Consumul de droguri

Proiect de cercetare cu privire la consumul de droguri în rândul adolescenţilor (13-18 ani)

-Cercetare realizată în județul Iași-

Iași, 2018
1. Tema de cercetare și titlul proiectului
Tema cercetării: Consumul de droguri în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 13
și 18 ani.
Titlul proiectului: Proiect cu privire la consumul de droguri în rândul adolescenților cu
vârste cuprinse între 13 și 18 ani din județul Iași.

2. Justificarea alegerii temei

Consumul de droguri este categoric o problemă cu care se confruntă tinerii din societatea
românească actuală. Acest fenomen a luat amploare în ultimii ani deoarece tinerii se simt tot mai
singuri şi găsesc în aceste substanţe un mod prin care să evadeze din cotidian, din viaţa lor pe
care nu o mai văd intersantă sau nu îi mai mulţumeşte.
Drogurile au devenit atât de prezente în viaţa tinerilor, încât aceştia intră în contact cu ele
de la vârste foarte fragede. Astfel, un raport Naţional privind situaţia drogurilor în 2015, făcut
public de Agenţia Naţională Antidrog arată că 1,7% dintre adolescenţii de 16 ani au experimentat
consumul de heroină, 8,1% dintre adolescenţii de 16 ani au experimentat consumul de cannabis,
dintre care 6,1% în ultimul an, 1,4% dintre elevi au debutat în consumul de cannabis la vârsta de
13 ani sau mai devreme, 0,7% dintre elevi au debutat în consumul de ecstasy la vârsta de 13 ani
sau mai devreme, iar 3,3% dintre elevii de 16 ani participanţi la studiu au experminentat
consumul de cocaină. Această problemă devine tot mai îngrijorătoare în condiţiile în care 3240
de pacienţi au solicitat tratament pentru dependenţa de droguri, de 6 ori mai mulţi decât în anul
2006.
Majoritatea tinerilor care intră în contact cu aceste substanţe provin din familii
defavorizate sau din familii dezbinate. Faptul că tot mai mulţi părinţi găsesc drep rezolvare
migraţia, copiii lor rămânând fără un sprijin de bază de la o vârstă fragedă, duce la angrenarea
tinerilor în astfel de acţiuni. Un rol important îl are şi anturajul. Adolescenţii sunt persoane
vulnerabile, uşor de infulenţat, care totodată îşi doresc şi să impresioneze şi astfel recurg la tot
felul de metode, pentru a nu fi excluşi de cei din anturajul lor.
Chiar dacă unii tineri, prin consumul de droguri nu ajung la dependenţă, tot sunt afectaţi.
Aceştia pot căpăta unele comportamente deviante care le pot produce neplăceri, pot întreţine
relaţii sexuale fără a se proteja ceea ce poate duce la apariţia unor boli, sau pot conduce sub
influenţa acestor substanţe, punând nu doar viaţa lor în pericol ci şi pe a celor din jur.
Trăind în secolul vitezei, tinerii văd libertatea ca pe un drept, pe care de cele mai multe
ori nu ştiu cum să îl gestioneze şi ajung să ia decizii greşite doar din dorinţa de a experimenta cât
mai multe. Atunci când ajung să fie dependenţi de ceva, ei nu cer ajutorul, primul pas fiind
negarea. De aceea ar trebui să fie luate măsuri în această privinţă, pentru ca fenomenul să nu ia
mai multă amploare în rândul tinerilor, persoanele cele mai vulnerabile. Trebuie să se acţioneze
rapid şi eficient, pentru ca tinerii să înţeleagă gravitatea situaţiei şi fapul că se expun unor
pericole imense doar pentru puţină plăcere pe care le-o oferă aceste substanţe.

3. Scopul proiectului de cercetare

Scopul cercetării este acela de a identifica cauzele consumului de droguri în rândul
adolescenţilor. Adolescenţa este perioada schimbărilor, prin care copiii se desprind uşor de
părinţi şi încep să ia decizii singuri. Unul din factorii cei mai importanţi este grupul de prieteni.
Tinerii sunt uşor de influenţat, iar cei din jurul lor îi pot convinge foarte uşor să săvârşească fapte
ale căror consecinţe nu le cunosc. Un alt factor este reprezentat de mass-media. Copiii văd la
televizor diferite comportamente ce consideră ei că ar fi bune de urmat. Deşi sunt puţine cazuri,
există şi părinţ care consumă droguri, iar copiii văzând acest lucru îl consideră ca fiind ceva bun
şi în acest mod ajung să consume şi ei.

4. Obiectivele cercetării
1. Efectul consumului de droguri asupra sănătăţii şi a comportamentului tinerilor.
2. Identificarea factorilor de natură interioară sau exterioară care determină consumul de
droguri în râdul tinerilor.
3. Identificarea măsurilor care ar putea preveni evoluţia acestui fenomen

5. Ipotezele cercetării
1. Tinerii care provin din familii dezorganizate sunt predispuşi consumului de droguri?
2. Schimbările de comportament ale tinerilor sunt influenţate de substanţa pe care o
folosesc?
 3. Dacă s-ar pune mai mult accent pe informarea tinerilor cu privire la consecinţele
consumului de droguri, ar putea fi stopat mai uşor aces fenomen?

6. Universul cercetării
Universul cercetării îl constituie adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani din
Centrele de Dezintoxicare, dar şi personalul de acolo. Tinerii aflaţi în acest interval de vârstă
sunt persoanele cele mai vulnerabile şi suferă o serie de schimbări atât fizice cât ş mentale ceea
ce îi îndreaptă pe unii spre ceva nou, ce nu are mereu consecinţe bune. Personalul din aceste
centre întâlneşte diferite cazuri şi astfel se pot găsi răspunsuri la întrebăi care vizează stadiul în
care ajung tinerii consumatori sau substanţele preferate ale acestora.

7.Cadrul teoretic
A) CUVINTE CHEIE ŞI DEFINIŢII
Tema „Consumul de droguri în rândul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18
ani” are următorii termeni cheie: drog şi adolescenţă.
DROG: 1. Materie primă de origine vegetală, animală sau minerală care serveşte la
prepararea anumitor medicamente. 2. Narcotic, stupefiant, substanţă care inhibă centrii nervoşi,
provocînd o stare de inerţie psihică şi fizică. (Zamfir, Vlăsceanu coord., 1998, p. 187)
Ȋn accepţia clasică, DROGUL este substanţa care, fiind absorbită de organism, îi
modifică una sau mai multe funcţii. (Popescu et. al., 2004, p. 106)
ADOLESCENŢĂ: etapă distinctă în evoluţia individului care se situează între copilărie şl
tinereţe, prezentînd aspecte caracteristice în plan biologic şi psihosocial. (Zamfir, Vlăsceanu
coord., 1998, p. 19)
Alte definiţii importante pentru tema aleasă sunt cele ale dependenţei de drog şi a
sevrajului. DEPENDENŢA DE DROG: brutală sau progresivă în funcţie de drog, dependenţa
este instalată când un toxicoman nu mai este capabil să se oprească de la consumul drogului
respectiv fără a prezenta suferinţe psihico-fizice majore. SEVRAJUL reprezintă reacţia
organismului faţă de oprirea utilizării, fie de manieră bruscă, fie de o manieră progresivă. Pentru
a-şi elibera organismul de nevoia de drog fără a suporta efectele fizice ale acestei lipse,
toxicoamnii pot face o cură de dezintoxicare sub control medical. (Popescu et. al., 2004, p.106)
B) STUDII ANTERIOARE/CERCETĂRI
Studiile din întreaga lume arată că numărul cel mai mare de consumatori de droguri este
reprezentat de tineri. Alt fapt important evidenţiat în statisticile realizate este acela că vârsta
iniţierii în consumul de droguri continuă să scadă.
O statistică realizată în două dintre cele mai dezvoltate ţări ale Europei (Franţa şi
Germania) arată că jumătate dintre tineri au avut sau au de-a face cu diferite droguri, iar 60%
dintre ei consideră că folosirea marijuanei sau a altor droguri aşa-zis „minore” ar fi perfect
normală. (?)
Ȋn România a fost realizat, de către Agenţia Naţională Antidrog, Raportul Naţional
privind Situaţia Drogurilor 2013, în cadrul căruia au fost analizate date privind cerera şi oferta de
droguri în ţara noastră în anul 2012. Concluziile acestui stiudiu au fost: că mai mult de jumătate
dintre persoanele incluse în cercetare sunt consumatori de canabis, aproximativ o cincime sunt
consumatorii de heroină, în timp ce peste o zecime sunt consumatori de SNPP; aproape jumătate
dintre respondenţii incluşi în cercetare practică policonsumul de droguri, acest model de consum
fiind cel mai puternic prezent, în rândul consumatorilor de ecstasy, cocaină şi SNPP; cea mai
frecventă cale de administrare este prin fumat/ inhalare, urmată de cea injectabilă; heroina, SNPP
şi metadona sunt droguri care se consumă de regulă intensiv, în timp ce, cocaina, ecstasy,
canabisul, haşişul şi ketamina sunt consumate în special ocazional; pentru debutul în consum la
vârste sub 15 ani, este specific consumul de heroină; debutul la vârste cuprinse între 15 şi 34 ani,
se produce de regulă în consumul de canabis, în timp ce, debutul după 35 ani, s-a făcut în
consumul de cocaină, SNPP şi heroină. Trei ani mai târziu, tot Agenţia Naţională Antidrog a
realizat a realizat Studiul în populaţia generală privind consumul de alcool, tutun şi droguri care
arată că vârsta de debut scade la 14 ani, dar şi că dintre cei care au consumat cel puţin odată în
viaţă canabis, 9,1% au consumat au consumat cel puţin odată în viaţă şi cocaină, 6,2% au
consumat cel puţin odată în viaţă şi ecstasy, iar 3,1% au consumat cel puţin odată în viaţă şi
heroină. Ȋn ceea ce priveşte indicatorul „Urgenţe medicale cauzate de consumul de droguri”, în
ultimii 3 ani s-a observat o tendinţă de creştere a cazuisticii privind consumul de canabis. Ȋn
2015 au fost raportate 587 de cazuri de urgenţe medicale pe fondul consumului de canabis, ceea
ce înseamnă o creştere cu 29,6% a acestei problematici faţă de nivelul anului anterior când au
fost înregistrate 453 astfel de cazuri. Ȋn 58,3% dintre cazuri, persoanele aveau sub 25 de ani, iar
40% dintre acestea erau elevi sau studenţi.
Ȋn privinţa consumului de droguri în rândul tinerilor şi chiar al copiilor din România se
poate spune că: 3,1% dintre elevii de liceu au recunoscut că au consumat cel puţin o dată droguri,
procentul fiind mai ridicat la băieţi (4,9%) decât la fete (1,4%); numărul elevilor consumatori de
droguri s-a dublat în ultimii 5 ani; 29% dintre cei care au recunoscut că au consumat droguri au
făcut-o din curiozitate, 27% din alte motive (plictiseală, pentru că prietenul/prietena se
droghează); 24% au recurs la droguri pentru uşurarea unor suferinţe de ordin psihic, iar 24% din
spirit de protest faţă de familie sau faţă de societate; iniţiatorii şi frunizorii de droguri au fost, în
74% din cazuri, prietenii; în 26% din cazuri, ei şi-au cumpărat drogul din restaurante, terase,
baruri, discoteci; au fost depistaţi copii cu vârsta incredibilă de 9 ani cu dependenţă la droguri, şi
nu la „cele uşoare”, ci la droguri majore, puternice precum heroina şi cocaina; mediul din care
provin copiii consumatori de droguri este variat: unii provin din familii onorabile, cu situaţie
materială înfloritoare, alţii din cealaltă extremă, provin din familii dezorganizate. Mulţi sunt
„copii ai străzii”: în cele mai multe cazuri, aceştia au început cu banalul „drog din pungă” şi au
trecut încet, încet la adevăratele narcodroguri. (Popescu et. al., 2004)
C) TEORII ASUPRA CONSUMULUI DE DROGURI
Anumite categorii sociale sunt mai predispuse la consumul de droguri faţă de altele. De
exemplu, bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile, aşa cum şi persoanele mai tinere sunt mai
tentate decât cele vârstnice, iar locuitorii din oraşe au mai multe şanse să fie acaparate de acest
viciu decât persoanele din mediul rural.
Psihologii consideră că persoanele expuse consumului de droguri, în special tinerii,
suferă de anumite tulburări de personalitate. Ei par lipsiţi de resursele necesare pentru a face faţă
exigenţelor vieţii cotidiene şi sunt instabili din punct de vedere emoţional. Mulţi dintre ei acuză
stări depresive sau de anxietate, dar acestea pot fi atât cauze cât şi efecte ale consumului de
droguri. (Raşcanu, 2004, p.24)
Teoriile sociologice consideră că dependenţa faţă de droguri este un proces mai degrabă
social decât o relaţie între proprietăţile fizice ale drogului şi impactul lor asupra organismului
uman.
Implicarea într-un anumit grup social cu o atitudine favorabilă în ceea ce priveşte
consumul de droguri, poate favoriza dorinţa de consum a unui membru, în timp ce un grup cu o
atitudine negativă în privinţa consumului de droguri, tinde să descurajeze un astfel de
comportament. Unele cercuri condamnă consumul de droguri, în timp ce altele îl consideră un
lucru absolut normal. (Raşcanu, 2004, p.67)
Ȋn urma mai multor cercetări s-a ajuns la concluzia că tinerii care sunt izolaţi de părinţi şi
mai implicaţi în relaţiile cu persoane de aceeaşi vârstă, cu atât sunt mai predispuşi consumului de
dorguri, în timp ce tinerii apropiaţi de părinţi tind să păstreze valorile familiei şi să-i urmeze
normele de conduită, astfel ei au mai multe şanse să stea departe de consumul de dorguri.
Persoanele de aceeaşi vârstă au o influenţă mai mare decât părinţii. Imitaţia şi influenţa socială
au un rol foarte important în consumul de droguri. Părinţii care sunt consumatori pot transmite
acest comportament copiilor, aşa cum tinerii pot imita persoanele de aceeaşi vârstă fără a avea
vreo legătură cu valorile impuse în familie. Tinerii nu îşi aleg prietenii la întâmplare. Ei fac parte
dintr-un grup pe care l-au ales şi în care au fost la rândul lor aleşi, unii pot fi adepţii consumului
de droguri în timp ce alţii pot fi total împotrivă. (Raşcanu, 2004, p.72-73)

8. Tipul de cercetare
În studiul ce urmează a fi realizat, voi opta pentru o cercetare de tip cantitativ, iar ca
instrument de lucru voi folosi chestionarul.

9. Metodologia cercetării și descrierea cercetării

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, un instrument de investigare ce constă
într-un ansamblu de întrebări scrise, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de
către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate
răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. (Septimiu Chelcea, 2001, p. 70)
Chestionarele sunt clasificate după mai multe criterii:
a) După conținutul informației:
• chestionare cu date factuale, de tip administrativ;
• chestionare de opinie;
b) În funcție de cantitatea informației:
• chestionare speciale, cu o singură temă;
• chestionare omnibus, cu mai multe teme;
 c) După forma întrebărilor:
• chestionare cu întrebări închise;
• chestionare cu întrebări deschise;
• chestionare cu întrebăari atât închise cât și deschise;
d) În funcție de modul lor de aplicare:
• chestionare autoadministrate individual;
• chestionare autoadministrate colectiv;
• chestionare administrate de către operatorii de anchetă.
Într-o formă sau alta, fiecare anchetă sociologică trebuie să parcurgă următoarele etape
principale: organizarea anchetei, culegerea și înregistrarea informațiilor, analiza informațiilor și
stabilirea concluziilor și valorificarea lor. (Vasile Miftode, 2003, p.97)
Construcția oricărui chestionar trebuie să începă cu specificarea foarte clară și detaliată a
problemei de cercetat. În cazul anchetei, indicatorii vor fi aduși sub forma unui text, a unei
întrebări ce va apărea în chestionar , fiecare întrebare reprezentând un indicator ajustat în așa
manieră încât să fie valid și funcțional în procesul comunicării dintre cercetător și subiect. (T.
Rotariu, P. Iluț, 2006, p. 96)
Problematica vizată de anchetă este foarte bine cunoscută în prealabil, pentru ca astfel să
se aleagă indicatorii potriviți, dar și eșantionul corect. Nu toate întrebările din chestionar vor fi
puse tutror persoanelor din eșantion. În funție de răspunsurile oferite la o întrebare, vom clasifica
respondenții în diferite subcategorii de populație.
În realizarea chestionarului, s-a avut în vedere alegerea unui limbaj permisiv, pe care
toată lumea să îl înțeleagă pentru a nu exista confuzii și pentru ca persoanele chestionate să ofere
răspunsuri exacte, ușor de înțeles, ce vor duce la rezultatele exacte și corecte de care avem
nevoie.
S-au folosit în mare parte întrebări închise, care solicită persoanelor interogate să aleagă
între variante de răspuns formulate dinainte de cercetător, precum întrebarea Q2, care are în
vedere chiar tema cercetării, consumul de dorguri. După această întrebare se hotărăște dacă se
continuă seria întrebărilor sau se pune stop chestionarului. Există și întrebări deschide, care cer
respondentului părerea asupra unor aspecte legate de tema cercetării.
Eșantionul este format din 100 adolescenți care consumă sau au consumat droguri și care
se află în Centrul de Consiliere și Reabilitare a persoanelor dependente de alcool și alte droguri
din Iași. De la aceștia ne dorim să aflăm factorii care au influențat consumul de droguri, dar și
dacă primind ajutor de specialitate, le-a fost mai ușor să renunțe la această dependență.
Persoanele au fost alese atât din rândul celor care au reușit să se oprească din consum, dar și din
rândul celor care înca consumă aceste substanțe, pentru a se putea realiza o distincție între cele
două categorii.
Perioada de aplicare a chestionarelor va fi de 3 zile, fiind anticipată de o perioadă de două
zile în care operatorii vor fi instruiți cu privire la modul de aplicare și reglulie ce trebuiesc
respectate pentru a obține rezultate cât mai concrete. Se vor face demersuri pentru obținerea unei
autorizații de la conducerea centrului unde ne dorim să aplicăm chestionarele pentru a realiza
totul legal, fără să existe impedimente. Chestionarul va fi pretestat pentru a ne asigură de
coerența întrebărilor și de faptul că nu vor exista neclarități în înțelegerea lor de către cei
chestionați.
După ce chestionarele au fost aplicate, se va verifica dacă persoana însărcinată să execute
anumite operații de culegere a datelor a procedat conform instucțiunilor, dacă s-au studiat efectiv
persoanele selectate, precum și modul de lucru și timpul efectuat. Se vor verifica informațiile
recoltate pentru a fi prelucrate și analizate doar cele valide. Datele vor fi prelucrate electronic
pentru a nu se produce erori.
Analiza datelor corespunde verificării ipotezeleor. Pe baza rezultatelor se pot demonstra
ipotezele elaborate în pregătirea proiectului de cercetare. În baza rezultatelor obținute, se pot
elabora însă noi ipoteze.
În final, comunicarea rezultatelor se va realiza prin rapoartele de cercetare și articole în
revistele de specialitate. Se vor pun în discuție câteva dintre soluțiile problemei consumului de
droguri în rândul adolescenților și se vor evalua câteva dintre efectele acestui fenomen.
Discutarea soluțiilor îi va implica și pe cei chestionați, dar și pe cei care îi ajută sau i-au ajutat să
scape de dependență.
10. Instrumentul de lucru

Nr. Chest.
CHESTIONAR

Bună ziua! Mă numesc Enăşoaie Adelina, sunt studentă la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi la specializarea Asistenţă Socială şi realizez o cercetare privind consumul de
droguri în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani. Vă rog să îmi acordaţi câteva
minute pentru a răspunde la o serie de întrebări cu privire la acest fenomen social. Rezultatul
acestui studiu va fi folosit doar în scopul prezentei cercetări, asigurând deplina dumneavoastră
confidenţialitate.

Q1. Ce părere aveţi despre consumul de droguri?

Q2. Aţi consumat vreodată droguri? (se va încercui un singur cod)

1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q3. Ce substanţe consumaţi în mod frecvent? (se încercuiește câte un singur cod pentru fiecare
linie)
DA NU NȘ/NR

Heroină 1 2 99
Canabis 1 2 99
Cocaină 1 2 99
Ecstasy 1 2 99
Etnobotanice 1 2 99
 Altele. Care? 1 2 99

Q4. Cât de des consumaţi droguri? (se va încercui un singur cod)

1 Zilnic
2 De 2-3 ori pe săptămână
3 Săptămânal
4 O dată la 2-3 săptămâni
5 Lunar
6 Mai rar

Q5. Ce factori v-au determinat să faceţi acest lucru? (se încercuiește un singur cod pentru
fiecare linie)
DA NU NȘ/NR
Anturajul 1 2 99
Lipsa de încredere 1 2 99
Curiozitatea 1 2 99
Emoțiile negative 1 2 99
Lipsa de afecțiune din partea familiei 1 2 99
Plictiseala 1 2 99
Alții. Care? 1 2 99

Q6. Ȋnainte de a consuma droguri, aţi fost informat cu privire la consecinţele acestui fapt? (se va
încercui un singur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q6.1. Dacă DA, de către cine?

Q7. Există în familia dumneavoastră vreun membru care consumă aceste substanțe? (se va
încercui un singur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q7.1. Dacă DA, cine?

Q8. După începerea consumului, aţi avut probleme de sănătate? (se va încercui un singur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q9. Credeţi ca primind ajutor de specialitate, veţi putea renunţa la aceste substanţe? (se va
încercui unsingur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q10. Aţi încercat vreodată să influenţaţi alte persoane să consume droguri? (se va încercuiun
singur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q11. Consideraţi că persoanele ar trebui să fie mai bine informate cu privire la consecinţele
consumului de droguri? (se va încercuiun singur cod)
1 DA 2 NU 99 NŞ/NR

Q12. Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru ca acest fenomen să nu mai ia amploare în
rândul tinerilor?
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
SD1. Sexul: 1. Masculin 2. Feminin
SD2. Vârsta (ani împliniți)
SD3. Nivelul de studii
1 Gimnaziu
2 Liceu
3 Facultate
99 NR

SD4. Profilul liceului absolvit

SD5. În prezent lucrați?
1 DA
2 NU
99 NR

Dacă DA, în ce domeniu?

SD6. Rezidența
Mediul: 1. Rural 2. Urban Localitatea

11. Concluzii
În finalul anchetei vom concluziona astfel: problema consumului de droguri este o
problemă tot mai întâlnita în rândul tinerilor în societatea actuală, atât în județul Iași cât și în
restul țării. Dacă adolescenții nu vor fi informați corect, la timp, acest fenomen va ajunge foarte
departe. Din plictiseală sau curiozitate se ajunge la o dependență de care este foarte greu de
scăpat.
Părinții joacă un rol important în ajutarea adolescenților consumatori de droguri. Aceștia
trebuie să cunoască consecințele acestui fapt cel puțin la fel de bine ca copiii lor. Ar fi de preferat
ca aceștia să ia măsuri încă de când observă o schimbare în comportamentul adolescentului.
Trebuie să poarte o discuție deschisă și să îl ajute în privința asta fără a-l judeca sau certa.
 Existența unor modele pozitive în familie, susținerea familiei și o comunicare bună cu
părinții, pot ajuta adolescentul să aibă un nivel ridicat de încredere în sine și să facă alegeri
potrivite.
În cazul celor dependenți este nevoie de ajutor de specialitate pentru a putea trece de
toate etapele grele sub observarea atentă a specialiștilor și pentru ca încercările să dea roade.

12. Bibliografie
•Vasile Miftode, Metodologia sociologică, Editura LUMEN, Iași, 2003
•Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Editura ECONOMICA, București, 2001
•Traian Rotariu, Petru Iluţ, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică,
Polirom, Iaşi, 2006
•Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti,
1998
•Octavian Popescu, Vasile Achim, Aristide-Liviu Popescu, Viaţa în hexagonul morţii: tutunul,
alcoolul, drogurile, HIV/SIDA, poluarea, malnutriţia, Editura Fiat Lux, Bucureşti 2004
•Ruxandra Raşcanu, Alcool şi droguri -“virtuţi” şi capcane pentru tineri, Editura Universităţii,
Bucureşti, 2004