Sunteți pe pagina 1din 11

ANALIZA PORTER

DEMARCAREA INDUSTRIEI
SC. Teju. SRL face parte din industria producatoare de panificație, portofoliul său de
produse fiind format în principal din pâine, covrigi și patiserie.

Aria de interes strategic este reprezentată de zona Valenii de Munte. Societatea se adresează
mai multor categorii de clienți în funcție de produsul comercializat:

 paine neagra: se adreseaza categoriei de consumatori cu venituri mari si medii


 paine alba, chifle, corn cu gem, covrigi: sunt produse medii-low adresate categoriei de
consumatori cu venituri scazute, dar raportul calitate-pret este foarte bun.

Se poate spune că produsele societății sunt accesibile tuturor românilor, indiferent de venit.

Principalii producatori de panificatie din zona Valenii de Munte sunt: Oltina Impex S.R.L.
,Lido Gârbea S.R.L. , Ralu Prod S.R.L., Voipan S.R.L., Comfruct S.R.L.

AMENINȚAREA NOILOR INTRAȚI


Cei nou-sosiți pe piață, vin cu forțe noi, cu dorința de a ocupa o poziție pe piață și, adeseori,
cu resurse substanțiale.

Dacă obstacolele la intrare sunt mari, iar nou-veniții anticipează o reacție dură atat din
partea concurenților, cat si a consumatorilor, evident că ei nu vor reprezenta un pericol grav. Sunt
șase lucruri importante care pot împiedica intrarea pe piață:

 Economiile de scară. Aceste economii îl obligă pe aspirant fie să desfășoare un volum


mare de activitate, fie să accepte un dezavantaj de cost. Economiile de scară pot reprezenta
impedimente pentru activitatea de producție și distribuție, utilizarea forței de vânzări,
finanțare și practic pentru orice activitate a firmei.
 Diferențierea produselor. Identificarea cu o anumita marca reprezintă un obstacol prin
faptul că-i obligă pe nou-veniți să cheltuiască foarte mulți bani cu atragerea unor clienți
fideli altor mărci. Publicitatea, serviciile oferite clienților, întâietatea într-un anumit
domeniu și diferențele dintre produse, sunt câțiva dintre factorii care determină
identificarea cu o anumită marcă. Acesta este poate fi cel mai important obstacol întâlnit
la pătrunderea în industria producătoare de produse de panificație
 Necesarul de capital. Nevoia de a investii importante resurse financiare cu scopul de a
face față concurenței reprezintă un obstacol la intrare. Capitalul este necesar nu doar pentru
facilitățile fixe, ci și pentru crearea de stocuri și acoperirea pierderilor înregistrate la
demarearea afacerii.
 Dezavantajele de cost independente de mărime. Firmele consacrate pot deține avantaje
de cost indisponibile potențialilor rivali, indiferent de mărimea lor și de economiile de scară
pe care le pot realiza. Aceste avantaje pot fi date de tehnologia unică folosită, de accesul la
cele mai bune surse de materii prime, de activele aciziționate la prețuri mici, de subvențiile
guvernamentale sau de amplasamentele favorbaile.
 Accesul la canalele de distribuție. Nou-veniții trebuie să asigure distribuția produsului
sau serviciului propriu. De exemplu, un nou produs alimentar trebuie să ia locul altor
produse asemănătoare din rafturile magazinelor prin intermediul reducerilor de preț, al
campaniilor promoționale, al acțiunilor comerciale susținute sau prin alte mijloace. Cu cât
canalele de distribuție cu ridicata sau cu amănuntul sunt mai puține și cu cât poziția
concurenților existenți în cadrul acestora este mai solidă, cu atât este mai dificilă
pătrunderea în domeniu. Uneori, acest obstacol este atât de mare încât, pentru a-l depăși,
noii concurenți trebuie să-și creeze propriile canale de distribuție.
 Politica guvernamentală. Guvernul poate limita sau chiar bloca accesul în diferite
domenii prin măsuri precum obligativitatea obținerii unei autorizații și impunerea unor
limite la aprovizionarea cu materii prime. Statul poate juca un important rol indirect prin
aplicarea unor măsuri restrictive și reglementări privitoare la siguranța produselor.

S.C. TEJU S.R.L. s-a confruntat si ea cu aceste bariere de intrare.

AMENINTAREA PRODUSELOR DE SUBSTIȚIE


Produsele de substituție reprezintă bunurile ce pot fi utilizate în locul produselor
comercializate. Produsele substituente care merită cea mai mare atenție din punct de vedere
strategic sunt cele care au tendința de a oferi un raport preț-randament mai bun decât cel oferit de
produsul curent al domeniului sau care sunt realizate de domenii cu profituri mari. Firma trebuie
să urmărească în permanenţă evoluţia preţurilor produselor înlocuitoare. O scădere a acestora
determină o diminuare a cererii şi, în funcţie de aceasta, a preţului şi profitului pentru produsele
substituite.
Exemple de produse de substituție pentru firma Teju:
- rondele de ovăz exapandat;
- lipie
- grisine
- crutoane

PUTEREA DE NEGOCIERE A FURNIZORILOR


Furnizorii sunt acei producători/importatori de elemente necesare pentru realizarea
produselor.
Puterea de negociere a acestora, se poate manifesta prin controlul asupra preţurilor sau
calităţii produselor livrate şi este dependentă de gradul de importanţă a resurselor oferite, de
caracteristicile pieţei şi de importanţa relativă a beneficiarului în ansamblul afacerii.
Furnizoii iși pot exercita influența asupra concurenților dintr-un domeniu de activitate
crescând prețurile sau reducând calitatea bunurilor și serviciilor furnizate. Astfel furnizorii
puternici pot anula profitabilitatea unui domeniu incapabil să suporte creșterea costurilor prin
prețurile pe care le practică.
Principalii furnizori sunt:
 Oltina Impex S.R.L. (furnizor făină)
 Lido Gârbea S.R.L. (furnizor făină)
 Gramineea Com S.R.L (furnizor făină)
 Aergis Best Serv S.R.L (furnizor făină)
 Marathon Distrib Group S.R.L. (furnizor de drojdie și ingrediente de patiserie)
 Oscar Downstream S.R.L. ( furnizor motorină)
 Forte Gaz Gn S.R.L. (gaz metan)
 Electrica Furnizare S.A. (energie electrică)
Ponderea furnizorilor din total achiziții
30%
24%
25%
20%
20% 17%
15% 12%
10% 9%
10%
5%
5% 3%

0%

PUTEREA DE NEGOCIERE A CONSUMATORILOR


Volumul cumpărat: reprezentanţii consumatorilor sunt oamenii și magazinele (persoanele
fizice și persoanele juridice) care pot exercita presiuni asupra firmei.
Puterea de negociere a clienţilor este mai mare atunci când:
- se orientează mai bine;
- cumpără cantităţi importante în raport cu vânzările producătorului;
- produsele cumpărate deţin o pondere însemnată în valoarea totală a cheltuielilor clientului;
- produsele oferite sunt standardizate sau slab diferenţiate;
- costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici;
- oferta de produse pe piaţă este mai mare decât cererea existentă;
- produsul cumpărat nu este prea important pentru client, acesta putând să renunţe uşor la el;
- producătorii sunt sensibili la preţ datorită marjelor unitare de profit mici.
Pentru a se apăra, producătorii pot alege acei clienţi care au cea mai mică putere de
negociere sau de schimbare a furnizorilor. Sau, ei pot oferi produse cu caracteristici superioare, pe
care clienţii nu le pot refuza prea uşor.
În domeniul panificației, prețul este unul standard, fix, în funcție de producător. SC Teju
SRL are contracte de comercializare ale produselor sale cu principalele retele de magazine la nivel
local. (SRL-uri [multe], PFA, II și IF din județul Prahova, Vânzări directe către persoanele fizice
prin magazinele proprii).

NIVELUL ȘI INTENSITATEA CONCURENȚEI


Acest nivel este caracterizat de intensitatea concurenţei într-o anumită industrie pentru
ocuparea unui anumit segment de piaţă. Rivalitatea dintre concurenții existenți îmbracă forma
familiară a luptei pentru poziție – bazată pe folosirea tacticilor de genul concurenței prin preț.
Rivalitatea este cu atât mai intensă când pe piaţă există numeroşi competitori de puteri apropiate,
în condiţiile unei pieţe suprasaturate.
Pusă în balanţă cu firmele ce reprezintă concurenţă, Teju îşi identifică potenţialul de
ansamblu în concordanţă cu rentabilitatea economică. Odată ce au fost ierarhizate forţele ce impun
o ameninţare, firma trebuie să ia seama de situaţiile care atrag după sine bariere de dezvoltare sau
restructurare.Pentru a modela aceste influenţe ce pot induce un dezechilibru, firma nu trebuie să
se abată de la obiectivul ţintă şi anume obţinerea de profit.
Produsele oferite de Teju sunt percepute pe piaţa locală ca fiind unele foarte bune în
raportul calitate- preţ. Deși concurența pe piața locală este mare, Teju se diferențiază de firmele
care produc și comercializează produse similare, prin noutate, schimbare și/sau îmbunătățire
periodică a ambalajelor. Clienţii apreciază caracteristicile produselor şi faptul că acestea sunt la
îndemâna tuturor, disponibile în orice magazin. Prin acest lucru firma a atras simpatia clienților
care au rămas fideli produselor.
Concurenții firmei Teju sunt:
 Oltina Impex S.R.L.
 Lido Gârbea S.R.L.
 Ralu Prod S.R.L.
 Voipan S.R.L.
 Comfruct S.R.L.

În urma analizei făcute asupra celor cinci „ forţe” ale lui Michael Porter putem ajunge la
concluzia că forţele ce acționează asupra firmei S.C. TEJU S.R.L, sunt grupate astfel:
 Nivel ridicat: nivelul de rivalitate; amenințarea noilor intraţi
 Nivel scăzut: puterea de negociere a furnizorilor, ameninţarea produselor de substituţie
și puterea de negociere a cumpărătorilor.
Managerul are ca scop obţinerea unor rezultate satisfăcătoare pentru firmă şi asigurarea
competivităţii. Un manager competent porneşte de la stabilirea misiunii obiectivelor, strategiei
firmei şi de la cultura organizaţională. Pentru a efectua o analiză a fluctuaţiile mediului
înconjurător concurenţial și a situaţiei strategice actuale, managerul poate utiliza Modelul celor
cinci „forţe”, creat de Michael Porter.
În urma unei astfel de analize se pot identifica cu uşurinţă direcţiile strategice de orientare
şi totodată punctele ce urmează a fi îmbunătăţite pentru ca planul activităţilor să capete sens. Acest
cadru la nivel concurenţial, ce implică ameninţări din partea potenţialilor concurenţi, a produselor
de substituţie, a concurenţei deja existente, dar şi puterea de negociere a clienţilor şi a furnizorilor,
se concretizează în ansamblul industriei, forţele astfel identificate urmând a fi ierarhizate după
pericolul ce îl degajă.
În concluzie, efectuarea unei analize tip modelul lui Michael Porter pentru a surprinde cele
cinci ,,forţe” care pot pune presiune asupra firmelor prezintă interes pentru a se marca evoluţia cât
şi pentru a urmări tendinţele de modificare a macromediului, dar şi a structurii pieţei.
Entitatea Teju, trebuie să-și îmbunătățească permanent eficacitatea operațională a
activităților proprii.

ECHIPAMENTE NOUA LINIE DE PRODUCTIE

Malaxoare (1) 13500 lei


Mixere pentru cofetarie (2) 25000 lei
Masini de foietat/turat aluat (1) 11500 lei
Salarii personal (3) 2000 lei *3= 6000 lei

Masini pentru produse cu umplutura (1) 12000 lei


Cuptoare (2) 50000 lei
Echipamente frigorifice (2) 10000 lei
Masini de spalat ustensile (1) 30000 lei
Mobilier inox (mese, chiuvete, dulapuri, 11000 lei
rafturi pentru depozitare, etc.)
TOTAL 169000 LEI

MATERII PRIME

Faina alba de grau


Zahar
Zahar pudra
Arome si esente
Amidon
Lapte
Praf de copt
Oua
Unt
Smantana lichida
Lapte condensate
Ciocolata de menaj (alba si neagra)
Fructe
Oleaginoase (nuci, alune, etc)
Migdale
Cacao pudra
Batoane de vanilie
Gelatina
Cafea
Ulei
Frisca lichida
Drojdie uscata
Ciocolata amaruie
Mascarpone
Piscoturi
Miere
Compot pentru tort
Esenta rom/vanilie/lamiae/migdale

USTENSILE

Set 3 Boluri INOX (2) 1400 lei


Spatule (2) 500 lei
Set 3 forme silicon (3) 100 lei
Cantar (3) 200 lei
Set 6 linguri (3) 30 lei
Razatore (3) 100 lei
Sita din INOX (3) 100 lei
Termometru 60 lei
Cani gradate (5) 30 lei
Tavi de copt (10) 800 lei
Hartie de copt (10) 500 lei
Caserole (n) N lei
TOTAL 3820 LEI

PORTOFOLIU DE PRODUSE

PRODUS (2 buc./caserola) PRET/CASEROLA NR.BUC/LUNA PRET PRET TOTAL/AN


PREVIZIUNE TOTAL/LUNA
Savarina (100g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Amandina (150g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Ecler (100g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Fursecuri (pret/kg) 400g 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Tiramisu (150g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Cremsnit (150g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Prajitura Ora 12 (150g/buc) 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
Prajitura diplomat 6 lei 2000 caserole 12000 lei 144000 lei
(150g/buc)

RETETE

-500g faina
-200ml lapte cald
-30ml ulei
-7g drojdie uscata
Savarina (100g/buc) -2 oua
-50g zahar
10 bucati -un praf sare
-1L apa
-50g zahar
-1 esenta rom
-500ml frisca lichida
-100g zahar pudra
-vanilie
-400g zahar
Blat
-170g zahar
-6 oua
-150g cacao
-1 pliculet praf de copt (5g)
-1 praf de sare
-1 esenta vanilie
-100ml apa
-100ml ulei

Sirop
-400 ml apa
Amandina (150g/buc) -200g zahar
-4 pliculete cappuccino ciocolata
24 bucati -1 esenta rom

Crema
-300g unt
-200g zahar pudra
-3 linguri cacao (150g)
-1 esenta de rom (12g)
-2 galbenusuri

Glazura
-250g ciocolata amaruie
-100 ml apa
-100g zahar
 Coji
 -150g faina
 -125ml lapte
 -125ml de apa
 -100g unt
 -1 praf de sare
Ecler (100g/buc)  -5 oua
 Crema
12 bucati  -100g de faina
 -500ml lapte
 -60g faina
 -3 oua
 -1 baton vanilie
 -frisca lichida (optional)

-7 linguri zahar
-150 g untura
-un ou mare+un galbenus
-faina cat cuprinde
-2 pliculete zahar vanilat
Fursecuri (pret/kg) -1/2 lingurita praf de copt
-un praf sare
400g/caserola
 -200 ml cafea tare
 -40 ml coniac
 -4 ouă
Tiramisu (150g/buc)  -50 g zahăr
10 bucati 

-500 g mascarpone
-150 g pişcoturi
 -2-3 linguri cacao

-1 pachet foitaj
-8 oua
-300 g zahar
-1L + 100 ml lapte
Cremsnit (150g/buc) -100 g faina
-2 linguri amidon
8 bucati -2 pliculete zahar pudra
-esenta vanilie
-200 ml frisca
 Blat
 -6 oua
 -200 g zahar
 -30 ml apa
 -30 ml ulei
 -50 g cacao Dr.Oetker
 -10 linguri faina
 Sirop
 -200 g zahar
Prajitura Ora 12 (150g/buc)  -400 ml apa
 -2 linguri miere
20 bucati  -1 fiola esenta rom
 Glazura
 -240 g ciocolata (am avut amestecata,un mos craciun
de ciocolata si niste ciocolata mai neagra)
 -50 g unt
 Ornat
 -300 ml smantana pentru frisca
 -50 g zahar farin
 -2 pliculete de intaritor de frisca

-400 ml frisca
-200 ml lapte
-200 g zahar
Prajitura diplomat (150g/buc) -3 oua
10 bucati -un pliculet gelatina (7g)
-o cutie compot de ananas
-100 g piscoturi