Evoluția consumului de droguri în rândul

tinerilor din Brașov

Profesor coordonator :
Student :
Lector dr. Nicolau Cristina Sandu
Alexandru-Andrei

2019
Abstract
 Este din ce în ce mai evident că în ultimii ani consumul de
droguri suferă o schimbare de paradigmă la nivel international. În
timp ce pietele mondiale ale cocainei, heroinei şi canabisului s-
au restrâns ori s-au stabilizat, productia şi consumul ilicit de
opioide eliberate pe retetă şi a noilor droguri de sinteză
(canabinoide de sinteză, de tip spice) au crescut. Mai mult,
cererea de substante care nu sunt plasate sub control
international, cum ar fi piperazina şi catinona, chiar a explodat
- relevă Raportul mondial asupra drogurilor pe anul 2011, lansat
concomitent la New York şi Viena. În special, din lipsa unor
reglementări adecvate, un număr în creştere de noi substante
sintetice devin populare în rândul consumatorilor, având o
disponibilitate şi accesibilitate semnificative, preponderent în
rândul tinerilor.1

Introducere
Am optat să cercetez acest domeniu deoarece, în societatea
noastră, consumul de substante nocive (droguri) a evoluat de la o
zi la alta, în special în rândul tinerilor, lucru care constituie
o mare problemă socială, aceasta reprezentand „o condiție care
afectează un număr semnificativ de oameni în moduri considerate
nedorite, despre care există simțământul că poate fi făcut ceva
prin acțiunea socială colectivă”2.
Unii adolescenți percep drogul ca fiind ceva bun, ceva normal
ce trebuie consumat și care îți creează o stare de bine, iar alții
ca fiind ceva rău.
Ca orice problemă socială, consumul și abuzul de droguri are
o dimensiune obiectivă și una subiectivă.3 Din punct de vedere

1 Botescu A., Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul copiilor şi tinerilor
din România
2
Horton, P., Leslie, G., Larson, R., Horton. R., p.2
3
Goode, 2018, p.65-67
obiectiv, utilizarea drogurilor constituie o amenințare serioasă
pentru viață, statutul social și sănătatea oamenilor. Din punct de
vedere subiectiv, consumul de droguri este privit și definit de
diferite categorii de public, având caracter diplomatic.

Scurt istoric al drogurilor

Istoria drogurilor se duce în cele mai îndepartate vremuri

pentru că omul a fost întotdeauna preocupat de găsirea unor
mijloace prin care să-și creeze plăceri de moment. La început,
aceste substanțe erau procurate din plante, iar primul drog folosit
a fost opiul, încă din perioada neolitică, obținut din capsulele
de mac. O menționare celebră despre folosirea opiului se găsește
în Odiseea lui Homer, care amintește despre o băutură capabilă să
ducă la uitare a durerii și a necazurilor.4
Gilles Ferreol susține că „momentul apariției consumului
ilicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, își are
originea în anii ‚’50-‚’60, în cursul dramaticelor mutații
culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a pătruns în toate
comunitățile, progresând extrem de rapid în rândul tinerilor, fapt
ce se datorează mai multor factori”.5

4
Popescu Achim, Popescu, 2004, p.89
5 Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed.Polirom,Iasi, 2000
 6

Fig. 1 Sursa: Raportul european privind drogurile, 2018

Literatura de specialitate
„Stupefiantele sunt o boală inconștientă a unei generații
indiferente de indivizi care nu pun alt preț pe existență decât
egoismul satisfacțiilor lor.” 7

Obiectivele cercetării

1. Identificarea procentului reprezentativ evoluției

consumului de droguri
a. Determinarea numărului de consumatori de droguri din
Brașov
b. Determinarea frecvenței consumului de droguri

6 http://www.emcdda.europa.eu/countries/drug-reports/2018/romania_en
7
(Pohrib, 2013, 570-571)
 2. Determinarea motivului care sta la baza evolutiei
consumului de droguri
a. Stabilirea motivelor pentru care tinerii consumă din ce
în ce mai des droguri
b. Identificarea factorilor care determină consumul acestor
substanțe

Pentru atingerea acestor obiective, au fost formulate

următoarele ipoteze:
1. Mai mult de 60% dintre respondenți sunt consumatori de
droguri
2. Dependența și moartea sunt principalele dezavantaje ale
consumului de droguri

Eșantion
Populația cercetată este reprezentată în principal de tinerii
și adolescenții din România, însă există un eșantion mai restrâns,
mai exact tinerii și adolescenții din județul Brașov. În acest
eșantion sunt cuprinse toate persoanele cu vârsta între 14 și 30
de ani care aparțin mediului urban.
În municipiul Brașov, la data de 01.01.2019 se numărau în
total aproximativ 290.000 de persoane, dintre care 136.151 barbați
și 153.209 femei8, din acestea făcând parte toate persoanele,
indiferent de vârstă.
Pentru cercetarea efectuată, am luat în considerare doar
persoanele care aveau vârsta cuprinsă între 14 și 30 de ani,
acestea fiind în număr de aproximativ 45.000 de tineri9,
reprezentând 15.51% din populația orașului Brașov. Chestionarul a

8 http://www.brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2019/05/09_Populatia-pe-municipii-orase-comune-si-sexe-la-1-ianuarie-
2019.pdf
9 http://www.brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2019/05/02_Populatia-rezidenta-pe-grupe-de-varsta-2012-2017.pdf
fost completat online pe parcursul a 4 zile de către persoane
aleatorii.

Metoda de cercetare: Cantitativă

Metoda de cercetare folosită în acest proiect este

reprezentată de cercetarea cantitativă realizată prin
intermediul unei anchete pe bază de chestionar, efectuată pe un
eșantion din care fac parte majoritatea tinerilor din România.
Chestionarul (după S. Chelsea, 1975, p.140, Dicționarul de
Sociologie, Zamfir și Vlăsceanu) de cercetare reprezintă o
tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual imagini
grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea
de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,
determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează
a fi înregistrate în scris.
Roger Mucchielli definește chestionarul drept o suită de
propoziții, având o anumită formă și o anumită ordine, pe baza
cărora se solicită părerea, judecata sau evaluarea unui subiect
interogat.

Întrebările de cercetare

1 Care este vârsta dumneavoastră?

2 Sexul?
3 Care este parerea ta despre consumul de droguri? (descrie în
câteva cuvinte)
4 Când ați auzit prima dată de aceste substanțe, ați fost tentat
să consumați?
5 Ce efecte credeți că provoacă consumul de droguri? (descrie în
câteva cuvinte)
6 Enumerați ce droguri cunoașteți sau de care doar ați auzit.
(minim 3 denumiri)
7 Care credeți că sunt cauzele care conduc la consumul de droguri?
8 Ți s-au oferit vreodată droguri spre consum?
9 Ți s-au oferit vreodată droguri pentru a cumpăra?
10 Cât de important vi se pare consumul de droguri în rândul
tinerilor?
11 Cu cine pot tinerii să consume droguri?
12 În ce locuri credeți că tinerii consumă aceste substanțe?
13 Care sunt cele mai consumate tipuri de droguri din rândul
tinerilor?
14 Care credeți că sunt consecințele (efectele) de care vă temeți
cel mai mult în cazul în care ați consuma droguri?
15 Mediul din care proveniți.
16 Credeți că dacă s-ar legaliza consumul și comercializarea
drogurilor în România, acesta ar începe să scadă din momentul
legalizării? (argumentează în cateva cuvinte părerea ta)
17 Considerați că ar trebui luate măsuri drastice în ceea ce
privește consumul excesiv de droguri în rândul tinerilor?
18 După părerea ta, cu cât la % crezi că, crește consumul de
droguri de la an la an?
 Interpretarea rezultatelor obținute

Figura 2,
Sursa:
Original

Aproximativ 63% dintre răspunsurile primite au fost de la

persoanele care au vârsta cuprinsă între 22 și 30 de ani, fiind
urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani cu
un procent de aproximativ 31%, iar restul răspunsurilor au fost
primite de la persoane cu vârsta mai mare de 30 de ani.

Figura 3,
Sursa:
Original

Am
constatat faptul că, din totalul respondenților, aproximativ 70%
au fost din partea sexului feminin, iar restul de 30% din partea
sexului masculin.
3 Care este părerea ta despre consumul de droguri? (descrie
în câteva cuvinte)
 50-50 Pro
24% 24%
Pro Figura 4, Sursa:
Original
Contra
Contra 50-50
52%

La aceasta
întrebare, 24% dintre cei care au răspuns au fost de acord parțial
cu consumul de droguri, însa nu în mod exagerat, 52 % sunt total
împotriva consumului de substanțe nocive, iar restul de 24%
oscilează între un răspuns pozitiv și unul negativ.

Figura 5,
Sursa:
Original

Din
graficul
de mai sus, reiese faptul că 76,7% dintre respondenți, în momentul
când au auzit prima dată de aceste substanțe, nu au fost tentate
să încerce, însa 20.9 % dintre aceștia fiind dornici să încerce,
iar restul au preferat să nu spună indiferent de răspuns.

5 Ce efecte credeți că provoacă consumul de droguri?

(descrie în câteva cuvinte)
 Chart Title
Figura 6,
Dependenta Sursa:
12%
7% Moarte Original
46%
23% Halucinatii
12% Linistire
Depresie
Făcând o

clasificare mai restransă a răspunsurilor, am constatat că

aproximativ 50% dintre respondenți susțin că, consumul de droguri
creează dependență, 12% moarte, 23% halucinații, 12% depresie și
doar 7% dintre aceștia cred că te liniștesc.

6 Enumerați ce droguri cunoașteți sau de care doar ați

auzit. (minim 3 denumiri)

Chart Title
Figura 7,
Sursa:
16% cocaina
2% 32% Original
marijuana
17%
ecstazy
33% alcool
canabis

Conform graficului de mai sus și a răspunsurilor primite, se

poate observa că tinerii din România cunosc principalele denumiri
de droguri, fie că le consumă, fie că nu, acestea fiind Cocaina,
Heroina, Marijuana, Ecstazy, Canabis, LSD, iar pe langă acestea,
în categoria drogurilor au adăugat și alcoolul.
 Figura 8,
Sursa:
Original

Din
răspunsurile de mai sus, se poate observa că principala cauză care
duce la consumul de droguri este reprezentată în proporție de 88,4%
de anturaj, fiind urmată de curiozitate, care este reprezentată în
proporție de 83,7%, apoi de probleme în familie (41,9%), plăcere
(27,9%) și în ultimul rând, de stres (25,6%).

Figura 9,
Sursa:
Original

Aproximativ 70% dintre respondenți susțin că de-a lungul

timpului, li s-au oferit droguri spre consum, iar restul de 30%
susțin că nu.
 Figura
10,
Sursa:
Original

Din
graficul
de mai sus reiese faptul că 72% dintre persoanele care au răspuns
la această întrebare susțin că li s-au oferit droguri pentru a fi
cumpărate, restul de 28% negând acest lucru.

Figura 11,
Sursa: Original

Conform
figurii de
mai sus, se
poate observa că aproximativ 35% dintre respondenți sunt de părere
că nu este important consumul de droguri, 21% sunt nehotărâți sau
indeciși, iar 19% sunt de parere ca este important să consumi
droguri.
 Figura 12,
Sursa:
Original

53,5% dintre cei care au răspuns la această întrebare susțin

că drogurile se consumă cel mai bine împreună cu prietenii
apropiați, 34,9% susțin că, consumă droguri cu alte persoane, iar
restul de 11,6% consumă droguri cu oricine au ocazia.

Figura 13,
Sursa:
Original

Aproximativ 35% dintre persoanele care au răspuns la această

întrebare preferă să consume aceste substanțe în aer liber, 28%
preferă să le consume acasă la prieteni, 21% în club, iar pentru
restul de 16% nu are importanță locul.
 Figura 14,
Sursa:
Original

Din
răspunsurile primite, se relevă faptul că cel mai consumat tip de
droguri este al celor depresive în proporție de 65,1%, apoi cele
stimulente în proporție de 46,5% și cele halucinogene în proporție
de 27,9%.

Figura 15,
Sursa:
Original

Mulți
tineri, în proporție de aproximativ 42%, nu s-ar apuca de consumul
de droguri din cauza dependenței care poate să intervină, 23,3% nu
s-ar apuca de consum din cauza efectelor toxice asupra
organismului, iar 20,9% se tem de moartea care ar putea apărea din
cauza unei supradoze.
 Figura 16,
Sursa: Original

Cele mai multe

răspunsuri
primite au venit din partea tinerilor care provin din mediul urban,
în proporție de aproximativ 70%, restul de aproximativ 30%
provenind din mediul rural.

16 Credeți că dacă s-ar legaliza consumul și comercializarea

drogurilor în România, acesta ar începe să scada din momentul
legalizării? (argumentează în câteva cuvinte părerea ta)
Conform răspunsurilor primite, se poate constata faptul că
din cei care au răspuns, 93% nu cred că legalizarea drogurilor în
România ar duce la scaderea consumului acestora, însa doar 7%
susțin că dacă se legalizează aceste substanțe, consumul lor ar
scădea deoarece, cum a răspuns cineva, „un lucru interzis determină
o curiozitate mai mare decât un lucru permis”.
Nu
Nu știu
Nu , dar cred ca ar fi mai controlat
Sper sa nu se legalizeze.
Nu cred deoarece speculanți au existat și vor exista in cazul unor supraprețuri din cauza legalizarii
Da , cred .
O sa crească doar economia
Nu, consider ca numărul consumatorilor ar creste semnificativ deoarece ar fi la îndemână oricui sa facă rost.
Nu 😂 Drogurile sunt o problema imensa in randul tinerilor noștri, nu o sa ii afecteze cu nimic legalizarea. Tot vor fi vândute la colț de
bloc cele care rămân ilegale.
Da. Un lucru interzis determina o curiozitate mai mare decat un lucru permis.
Nu. Ar putea legaliza cannabisul deoarece ar aduce mulți bani statului 😂
Sigur că nu, legalizarea nu ar face decât putina lumina în privința vizibilității. Controlul nu se poate face prin legalizare, doar prin acțiuni
de prevenire si control.
Doamne fereste de așa ceva. Nu, ar crește clar.
Depinde in mare parte de educația consumatorilor
Numarul de oameni care consuma ar ramane la fel. De ce? Cine vrea sa se drogheze se drogheaza indiferent de ce zice legea in
vigoare.
Intrebare tampita, ma simt ca la bac
Nu. Consumul ar urca puțin mai mult, probabil la început, după care lucrurile vor fii ca înainte de legalizare
Romania nu este atat de educata incat sa vada pericolul consumului de droguri.
Da. Toată lumea vrea să incerce ce e interzis.
Posibil
Se poate, pentru ca, daca ar fi legal consumul si comercializarea, acestea nu ar mai constitui ceva palpitant.
Nu cred că ar începe să scadă, din contră, este posibil să crească deoarece orice ar avea acces la ele.
Nu ,ar crește consumul.
Nu cred, dimpotrivă ar fi tentați și alți potențiali consumatori.
Nu cred ca ar scădea consumul în general, dar ar putea scădea în rândul celor care consumă exagerat.
Nu.
Consider că România nu este o tara "potrivită " pentru legalizarea drogurilor . Romanii nu sunt pregătiți să "dozeze" consumul de
droguri.
Cred că ar începea să crească vânzarea lor fiindcă foarte mulţi tineri le consuma
Nu, prin legalizarea drogurilor tinerii ar putea consuma oriunde
Nu, cred ca inițial ar crește numărul de consumatori și poate ulterior, după câțiva ani, va mai scădea.
Nu. Ar crește pt ca nu ii mai retine nimic din consum
Nu cred că tinerii consumă substanțe ilegale doar de dragul de a încălca legea. Nu cred că prin legalizare s-ar reduce consumul
drogurilor în rândul tinerilor, cel puțin nu considerabil.
E un subiect mai delicat. Ideea e ca, ce e interzis, atrage,si din punctul meu de vedere de asta sunt atrași tinerii sa încerce porcăriile
astea. Din câte știu, oricum drogurile din tara sunt o porcărie, tocmai pentru ca sunt interzise, e greu ca cei care produc drogurile sa
poată oferi și i calitate bună a lor.
Nu cred ca ar scădea consumul, dimpotrica s-ar accentua. Putem lua ca exemplu consumul de alcool sau tigari. Acestea sunt legale si
sunt din ce in ce mai consumate si nu doar de tineri. In momentul de fata consumul este mai scazut deoarece obtinerea substantelor
este mai dificila. In cazul in care s-ar legaliza situatia ar fi opusa
Clar nu
Nu cred. Dimpotrivă
Nu, va creste, deoarece totul va fi legal si nu ii va mai impiedica nimic pe tineri sa nu mai consume
Nu, consider că populația României nu are cultura necesară de a accepta o astfel de lege și nici dorința de a-și înfrâna curiozitatea
Tabelul 1, Sursa: Original
 Figura 18,
Sursa:
Original

Conform răspunsurilor primite, doar 76,7% sunt de acord cu

făptul că ar trebui luate măsuri drastice în ceea ce privește
consumul excesiv de droguri în România, 16,3% nefiind de acord cu
acest lucru, iar restul de 7% fiind indeciși.

Figura 19,
Sursa:
Original

La această
ultimă
întrebare, conform graficului de mai sus, reiese faptul că în
proporție de aproximativ 90% a răspunsurilor, acestea variază
între valorile de 5 și 60%, restul de 10% dintre răspunsuri fiind
indeciși asupra valorii.

Concluzii

În concluzie, se poate spune că eliminarea traficului de

droguri nu înseamnă neapărat rezolvarea problemei. Ceea ce
reiese din răspunsurile unor tineri este faptul că ceea ce este
interzis îi atrage pe aceștia.
În urma analizării rezultatelor primite la chestionar, am
constatat faptul că mai mult de 65% dintre persoanele care au
răspuns la întrebări cunosc această substanță, efectele
consumării ei și nu i-ar împiedica nimic să consume măcar o dată
o astfel de substanță.
Conform răspunsurilor primite, am constatat faptul că
motivele principale care conduc la consumul de droguri în rândul
tinerilor sunt: anturajul, care în aproximativ 90% din situații,
influențează negativ viața unei persoane; problemele în familie;
stresul de zi cu zi și nu în ultimul rând, curiozitatea de a
încerca ceva nou.
Din cercetarea efectuată se poate concluziona faptul că,
deși tinerii au cunoștință de efectele adverse, consecințele
consumului de droguri, cum ar fi dependența, efectele toxice,
chiar și moartea, acestea nu-i împiedică pe tineri sa nu le mai
consume, ba dimpotrivă, în loc să scadă consumul de droguri,
acesta crește constant.

Bibliografie
1. Popescu, O., Achim, V., Popescu, A., “Viata in hexagonal
mortii (tutunul, alcoolul, drogurile, HIV/SIDA, poluarea,
malnutritia)”, Editura Fiat Lux, Bucuresti, 2004
2. Rascanu Ruxandra, „Psihologie si psihopatologie in
dependenta de drog“, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2002
3. Rascanu Ruxandra, „Alcool si droguri: <<virtutis>> si
capcane pentru tineri”, Editura Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti, 2004
4. Radulescu, Sorin , Damboeanu , Cristina, Sociologia
consumului si abuzului dedroguri, Ed. Lumina Lex, Bucursti,
2006
5. Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de
Adina Cobuz, Ed.Polirom,Iasi, 2000
6. Campell, Ross, Copiii nostrii si drogurile , trad. de Lucian
Popescu, Ed.Curtea veche, Bucuresti, 2001
7. http://www.ana.gov.ro (site-ul Agentiei Nationale Antidrog)
8. www.academia.edu.ro