Sunteți pe pagina 1din 33

Adolescentul și

comportamentele de risc
Agenda activității
13.00 - 13.10 Cuvâ nt de salut. Introducere.

13.10 - 13.20 Prezentarea participanților și a moderatorului.


Prezentarea agendei.

13.20 - 13.30 Noțiunea și tipurile de comportamente riscante printre adolescenți.

13.30 - 13.45 Debutul relațiilor sexuale și comportamentele riscante.


Istorii umane (video)

13.45 – 14.05 Comportamentele riscante în mediul online. Sexting și cyberbullying.


Istorii umane (video).

14.05 – 14.25 Adicțiile. Dependența de alcool, tutun, droguri. Exercițiul ”Adevă r sau mit?”

14.25 - 14.35 Comportamentele riscante alimentare și în activitatea fizică .

14.35 - 14.45 Dezvoltarea rezilienței

14.45 - 14.50 Cadrul de referire

14.50 – 15.00 Feedback. Concluzii și recomandă ri.


Ce este un comportament
de risc?
Cine? Unde? Când?

Cum? Consecin
De ce? țe?
Comportament de risc
 Comportamentele riscante sunt acele
conduite care supun unor pericole
mari viața și sănătatea noastră.
 Printre acestea se numară:
fumatul,
consumul de alcool,
consumul de droguri,
sexul neprotejat,
Violența, inclusiv în mediul online.
Vulnerabilitatea adolescenților
 Adolescența este vârsta la care se înregistrează cele mai
multe debuturi în comportamente riscante.
 Adolescentul este tentat să încerce senzații și experiențe noi,
să adopte un comportament nonconformist, care poate fi la
limita dintre normal și periculos.
 Comportamentul riscant este ca o ”pânză de păianjen” care
te ”învăluie” cu ușurință și este greu să te eliberezi de ea.
 Un risc te duce la altul (țigară-alcool-violență s.a.) și adopți
cu un comportament riscant multiplu.
Adolescenții în stare de risc/vulnerabilitate

TOȚI
ADOLESCENȚII

VULNERABILI

GRUPA DE RISC

PROBLEME
ttr
PTA
Comportamentul sexual printre adolescenți. Diferențe gender.
Debutul relațiilor sexuale și comportamentele riscante.

 Care sunt motivele pentru care tinerii se


implică în relații sexuale?

 Istorii umane
(filmul ”Dovada iubirii”)
Consecințele deciziilor nechibzuite
legate de comportamentul sexual
 Consecințe fizice
 Sarcină neplanificată
 Infecții cu transmitere sexuală
 Traume, leziuni (viol, sex abuziv, deflorația traumatizantă)

 Efecte emoționale și sociale


 Stimă de sine scăzută
 Relații neadecvate cu părinții
 Izolare de ceilalți
 Stigmă și discriminare
 Deprimare, frică și vină
 Frica de implicare în relații
 Agresivitate îndreptată împotriva partenerilor
 Imaginea negativă în școală, comunitate
Debutul relațiilor sexuale
 Amânarea raportului sexual (abstinența sexuală)
 Cînd?
 Cu cine?
 Unde?
 Cum?
 Consecințe?

 SEX protejat - pentru adolescenții sexual activi:


 prezervativul
 metoda dublă olandeză
 contracepția de urgență

 Masturbarea / Sublimare
Comportamentele riscante în mediul
online
 Istorii umane (filmul ”Sexting”)

Cyberbullying
Sexting
Comportamentele riscante în mediul
online. Sexting-ul

 De ce tinerii fac și/sau trimit fotografii cu


tentă sexuală, folosind propria imagine sau
imaginea altor persoane?

 De ce tinerii cer semenilor lor să facă și să


trimită astfel de poze?
Sexting
 Sexting(sex+texting) - a trimite,
primi sau redirecționa mesaje,
fotografii sau videoclipuri explicite
sexual, prin telefoanele mobile,
computer sau alt dispozitiv digital.

 Schimb de imagini, texte cu caracter


sexualizat.
Cyberbullying
 Cyberbullying – bullying în mediul online; agresiunea sau
hărțuirea pe internet și în alte spații digitale, în special pe
site-urile de socializare.

Comportamentul dăunător și repetat de agresiune cu


postarea de zvonuri, amenințări, observații sexuale,
informații personale ale victimelor sau etichete peiorative
(adică discursuri de ură).

 Victimele atacurilor cibernetice pot experimenta o stimă de


sine mai mică, răspunsuri emoționale negative - speriat,
frustrat, supărat sau deprimat.
Discuție de grup:
 Ce poate simți un băiat ale cărui
fotografii/video private cu nud au devenit
publice?
 Ce poate simți o fată ale cărui

fotografii/video private cu nud au devenit


publice ?

Reacții constructive și destructive


Abuzul de substanțe
Consumul de substanţe
 Consum de substanțe poate fi experimental,
ocazional, incorect şi abuziv.
 Consumul abuziv se caracterizează prin utilizarea

recurentă a substanţelor, ceea ce duce la:

- neîndeplinirea obligaţiilor majore la locul de


muncă, la şcoală sau acasă;
- probleme de ordin juridic;
- probleme sociale sau interpersonale.
Ce consumă adolescenţii?
• Droguri legale • Droguri ilegale
 canabis (“Marijuana”, cînepă,
 alcool etilic “iarbă”, “şmali”)
 nicotină  extasy
 cafeină  substanţe volatile (clei, vopsele)
 Benzodiazepine (diazepam,
relanium)
• Combinaţii  Produse din mac / opium
 alcool + nicotină  Cocaină, heroină
 canabis + alcool
 canabis + dimedrol • Droguri electronice
 Benzodiazepine +
 Jocuri de hazard, aparate
alcool
 ...  Jocuri la calculator, telefon mobil
 TV, internet, reţele de socializare
Etapele dependenței

Dependența Depende
psihică Perioada
nța
oarbă fizică

Persoană
care nu De 2-3
De 2 O dată O dată De 2-3 O dată
consumă ori
ori în pe ori pe
droguri pe
pe an 2/3 luni lună pe lună Săpt. Consumă
o dată în Săpt. o dată pe
viață zi
Adevărat sau fals?
Tineriidețin prea puține informații cu privire la droguri
O persoană cu voință poate face față ușor dependenței
Orice om a încercat drogurile măcar o dată în viață
Dependența se formează după ce ai utilzat un drog de

mai multe ori


Toate persoanele dependente de droguri sunt “persoane

pierdute”
Nu poți fi prieten cu o persoană dependentă de droguri
Dependența este incurabilă.
O persoană dependentă de droguri ar putea deceda de

SIDA
Drogurile ar trebui legalizate
Dereglări de nutriție
Principii de alimentare sănătoasă
Numai 6 din fiecare 10 respondenți au indicat că iau
dejunul in fiecare zi de lucru, iar fiecare al 10-lea
nu ia dejunul niciodată. (HBSC Moldova , 2014)
 Alimentaţie moderată, echilibrată, variată.
 Alimentarea de 5 ori pe zi
 DEJUNUL PRÎNZUL CINA
 Lunch (dejunul2) Gustărica (cina2)
• Alimentarea cu aport de:
– Proteine, Lipide, Glucide
– Minerale, Vitamine
– APĂ 2,5 litri/zi
• ! Aşezaţi-vă la masă
– evitaţi mîncatul “din fugă” , “din mers”,
“din picioare”, “din ceaun”, “din frigider”
Activitatea fizică
Cum poate fi motivat
un adolescent să facă activităţi fizice?
 Alergatul şi mersul pe jos sunt mijloace ieftine şi la îndemână

 Exercițiile sunt o ocazie de a mai sta de vorbă cu prietenii tăi


sau pentru a rămîne singur şi a medita

 Activitatea fizică şi jocurile sportive sunt şi o distracţie

 Activitatea fizică practicată cu regularitate menţine sănătatea

 Contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a corpului şi


creşterea forţei musculare

 Sportul poate ajuta adolescenții care sunt predispuşi genetic la


obezitate sau care sunt mai timizi

 Exerciţiile fizice sunt o “pastilă antistres”


Reziliență (noțiune din fizică) puterea sau
abilitatea de a reveni la forma originală, poziția inițială, după
ce a fost îndoită/presată s.a

Abilitatea adolescentului de a se adapta și a funcționa în


pofida unor circumstanțe adverse/nefavorabile

Jucărie-tumbler

Păpușă de porțelan
Cum pot tinerii să se dezvolte într-un mod
sănătos în pofida:
• sărăciei
• accesului sporit la substanțe psihoactive
• violenței, bullyingului
• deficienților fizice și mintale
• traumelor, accidentelor?
Factori protectori individuali:

Predispoziții genetice
Strategii de adaptare flexibile și funcționale
Percepție pozitivă a sinelui
Atitudine pozitivă față de viață (inclusiv
spiritualitatea)
Autoeficiență percepută
Competențe sociale
Inteligență
Optimism în raport cu viitorul
Factori de mediu protectori: Familia
Relații pozitive cu părinții și frații
Climat familial pozitiv
Oportunități de a-și asuma responsabilități în familie
Reguli clare
Contactele sociale ale familiei

Factori de mediu protectori: Comunitatea


Relație stabilă cu cel puțin un adult de încredere
Modele pozitive oferite de adulți
Relații bune cu semenii, implicare în grupuri
prosociale
Calitatea climatului școlar
Factori de risc/protectori pentru adolescenţi

Factori de risc/protectori Sex Abuzul de Depresia


Precoce substanţe

Relaţia positivă cu părinţii

Conflicte în familie

Mediu scolar positiv

Prieteni ce au roluri de modele


negative
Relaţia positivă cu adulţii din
comunitate

Posedarea credinţelor spirituale

Angajarea în alte comportamente


riscante
*”Broadening the Horizon” Evidence from 52 countries
Structurile locale pentru suport
și ajutor a adolescenților
Cadrul de Referire
Instrument pentru prestatorii de servicii în
domeniu sănătății adolescenților
 profesor
 psiholog
 educator
 maistru
 asistent social
 polițist
 slujitor de cult
Cadrul de Referire
Problemede sănătate ale adolescenților:

 ITS/HIV/SIDA
 Sarcina neplanificată

 Probleme de sănătate mintală

 Probleme de sănătate în urma violenței

 Probleme de sănătate în urma abuzului de substanțe

 Dereglări în dezvoltarea pubertară

 Dereglări de nutriție
Colaborare cu YK/CSPT
din teritoriu

 Adresa
 Telefonul
 e-mail/facebook
 Seful YK, persoana de contact
 Programul de lucru