaţa ta de zi cu zi?
 1 2 3
efect mic efect moderat efect mare
Frecvenţa
De câte ori, în medie, ai avut această dificultate/problemă?
- o dată sau de două ori pe lună ………………………………………….1
- de trei sau mai multe ori pe lună, ori o dată sau de două ori pe săpt. ..2
- de trei sau mai multe ori pe săptămână…………………………………..3
Dacă problema nu a apărut regulat sau mai puţin de o dată pe lună, cam câte zile în total?
- 1-7 zile ……………………………………………………………………… 1
- 8-15 zile…………………………………………………………………… 2
- 15 zile sau mai mult……………………………………………………….. 3

Incapacitate/Incapacităţi percepute
Conform problemelor din cavitatea ta bucală/a dinţilor tăi, poţi specifica care dintre ele reprezintă cauza
dificultăţilor tale (în activitate)?

Metode de calcul pentru scorul final al chestionarului OIDP

1. Scorul impactului oral (vezi tab. V.2) se poate calcula pentru fiecare activitate (nr. de activităţi afectate poate
varia între 0 şi 8 activităţi): se înmulteşte scorul frecvenţei cu cel al severităţii. Scorul pentru fiecare activitate variază
între 0 şi 9. Scorul final este suma scorurilor celor 8 activităţi (care variază între 0 şi 72) care se împarte la 72 şi se
înmulţeşte cu 100 (48, 49).
2. Intensitatea impactului (vezi tab. V.2) se clasifică în 6 nivele (foarte sever=9, sever=6, moderat=4 sau=3,
uşor=2, foarte uşor=1 şi fără impact=0). Prin această metodă se diferenţiază un copil cu impact minor (scor 1), dar cu
afectarea a 6 activităţi, de un copil cu impact sever (scor 6) asupra unei singure activităţi (48,49)

Tab. V. 2. Clasificarea intensităţii afecţiunilor orale asupra activităţilor zilnice (preluat din 51)
Intensitatea impactului Scorul severităţii Scorul frecvenţei Scorul activităţii

Foarte sever Sever (3) × Sever (3) 9

Sever Sever (3) × Moderat (2) 6
Moderat (2) Sever (3)
Moderat Moderat (2) × Moderat (2) 4
Sever (3) × Uşor (1) 3
Uşor (1) Sever (3)
Uşor Moderat (2) × Uşor(1) 2
Uşor (1) Moderat (2)
Foarte uşor Uşor (1) × Uşor (1) 1
Fără impact impact Nici unul (0) × Nici unul (0) 0