Managementul informatiilor si al

invatarii
Studente:
Avram Monica
Bandula Simona
Cerna Alexandra
Mihis Amalia
Luarea de decizii
Luarea unei decizii reprezinta procesul de
selectare a unei alternative dintr-o multime
de variante disponibile la un moment dat.
Luarea de decizii este o componenta
esentiala a vietii noastre cotidiene (cu ce sa
te imbraci, la ce ora sa mananci, ce program
TV sa urmaresti). Constanta modului in care
luamdecizii ne defineste stilulul decizional.
Stiluri decizionale
Rational, caracterizat prin tendinta
subiectului de a analiza logic alternalivele
Intuitiv, caracterizat prin utilizarea unor
strategii personale in luarea unor decizii
(intuitii, banuieli, superstitii)
Dependent, caracterizat prin cautarea de
sprijin din partea altor persoane pentru a lua o
decizie
Evitant, caracterizat prin tendinta de a evita
situatiile decizionale, chiar si atunci cand
alternativele sunt clar specificate
Care este stilul tau
decizional
predominant?
Comercializarea
informatiilor: considerate etice
Informatiile sunt produse vandabile. Asa cum se vinde un
autoturismca instrument de deplasare, asa si informatiile
pot fi vandute, respectiv cumparate, pentru a rezolva
probleme, a lua decizii sau pur si simplu pentru a largi
baza de cunostine, pentru a avea acces la informatii.
Furnizorii de informatii de pe piata ofera servicii contra
cost sau gratuit. Informatia este un produs intelectual care
este protejat fata de furt. (exemplu: o lucrare copiata de la
coleg poate fi considerata furt intelectual).
Dincolo de reguliile de ordin moral, legislatia in vigoare
confera drepturi de autor asupra produselor intelectuale.
Tehnologia informatica si de
comunicare (TIC)
Produsele (serviciile) societatii informationale
(internet, e-mail, web site-uri, calculatoare) au
devenit obiecte de larga utilizare deoarece
asigura o comunicare mai rapida si asigura
accesul la un volumimens de informatii.
Principapele functii ale tehnologiei
informatice si de comunicare sunt:
Sustinerea proceselor de informare
Facilitarea comunicarii interumane
Avantajele si dezavantajele TIC
Avantaje Dezavantaje
Facilitarea comunicarii la
distanta
(e-mail, chat-room)
Dependenta de tehnologie
Sustinerea acumularii de
cunostinte
(stocarea si organizarea
informatiilor)
Confidentialitatea informatiilor
nu poate fi pe deplin asigurata
Acces la surse variate de
informatii
(biblioteci virtuale, site-uri, soft-
uri educationale)
Acces contra const la informatii
valoroase
Eliminarea constrangerilor legate
de timp si spatiu (invatamant la
distanta)
Pierderea caracterului personal al
relatiilor interumane
(anonimatul)
Internetul
Un sistem de retele interconectate
acoperind toata lumea.
Functiile uzuale ale internetului :
Informarea, accesul la baze de date si
calculatoare aflate la distanta
Comunicarea intre 2 sau mai multe persoane
Publicarea unor materiale pentru o mare
varietate de beneficiari
1. Motoarele de cautare program special creat
pentru identificarea unor continuturi
informationale
2. Portalurile - un web site cu functii multiple,
destinat unei comunitati mai largi, cu scopul de a
reuni informatii relevante din mai multe domenii
3. Posta electronica - o aplicatie care a rezultat din
nevoia spontana a utilizatorilor de a trimite mesaje
asmenea postei clasice, dar intr-un timp scurt.
4. Chat rooms si forum de discutii - un loc virtual
de intalnire, interlocuitorii pot transmite si
receptiona mesaje simultan.
Managementul nvrii
Managementul nvrii presupune
autoreglarea de ctre elev, a propriei nvri.
Autoreglarea nvrii curpinde aspecte
motivaionale (cogniii, emoii i
comportamente de iniiere, direcionare i
meninere a motivaiei pentru nvare i de
valorificare a oportunitilor de nvare i
dezvoltare) i aspecte strategice (tehnici i
strategii utilizate pentru creterea eficienei
nvrii).
Motivaia pentru nvare
Unii elevi nva deoarece sunt
preocupai de evitarea eecului, alii
consider fr valoare tot ceea ce fac astfel
ajung s cread c nu merit s nvee, ali
elevi sunt att de anxioi nct nu se pot
concentra n rezolvarea sarcinilor, iar alii i
limiteaz participarea la activitile din
clas deoarece consider ca normele din
cadrul mediului colar diferite de cele
sociale i culturale.
Motivaia pentru nvare este rezultanta unui
complex de factori culturali, contextuali i
individuali.
Factorii culturali sunt reprezentai de normele
i valorile referitoare la nvare care adesea
influeneaz implicit atitudinea i
comportamentele elevului. Elevul interiorizeaz
valorile i practicile unei anumite comuniti,
care se manifest ulterior la nivel
comportamental, prin modul n care el se implic
n sarcinile colare.
Factorii contextuali (legai n special de
mediul educaional). Dimensiunile mediului
educaional care influeneaz motivaia elevilor
pentru nvare pot fi sintetizate n acronimul
TARGET: tipul de sarcin, autonomia,
recunoaterea, munca n grup, evaluarea,
timpul.
Factori individuali se refer la modul n care
fiecare elev i constuiete anumite teorii despre
coal care i influeneaz comportamentul din
clas sub aspectul motivaiei, al stilurilor de
nvare i al strategiilor de studiu utilizate.
Factorii individuali se refer la:
Valoarea acordat sarcinii de nvare de ctre elev.
Aceasta e n strns legtur cu scopurile de
nvare ale elevilor, astfel valoarea sarcinii va fi
mare dac sarcina de nvare este n concordan
cu scopurile elevului i va fi mic dac ele sunt
divergente.
Stabilirea scopurilor mbuntete
performanele prin: direcionarea spre sarcin,
mobilizarea efortului de nvare al elevilor,
creterea persistenei n sarcin, promovarea
dezvoltrii de noi strategii cnd cele vechi nu
funcioneaz.
Scopurile specifice sporesc motivaia
comparativ cu cele generale, de genul f
ct poi!, iar scopurile proximale
(imediate) sunt mai motivante dect cele
distale ( ndeprtate), deoarece permit
evaluarea progresului.
Scopurile de nvare ale elevilor pot fi
de performan ( s fiu cel mai bun din
clas.) sau scopuri de dezvoltare( s iau
locul I la olimpiad.)
Scopurile eficiente n nvare presupune:
definirea scopurilor n termeni specifici, clari
i realiti.
S fie msurabile, stabilindu-se criterii
obiective pentru a se aprecia gradul n care a
fost atins scopul.
Identificarea pailor de aciune care vor trebui
urmai pentru atingerea scopului.
Anticiparea posibilelor obstacole.
Stabilirea unei recompense pentru realizarea
scopului.
Expectanele legate de rezultatele nvrii
Convingerile despre autoeficacitate evalurile
pe care le fac elevii cu privire la
capacitile/competenele lor de a realiza o
anumit sarcin.
Convingerile despre controlul asupra nvrii-
ceea ce gndesc elevii despre capacitatea lor de a
influena rezultatul nvrii ( n ce msur
rezultatul obinut depinde de ei).
Atribuirile sau explicaiile pe care elevii le
dau cauzelor succeselor i insucceselor lor
n nvare. Elevii atribuie succesul i eecul
n nvare abilitilor de care dispun,
efortului depus,dificultii sarcinii sau
norocului/ansei. n funcie de tipul de
atribuiri pe care le face elevul va avea
anumite reacii emoionale i
comportamentale.
C. Reaciile emoionale legate de sarcinile de
nvare
Anxietatea fa de situaia de nvare poate
perpetua gnduri i comportamente
disfuncionale.
Strategii motivaionale
Strategii de control cognitiv (asupra propriului mod
de gndire)-ignorarea intenionat a alternativelor
atractive i a aspectelor irelevante pentru nvare,
formularea unor autoinstruciuni pozitive.
Strategii de control emoional: managementul
strilor emoionale care pot amna sau inhiba
aciunea, reamintirea punctelor tari i a resurselor
disponibile.
Strategii de control al mediului: manipularea
aspectelor din mediul individului pentru a face
dificil abandonarea inteniei de a nva,
ndeprtarea de sursa de zgomot i de distragere.
Abiliti de motivare a elevilor pentru nvare
Profesorul poate utiliza anumite modaliti de
motivare a elevului la clas:
Crearea unui mediu educaional motivant
(pentru apariia motivaiei)
Declanarea motivaiei prin dezvoltarea unei
atitudini pozitive fa de materii
Meninerea motivaiei
Finalizarea ntr-o manier pozitiv a
experienelor de nvare i ncurajarea
autoevalurii pozitive, furnizarea feed-back-
ului motivaional.
Strategii de invatare
Orice metoda de invatare selectata si utilizata
pentru a atinge un scop anterior stabilit poate fi
considerata drept strategie de invatare.
Strategii de elaborare asupra materialului
Elaborarea consta in utilizarea cunostintelor
anterioare pentru interpretarea si imbogatirea
materialului ce trebuie invatat. Scopul elaborarii
este intelegerea, adica relationarea noilor
cunostinte cu cela deja stocate pentru formarea
unor structure de cunostinte active si flexibile.
Gandirea critica
Reprezinta deprinderea de a interactiona cu
textul/informatia in mod activ,de a
obtine,interpreta si evalua informatia continuta
intr-un material. Cand gandim critic formulam o
serie de intrebari la adresa textului :
Ce semnificatie au aceste idei?
Ce exemplu sustin aceste idei?
Cum se pot utilize cunostintele?
A nu gandi critic inseamna a nu pune intrebari
legate de informatiile sau ideile prezentate.
S-au delimitat sapte operatii mentale de
baza care sunt parti componente ale
gandirii critice:
Reactualizarea informatiilor,a secventei lor
si a descrierilor lor.
Realizarea de analogii si comparatii;
Surprinderea diferentelor si a contrastelor;
Surprinderea cauzalitatii;
Generalizarea,clasificarea,conceptualizarea;
Exemplificarea;
Monitorizarea invatarii
Reprezinta deprinderea de verificare sistematica a
gradului de intelegere si integrare a ideilor continute
in text. Copiii cu performante superioare in invatare
utilizeaza de regula strategii de monitorizeaza cu
voce tare. Dintre acestea amintim:
Trecerea in revista sau survolarea textului
parcurgerea rapida a textului pentru identificarea
elementelor esentiale: titlul,definitii, harti,
fotografii; aceasta etapa creeaza o hart pentru
citirea propriu-zisa,astfel incat elevul sa stie in
fiecare moment unde anume se gaseste in structura
logica a textului;
Formularea de intrebari asupra textului ce
va fi parcurs directioneaza citirea si
permite focalizarea pe informatia de interes.
Citirea textului pe baza hartii unitatilor de
sens stabilita la inceput.
Clarificarea ideilor care pun problem de
intelegere;
Sumarizarea textului, pentru extragerea
ideilor importante care vor constitui
scheletul reactualizarii.
Mnemotehnicile (strategii de memorare)
Sprijina fixarea informatiilor si accesul la
cunostinte.
Aceste tehinici de memorare provin in special din
valorificarea unor cunostinte legate de memorie
si uitare:
-informatia cu sens este retinuta mult mai usor
decat cea fara sens;
-uitarea are ritmul cel mai accelerat imediat dupa
invatare,dupa care rata de uitare scade simtitor;
-dintr-o serie de lucruri similare ce trebuie
memorate vor fi retinute cel mai bine cele de
la inceputul si de la sfarsitul listei;
-cifra optima de elemente cu care o persoana
poate lucra mental in acelas timp este 7
plus/minus 2;
De aici decurg o serie de strategii generale
si specific de imbunatatire a memoriei.
Strategii generale pentru imbunatatirea
performantelor mnezice
Intelegerea materialului de invatat este foarte importanta
pentru usurinta cu care este memorat iar apoi redat.
Se recomanda organizarea studiului in sesiuni scurte si
apropiate in timp.
Este recomandat ca subiectele studiate consecutiv sa fie cat mai
diferite.
Gruparea in secvente cu sens a materialului.
Este indicata folosirea unor metode de fixare a cunostintelor
precum recitirea,recapitularea cu glas tare,scrierea ideilor
principale sau alcatuirea unor schite.
Se repeta de mai multe ori informatiile aflate la mijlocul
materialului de studiat,deoarece acesta de uita mai usor.
Se repeta materialul care trebuie retinut si dupa un interval
mai mare de timp.
Strategii specifice pentru imbunatatirea performantelor
mnezice
Se utilizeaza atunci cand textul este dificil sau cuprinde multe
idei importante si presupune asocierea acestora cu alte
informatii mai simple sau cunoscute deja.
Acronimele : De exemplu pentru a retine ordinea culorilor
din spectrul vizibil putem apela la acronimul ROGVAIV (rosu,
orange, galben, verde, albastru, indigo, violet)
Formarea de propozitii : De exemplu prima litera a fiecarui
cuvant din propozitia Latra cainii dupa mancare semnifica
numeralele romane,iar ordinea cuvintelor da ordinea
crescatoare a numeralelor : L C D M
Asocierea unei liste de cuvinte cu o melodie foarte cunoscuta
Vizualizarea : De exemplu pentru a retine data la care Mihai
Viteazul preia tronul Tarii Romanesti se poate imagina intrarea
acestuia in Bucuresti pe sub o pancarta pe care scrie mare 11
octombrie 1593.
Itinerariul presupune asocierea informatiei care
trebuie retinuta cu un traseu familiar celui care
invata
De exemplu, pentru a retine principalele glande
endocrine numele lor pot fi asociate cu anumite
repere aflate pe traseul pe care elevul il parcurge
in fiecare dimineata de acasa la scoala.
Camera romana este similar cu itinerariul, doar
ca acum este vorba de o camera familiar celui care
utilizeaza tehnica,iar obiectele folosite pentru
asociere nu mai sunt cladiri ci obiecte din acea
camera.
Strategii de organizare a materialului
Organizarea materialului se refera la gruparea
informatiilor relationate in categorii si structuri
pentru a asigura o mai buna memorare a
materialului. Se impune utilizarea unor strategii de
organizare a materialului :
Extragerea ideilor principale din materialul invatat si
ordonarea lor;
Schematiarea continutului pe baza relatiilor
existente intre idei;
Reprezentarea grafica a materialului sub forma de
harta,grafic, matrice, retea,tabel;
Realizarea unui sumar al textului care sa contina
ideile si exemplele cele mai relevante.
Tehinici care stau la baza organizarii materialului
Sublinierea
Scopul sublinierii este de a reduce cantitatea de
material ce trebuie reactualizata precis si de a oferi
o ancora in reactualizarea informatiilor adiacente.
Luarea de notite
Este una din deprinderile de baza pentru studiu.
Functiile luarii de notite sunt multiple : este o
modalitate externa de stocare a informatiilor
faciliteaza memorare si reactualizarea
materialului,permite structurarea materialului
chiar in timpul orei sau in timpul parcurgerii
textului.
Reprezentarile grafice
Modalitati de reprezentare grafica a informatiilor sunt:
Harti conceptuale reprezinta o metoda grafica de
interrelationare a unor concept pornind de la un
concept cheie, bazal. Metoda vizeaza sublinierea
relatiilor dintre concepte, utilizand descriptori verbali
si sageti.
O forma de harta conceptuala este cea care se plaseaza
in centru conceptul cheie,iar in jurul sau se vor nota
conceptele conexe si ideile derivate din acestea.
Un alt exemplu de harta conceptuala poate fi cel
denumit in retea, in care relatiille de
supraordonare,coodonare,sau subordonare sunt
specificate prin sageti si descriptori verbali.
Diagramele reprezentarile schematice ale
relatiilor dintre concepte care se bazeaza pe analiza
si sinteza informatiilor poarta denumirea de
diagrama. Exista mai multe tipuri de diagrame:
Diagramele secventiale sunt utile pentru
reprezentarea unui proces ce presupune trecerea
prin mai multe stadia.
Diagramele arbore surprind ierarhizari si
clasificari ale conceptelor. Acestea poti fi
reprezentate vertical sau orizontal.
Pentru a scoate in evidenta elementele commune a
doua sau mai multe concepte,obiecte sau multimi
se pot folosi diagramele Venn.
Tabelele pentru sistematizarea informatiei si
pentru oferirea unei imagini de ansamblu asupra
diferitelor caracteristici ale unor concepte se pot
utilize tabelele. Acestea pot fi de mai multe
tipuri,in functie de modul lor de elaborare.
Stilurile de invatare
Termenul de stil se refera la preferinta constanta
a elevului pentru anumite tehnici si strategii de
invatare. Cunoasterea propriului stil de invatare
permite adaptarea sarcinilor scolare la
preferintele individuale si asigura cresterea
eficientei invatarii.
In functie de modalitatea senzoriala distingem 3
stiluri de invatare:
Stilul vizual elevul care prefera acest stil
senzorial, realizeaza procesarea informatiei mai
usor prin utilizarea de imagini, diagrame, grafice.
In activitatile de invatare acesta va folosi
predominant expresii de genul : vad cu sensul
de am inteles.
Caracteristici: vorbeste repede, nu il distrage
zgomotul, prefera sa citeasca nu sa I se citeasca
Strategii de invatare: sublinierea ideilor
principale, vizualizarea informatiei scrise,
crearea unor scenarii in minte pentru informatia
citita.
Stilul auditiv- daca elevul prefer acest stil, va
folosi exprimarile am auzit, suna bine aceasta
idee
Caracteristici: invata ascultand conversatii sau
prezentari, vorbeste cu sine, ii place sa invete cu
voce tare.
Strategii de invatare: citirea cu voce tare,
explicarea noilor informatii, exprimarea verbala
a ideilor.
Stilul kinestezic: invata implicandu-se in
activitati si lucrand in grup.
Caracteristici: invata prin manipulare, sta
aproape de persoana cu care vorbeste, este
atent la gesture si gesticuleaza
Strategii de invatare: aranjarea tabelelor si
a diagramelor intr-o ordine corecta, vorbitul
si plimbatul in timpul repetarii
cunostintelor
In functie de tipul de inteligenta avem 7 stiluri de
invatare:
1.inteligenta muzicala abilitatea de a intelege si de a crea
sunete musicale
2.inteligenta kinestezica abilitatea de a utilize deprinderile
motrice si senzatiile corporale
3. inteligenta lingvistica abilitatea de a comunica prin limbaj
4.inteligenta logico-matematica abilitatea de a intelege
rationamente logice si de a rezolva problemele.
5. inteligenta spatial abilitatea de a intelege relatiile spatial si
de a percepe si crea imagini.
6. inteligenta interpersonal abilitatea de a relationa cu ceilalti
si de a le observa sentimentele.
7. inteligenta intrapersonala abilitatea de a intelege propriile
comportamente si emotii.
Abilitati generale de valorificare a sesiunilor de invatare
Organizarea si planificarea timpului de studio se refera la
deprinderile de utilizare eficienta a momentelor dedicate
invatarii. O buna planificare a timpului presupune:
Stabilirea scopurilor- scopurile de scurta durata sunt etape in
atingerea scopurilor de lunga durata
Identificarea prioritatilor- stabilirea prioritatilor ajuta elevul sa
se concentreze asupra celor mai importante .
Identificarea modalitatilor actuale de utilizarea a timpului
realizarea unui jurnal care sa curpinda activitatile desfasurate
zilnic, serveste la identificarea si constientizarea aspectelor
positive si negative ce tin de organizarea timpului.
Planificarea studiului
Identificarea dificultatilor care pot aparea in
aplicarea planului sau programului anticiparea
dificultatilor si obstacolelor care pot impiedica
aplicarea planului are doua avantaje : contribuie la
elaborarea unor strategii de contracarare a
obstacolelor si asigura o planificare temeinica a
timpului de studio
Punerea in practica a programului.
Automonitorizarea include alegerea momentelor
propice pentru studio,utilizarea eficienta a timpului
acordat studiului,controlul contextului in care se
realizeaza invatarea si evitarea amanarii sarcinilor de
lucru.
Va multumim!