Universitatea Politehnica BUCURESTI

Proiect de cercetare
Consumul de droguri in randul adolescentilor
14-18 ani

STUDENT:
Bibliografie

1. Ghelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si

calitative” Editura Economica, Bucuresti, 2004
2. ?, Erich, “Drugs in American Society”, McGraw-Hill Publishing Company, New
York, 1989
3. Jary , D, Jary J., “Dictionary of Sociology”. Caledonian International Book
Manufacturing Ltd., Glasgow, 1991
4. Marginean, Ioan, “Proiectarea cercetarii sociologice”, Editura Polirom, Iasi, 2006
5. Popescu,O. , Achim, V. Popescu A., “Viata in hexagonul mortii (tutunul, alcoolul,
drogurile, HIV/SIDA, poluarea, malnutritia)”, Editura Fiat Lux, Bucuresti, 2004.
6. Rascanu Ruxandra, ? Mirela, “Psihologie si psihopatologie in dependenta de
drog”, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2002
7. Rascanu Ruxandra, “ Alcool si droguri : <<virtuti>> si capcane pentru tineri”,
Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004
8. Sandu Dumitru, “Statistica in stiintele sociale”, Editura Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti, 1992
9. Sandu Florin, “Stop drogurilor”, Editura ?, Bucuresti, 2002
 I. CADRULUI TEORETIC SI CONCEPTUAL AL CERCETARII
Definitia drogurilor si a abuzului de droguri

In lucrarea sa, “Copiii nostri si drogurile”, Ross Campbell defineste drogul ca

fiind “ o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul
si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta”.1 Consumul de
droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel ”
intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un
panaceu sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva”.2

Momentul aparitiei drogurilor

Gilles Ferreol in “Adolescentii si toxicomania” sustine ca momentul aparitiei “

consumului illicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, isi are originea in
anii‘50 –‘60, in cursul dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Acest
fenomen a patruns in toate comunitatile, progresand extrem de rapid in randul tinerilor,
fapt ce se datoreaza mai multor factori.”3

Principalele tipuri de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de

adolescenti

1
Ross Campbel, Copiii nostri si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,
pg.9
2
Idem 1, pg 10
3
Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 30
 Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt
in general cele care sunt considerate “droguri usoare”: marijuana, amphetamine,
cannabis, hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party
drugs). Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina.
Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple:
acasa, in aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi.

Cauzele care conduc la consumul de droguri

Consumul de droguri, supranumit si “moartea alba” este considerat un fenomen

social,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat in acest
moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in grupele de
varsta 15 – 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de
droguri cum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala, dezorientarea,
singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele personale,
destramarea familiei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei), anturajul etc.
Totodata “adolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea ce priveste
pericolul consumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat pentru
depasirea momentelor de criza existentiala”.4

In opinia lui Ross Campbell, “multi alti adolescenti vor invoca presiunea
colegilor ca scuza pentru consumul de droguri. Acesta de fapt este un mod de a suspenda
responsabilitatea celui ce consuma droguri. Din pacate, acceptarea scuzei cu presiunea
colegilor poate duce la ignorarea unor probleme neurologice (vatamari organice ale
creierului), care pot fi cauza folosirii drogurilor.”5

Teorii si modele explicative

4
Idem 3, pg 30
5
Ross Campbell, Copiii nostri si drogurile”, Trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,
pg 22
 Exista o serie de teorii si modele explicative, cele din urma impartindu-se in
doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centat pe
societate.

In lucrarea “ Sociologia consumului si abuzului de droguri”, Sorin Radulescu si

Cristina Damboeanu clasifica teoriile in trei mari categorii: biologice, psihologice si
sociologice, astfel:
“ 1. Teorii biologice – pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica:
tendinta indivizilor de a lua contact cu drogurile si tendinta acestora de a continua
consumul odata ce contactul cu drogurile a fost realizat.

2. Teorii psihologice – accentul cade pe individ, pe mecanismele de ‘reintarire’ a

conduitei celor care abuzeaza de droguri. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se
refera la tipul de personalitate al consumatorului de droguri, mai ales a celui dependent
de droguri.

3. Teorii sociologice – se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau
pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii
sociale (consumul de droguri ca si comportament social invatat), in teoria subculturii, a
“gastilor de cartier” (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de
droguri), in teoria interactiunii sau a socializarii (influenta agentilor de socializare
precum parintii, prietenii, scoala, mass-media) si in teoria controlului social (cu cat
controlul social e mai puternic, cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un
comportament deviant de tipul consumului de droguri).”6

Efecte ale consumului de droguri

Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite.

Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel:” – excitatie
psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente);

6
Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2006, pg 56
- calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative);
- modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene)”.7

Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxice

asupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C.

Statistici cu privire la consumul de droguri

“Primele experiente pot duce intr-adevar la dependenta care ameninta viata. Pana la
varsta de 18 ani, 60% dintre tinerii de astazi experimenteaza drogurile, numarul lor
crescand de 60 de ori in ultimii douazeci de ani.” 8 In Romania s-a infiintat Centrul Pilot
National de Toxicomanii in luna iunie 1996 care are un rol esential in tratarea celor
dependenti.

Gilles Ferreol afirma faptul ca in acest centru, “ in perioada iunie- decembrie 1996 au
fost internati 185 de toxicomani, dintre care numarul elevilor si studentilor reprezinta
cam 26%.Dintre acestia 79 erau dependenti de heroina, restul dependenti de fortral,
cocaina, cannabis, inhalanti volatili, barbiturice. Media de varsta a consumatorilor era
intre 20 si 22 ani. In 1997, numarul de internari a ajuns la 430, 279 fiind dependenti de
heroina. Varsta medie a consumatorilor a inceput sa scada spre 19- 20 ani, iar numarul
pacientilor care se injecteaza a inceput sa creasca. In 1998 se poate spune ca factorul
alarmant este faptul ca varsta medie a scazut la 16 ani.”9
In 2009 varsta medie a scazut semnificativ la 14-15 ani.

Institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog

Exista o serie de institutii implicate in lupta antidrog printre care numaram:

Centrul de Asistenta Integrata a Adictiilor Obregia, Pantelimon, Pericle.
Conform site-ului Agentiei Nationale Antidrog, aceste centre “acordă
servicii gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de

7
Idem 3, pg 33
8
Idem 5, pg 15
9
Idem 3, pg 35,36,37
droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agonişti/antagonişti de
opiacee ca alternativă terapeutică orientată spre:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor

- reducerea incidenţei bolilor sau riscurilor asociate consumului de substanţe

- reducerea consumului droguri

- creşterea nivelului de adaptare şi integrare socială, familială şi profesională

a beneficiarilor”10

Dintre ONG-uri putem enumera: Asociatia Salvati copiii, Asociatia

Adolescentul, Asociatia Mesagerii Sanatatii, Asociatia Romana Antidrog, Aliat, Open
Doors etc.
Serviciile oferite de aceste organizatii sunt: “-
schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile,
- asistenţă specializată pentru cazurile care prezintă leziuni
- vaccinare impotriva hepatitelor A, B, C11”
.

II. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE CERCETARE

Am stabilit ca tema de cercetare “Consumul de droguri in randul adolescentilor
(14-18 ani)”. Acest fenomen al consumului de droguri a devenit din pacate o
problema din ce in ce mai acuta pentru societatea romaneasca. In ultimii ani s-a
constatat faptul ca Romania a devenit din o tara de tranzit a drogurilor de provenienta
asiatica catre Europa Centrala si de Vest in o tara consumatoare. Acest lucru este
evidentiat si de confiscarile care au fost facute de autoritatile romane. Aceste
confiscari arata o crestere alarmanta a drogurilor existente pe teritoriul Romaniei : de
la 5.668,9 Kg in 1996 la 25.199 kg in 2001(Sandu,2002,153). De asemenea, alte
cercetari au adus la cunostinta ca peste 25.000 de persoane sunt consumatoare de

10
http://www.ana.gov.ro
11
Idem 11
heroina numai in Bucuresti, adica peste 1% din populatia Capitalei. In plus, s-a
constatat o crestere alarmanta a consumului in randul populatiei tinere, pragul de
varsta la care icnepe consumul de droguri scazand dinc e in ce mai mult, ajungand in
jurul varstei de 12 ani. Toate aceste lucruri arata amploarea fenomenului ce se
desfasoara in Romania si de aceea este foarte important sa se actioneze cat mai rapid
si mai eficient posibil in gasirea si implementarea unor actiuni concrete importiva
consumului de droguri, si in special consumului in randul adolescentilor care sunt cei
mai vulnerabili si mai predispusi sa experimenteze lucruri noi fara sa cunoasca
consecintele actiunilor lor.

III. Formularea OBIECTIVELOR

Au fost stabilite o serie de obiective si acestea sunt:
- identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care
studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului
- stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri
- motivele consumului de droguri
- factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor
- efectele consumului de droguri
- impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, profesorilor
- identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri

IV. IDENTIFICAREA VARIABILELOR

Universul cercetarii este constituit de adolescentii consumatori de droguri cu

varste cuprinse intre 14 si 18 ani si aflati in Centrele de Dezintoxicare. Pentru a se
delimita perioada adolescentei se va lua intervalul de varsta 14-18 ani deoarece in
aceasta etapa a vietii oamenilor se manifesta cele mai mari si mai semnificative
schimbari atat la nivelul fizic cat si la cel intelectual si emotional caracterizate printr-
un mai mare sentiment de independenta fata de familie, dar si de apartenenta la un
grup de prieteni. De asemenea, in acest interval se manifesta si primele actiuni de
rebeliune si de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestatare
gasindu-se si consumul de droguri.

V. FORMULAREA IPOTEZELOR DE CERCETARE

a) Definirea fenomenului
Originea cuvantului “drog” este incerta, unii autori considerand ca ar proveni din
cuvantul persan “droa” ce inseamna “miros aromatic”, altii considera ca ar proveni
din cuvantul evreiesc “?” – “parfum”, iar dupa altii la originea cuvantului ar sta
termenul de origine olandeza “droog” - ce desemna sibstante vegetale vandute de
farmacisti (Rascanu,2004,19)
“Drogul este definit ca orice substanta ilicita sau licita care, consumata fie din
motive medicale, fie din alte motive, da fenomene de dependenta, adica necesita
crestera progresiva a dozei consumate si face foarte dificila intreruperea acestui
consum” (Racanu,2004,19)
“Dependenta de droguri reprezinta comportamentul care conduce la utilizarea
obligatorie a drogului, caracterizata prin necesitatea stringenta de a consuma drogul,
asigurarea furnizarii si dorinta de a reincepe consumul” (Sandu,2002,10)
Aceasta stare de dependenta propune 3 componente distincte si indepente :
- dependenta psihica, caracterizata printr-o dorinta inferioara si irezistibila
de a continuea consumul pentru inlaturarea disconfortului psihic;
- dependenta fizica, ceea ce presupune o stare psihologica alterata, produsa
de o administrare repetata a drogului pentru a preveni sevrajul;
- toleranta, care are intelesul de rezistenta sporita la efectele drogului, ceea
ce necesita utilizarea unor doze din ce in ce mai mari pentru a obtine
efectele observate la doza initiala (Sandu,2002,10)
b) Istoria drogurilor
Istoria drogurilor se duce in cele mai indepartate vremuri pentru ca omul a fost
intotdeauna preocupat de gasirea unor mijloace prin care sa-si creeza placeri de
moment. La inceput, aceste substante erau procurate din plante, iar primul drog
folosit a fost opiul, inca din perioada neolitica, obtinut din capsulele de mac.
O mentionare celebra despre folosirea opiului se gaseste in “Odiseea” lui homer
care aminteste despre o bautura capabila, sa duca la uitarea durerii si a necazurilor”
“Popescu Achim, Popescu,2004,p.89)
Romanii cunosteau atat macul cat si opiumul. Poetul Virgiliu aminteste despre
aceasta in “Eneida” si in “georgice”. Pliniu , autorul unei vaste enciclopedii a
timpului explica cum se poate obtine opiumul din mac(Rascanu,2004,14).
Alchimistii la sfarsitul dinastiei Han din China, (intre secolele II-IV), posedau
“pudra celor cinci pietre”. Acest drog era in totalitate de origine minerala, iar in
combinatie cu cannabisul s-a raspandit masiv in China.
In civilizatia islamica, canepa Indiana era foarte urilizata, odata ce Coranul a
interzis cinsumul de alcool.
Incasii sunt considerati ca au ignorat opiumul si canepa indiana, dar in schimb ei
utilizau coca pe care o fumau in forma de tigari sa pipe(Rascanu.2004,14-15)
Dependenta de opium se dezvolta la mijlocul secolului al XIX-lea si in Europa,
cand au aparut centre unde se fuma opium, centre semiclandestine, atat la Paris cat si
in marile porturi franceze.
Thomas de Quincey poate fi considerat unul din primii toxicomani moderni. El
privea toxicomania din perspectiva culturala, ca obiect al cercetarilor medicale dar si
ca obiect al tentativelor de control si interdictie(idem,p. 16)
Sfarsitul secolului XVIII-lea este marcat de dorinta unor cercetatori de a purifica
opium. Armand ? in 1804 a reusit sa obtina extrasul de opium, adica niste cristale
incolore care nu erau altceva decat morfina.
Chimistul german Dreser, pornind de la morfina, a sintetizat un nou produs mult mai
puternic : heroina, comercializata ca medicament din 1898(idem, p.16)
La sfarsitul secolului al XIX-lea s-a intensificat preocuparea pentru uzul excesiv
de drog, printre care s-au aflat ??? si cocaina. Cocaina a fost izolata din frunzele de
coca dupa 1860 si a inceput sa se raspandeasca foarte repede din 1885, cand
companiile farmaceutice au inceput sa vanda in S.U.A. si Europa produse pe baza de
cocaina. Sigmund Freud a publicat un articol despre potentialul terapeutic al cocainei
in 1884. Autoritatile americane au recomandat cocaina ca remediu pentru boala. Dupa
o anumita perioada s-a observat ca are capacitatea de a induce intoxicatii care produc
tulburari psihice, precum si pierderea controlului asupra comportamentului, iar
folosirea ei pe o durata mai indelungata duce la dependenta (rascanu,2002,p15-16)
Odata cu inceputul secolului XX apar noi droguri si noi cai de administrare, ceea
ce a condus la aparitia de noi probleme legate de consumul lor.
O alta clasa de substante psihoactive, amfetaminele, au fost introduse in uzul
clinic in 1932, dar au inceput sa fie folosite ca drog in anii `50 si `60.
Preocuparea sociala pentru abuzul de halucinogene s-a intensificat in anii 1960 cand
consumul unei noi substante, descoperite recent, cu un foarte mare potential
halucinogen, se raspandeste foarte repede printre grupurile de tineri. Este vorba de
LSD (? ? acidului lisergic)
In anii `70 creste consumul de cannabis si se raspandesc cazurile de abuz si
dependenta de amfetamine. Toate aceste substante nu sunt consumate doar in scopuri
medicale, ele sunt produse si in laboratoare clandestine, ca droguri ilicite.
In cursul ultimilor ani folosirea ilegala a drogurilor s-a raspandit intr-un ritm fara
precedent, atingand toate regiunile globului. Aceasta raspandire a drogurilor poate fi
atribuita mai multor serii de factori, printre care insuficienta de informatii credibile
asupra pericolelor imediate si pe termen lung a folosirii drogurilor, usurinta din in ce
in ce mai amre a procurarii drogurilor , absenta unei responsabilitati asupra
dimensiunilor problemelor ridicate de droguri.

c) Teorii asupra consumului de droguri

1. Teorii biologice
Teoriile biologice sunt cele care postuleaza faptul ca mecanisme innascute in
anumiti indivizi ii cinduc pe acestia catre folosirea drogurilor sau abuzarea de acestea
in caz ca sunt expusi la ele.
A. Factorii genetici
O directie de gandire argumenteaza faptul ca matrita genetica a indivizilor
influenteaza predispozitia lor catre abuzul de droguri si alcoolism. O combinatie de
gene influenteaza mecanisme biologice specifice relevante pentru abuzul de substante
– de exemplu faptul de a fi capabil sa indeplinesti un anumit nivel de intoxicare
atunci cand folosesti droguri, faptul de a te imbolnavii la doze mai mici in opozitie cu
altii care se imbolnavesc la doze mai mari etc.. Astfel, toate aceste lucruri pot varia de
la o persoana la alta, sau de la un grup rasial, national sau etnic la altul, si care ar
putea influenta continuarea consumului (Goode,1989,p.55)

B. Dezechilibrul metabolic
O a doua teorie aduce in discutie dezechilibrul metabolic ca un posibil factor
cauzal in cel putin un tip de abuz de droguri – dependenta de narcotice. Dezvoltata de
fizicienii Vincent Dole si Marie Nyswander, aceasta teorie spune ca dependentii de
heroina sufera de o boala sau disfunctie metabolica, asemanatoare cu cea a
diabeticilor. Odata ce anumiti indivizi incep sa ia narcotice, fiziologia lor “tanjeste”
dupa droguri in acelasi fel in care diabeticii tanjesc dupa insulina. Dozele repetate ale
unui narcotic completeaza ciclul lor metabolic; narcoticele actioneaza ca un
stabilizator, normalizand o deficienta (idem, p. 56).

2. Teorii psihologice
“Psihologia considera ca persoanele care recurg la consumul de substante
psihoactive sufera de tulburari afective sau de o tulburare a controlului impulsului de
a consuma in cautarea placerii este dominanta (...) Multi specialisti considera ca
persoanele care devin consumatoare de droguri, in special tinerii,au un grad de
vulnerabilitate a personalitatii, anterioara inceperii consumului. Ei par lipsiti de
resursele necesare pentru a face fata exigentelor vietii cotidiene, sunt instabili in ceea
ce priveste sentimentele, sunt in dezacord cu societatea si autoritatile. Multi dintre ei
acuza stari depresive, de anxietate, dar nu este dor daca acestea sunt cauzele sau
consecintele dependentei de drog ( Rascanu,2004, p. 34-35).
 Teoriile bazate pe factorii psihologici aw impart in doua categorii principale :
acelea care accentueaza mecanismul de reintarire, si cele care spun ca personalitatile
unui consumator de droguri si in special al unui dependent sunt diferite de cele ale
unei persoane care nu se drogheaza.

A. Reintarirea
O teorie psihologica majora se bazeaza pe ideea diferentelor dintre personalitatile
consumatorilor si noncosnumatorilor si sustin rolul reintaririi.
Sunt doua tipuri diferite de reintarire : pozitiva si negativa
Reintarirea pozitiva apare atunci cand individul primeste o senzatie placuta si sin
cauza acesteia, este motivat sa repete actiunea care a cauzat-o. In acest caz, este foarte
greu sa stabilesti o distinctie clara intre dependenta psihologica si cea fizica
Reintarirea negativa apare atunci cand individul face ceva pentru a cauta usurarea
sau pentru a evita durerea, astfel el este recompensat si motivat pentru a face orice a
dus la aparitia starii de relaxare sau de inlaturare a durerii.(goode, p. 57-58)
Unele cercetari apreciaza ca desi intarirea pozitiva este privita ca un factor
etiologic, dominant in geneza dependentei de drog (cocaina, amfetamina, heroina),
intarirea negativa si fenomenele neplacute ale intreruperii consumului pot fi in egala
masura sau chiar mai importante in determinarea folosirii drogului (rascanu, 2004, p.
36)

B. Personalitatea inadecvata
Cateva teorii psihologice asupra consumului de droguri se bazeaza pe notiunea de
psihologie patologica sau inadecventa : exista ceva gresit in viata emotionala si fizica
a diferitilor indivizi care ii face presipusi la consumul de droguri. Ei folosesc droguri
ca o “scapare din realitate”, ca o metoda de a evita probleme vietii si de a se retrage in
stari euforice. (idem , p. 60)

C. Probleme de comportament
Un al treilea tip de teorie psihologica a consumului de droguri vede fenomenul ca
o forma a unui comportament deviant sau problematic.
 Mai multe cercetari asupra personalitatii si atitudinilor consumatorilor de droguri
au demonstrat ca in comparatie cu neconsumatorii, primii au tendinta de a fi mai
rebeli, mai independenti, deschisi catre noi experiente, dispusi sa-si asume mai multe
riscuri, sunt mai toleranti, acceptand comportamentul deviant, receptivi la
icnertitudine, cautatori de placeri si ?, nonconformisti si neconventionali (idem, p. 62)

3. Teorii sociologice
In timp ce teoriile biologice si psihologice tind sa accentueze factorii
individualisti, sociologii tind sa faca factorii structurali centrul teoriilor lor. Pentru
sociolog, cel mai important factor ce urmeaza a fi examinat nu este caracteristicile,
relatiile sociale sau structurile sociale in care individul este sau a fost situat. Dintre
cele mai importante teorii sociologice care au fost propuse in a ajuta la explicarea
consumului de droguri se gasesc : A. Invatarea sociala; B. Controlul social; C.
Subcultura; D. Interactiunea selectiva/socializarea. (idem, p. 63-64)

A. Invatarea sociala
Teoria invatarii sociale propune ca consumul si abuzul de substante psihoactive sa
fie explicat de diferita expunere a grupurilor in care consumul este premiat. Aceste
grupuri asigura mediul social in care are loc expunerea la definitii, invitatii a
modelelor, si reintarirea sociala a consumului sau a abstinentei de o anumita
substanta. Definitiile sunt invatate prin imitatie, si reintarirea sociala a lor prin
membrii grupului cu care cineva este asociat.
Teoria invatarii sociale propune ca dimensiunea cu care substantele vor fi folosite
sau ? depinde de nivelul la care comportamentul a fost reinfortat in mod diferential
asupra comportamentului alternativ si este definit ca dezirabil. (idem, p. 65)

B. Teoria controlului
O teorie majora in sfera criminologiei si a comportamentului deviant este teoria
controlului.
Teoria controlului social are mai multe similaritati cu teoria subculturii, dar sunt si
mai multe diferente. In timp ce teoria subculturii ia in discutie consumul de droguri
din punctul de vedere al felului in care grupul faciliteaza consumul de droguri; teoria
controlului social urmareste factorii care ii impiedica pe oameni sa adopte un
comportament deviant. Astfel, ceea ce cauzeaza consumul de droguri, ca cele mai
multe comportamente deviante, este absenta controlului social care genereaza
conformarea. Cei mai multi dintre noi nu manifestam acte deviante sau criminale din
cauza unor stranse legaturi cu institutiile sociale conventionale. Daca aceste legaturi
sunt slabite sau rupte, vom fi eliberati de regulile societatii si vom putea intreprinde
actiuni deviante – inclusiv sa consumam droguri. Nua tat legaturile consumatorilor de
droguri cu o subcultura neconventionala ii atrage catre droguri, ci lipsa legaturilor cu
cultura conformatoare care ii lasa liberi catre consumul de droguri. (idem, p. 66)
Principala ipoteza a teoriei controlului social este aceea ca cu cat esti mai atasat de o
societate conventionala, cu atat mai putin este posibil sa savarsesti un comportament
care violeaza valorile si normele unei asemenea societati. (idem, p. 66)

C. Teoria subculturii
Teza principala a teoriei subculturii este aceea care presupune faptul ca implicarea
intr-un anumit grup social cu atitudini favorabile catre consumul de droguri este
factorul cheie in incurajarea cuiva in propriul sau consum de droguri, si ca implicarea
intr-un grup care manifesta atitudini negative catre consumul de droguri tinde sa
descurajeze un asemenea consum. Consumul de droguri este asteptat si incurajat in
anumite cercuri sociale si virulent descurajat, chiar pedepsit in altele (idem, p. 67
Aceasta teorie sustine ca sunt mai multe subculturi. Exista diviziuni in functie de rasa
si etnie, varsta repara membrii unei anumite subculturi de droguri ( subculturi de
droguri ale liceenilor, a studentilor si a tinerilor adulti). Dar poate cea mai importanta
clasificare a subculturilor tine de tipul sau tipurile de drog care este consumat.
Astfel, sunt cel putin subcultura abuzului de alcool, a marijuanei, a cocainei, a
heroinei injectabile si a consumului multiplu de droguri. Totusi, unii indivizi sunt
membri a doua sau a mai multor subculturi, si astfel, ceea ce se intampla cu el sau ea
afecteaza ceea ce se intampla cu ceilalti( idem, p. 67)
D. Teoria interactiunii selective / socializarii
Termenul de “interactiune selectiva” se refera la faptul ca consumatorii potentiali
de droguri nu cad la intamplare in cercurile sociale ale consumatorilor; ei sunt atrasi
de anumiti indivizi si cercuri – grupuri subculturale – pentru ca valorile si activitatile
lor sunt compatibile cu acelora care sunt actuali consumatori. Exista un element
dinamic al consumului : Chiar inainte ca cineva sa consume un drog pentru prima
data, el sau ea este “pregatit” pentru sau “initait” in consumul acestuia – sau, intr-un
fel, socializat anticipativ – pentru ca valorile sale sunt deja in concordanta cu acelea
ale subculturii drogurilor. Ca rezultat, cineva isi alege prieteni care impartasesc
aceleasi valori, si care sunt foarte posibil sa fie atrasi de consum si de actualii
consumatori. Cand cineva isi face prieteni care sunt consumatori de droguri, acesta
devine socializat de grupul subcultural al consumatorilor, atat in valorile compatibile
cu consumul cat si cu valorile ce constau in consum.
In urma mai multo cercetari s-au ajuns la mai multe idei care sustin ca cu cat
adolescentii sunt mai izolati si alienati de subcultura parentala, si cu cat ei sunt mai
implicati in relatii cu subcultura adolescentilor de aceeasi varsta, cu atat sunt sansele
mai mari ca ei sa experimenteze si sa consume o varietate de diferite droguri.
Subcultura celor de aceeasi varsta determina tranzitia dintre subcultura parentala si
cea a drogurilor. In cea mai mare parte, generatia parentala este conventionala si
antidrog, se de asemenea se opune altor activitati neconventionale si “deviante”.
Adolescentii care sunt puternic atasati si influentati de subcultura parentala tind sa
adere mai aproape de valorile ei si sa-si urmeze normele de conduita; ca o consecinta,
ei sunt mai predispusi sa se abtina de la droguri decat adolescentii care sunt izolati de
parintii lor si sunt in legatura stransa cu cei de varsta asemanatoare, care sunt inclinati
mai mult spre normele neconventionale, si astfel este mai probabil sa accepte forme
ale consumului de droguri. (idem, p. 72)
Influenta parentala asupra consumului ale adolescentilor este scazuta dar
semnificativa. Parintii care folosesc droguri legale (alcool, tigari si droguri prescrise
medical) sunt mult mai probabil de a creste copii care de asemenea vor bea bauturi
spirtoase sau vor consuma droguri ilegale decat parintii care se abtin de la droguri
complet.
 Influenta persoanelor de aceeasi varsta asupra adolescentului este mult mai mare.
Adolescentii, in special cei de o varsta mai mare, tind sa se asocieze cu ceilalti in
parte pe similaritatile de stil de viata, valori si comportament – si consumul sau lipsa
consumului de droguri este una dintre aceste similaritati. Imitatia si influenta sociala
joaca un rol in initierea si mentinerea consumului de droguri printre adolescenti.
Totusi adolescentii nu-si aleg prieteni la intamplare : ei sunt, intr-un sens, socializati
cu anticipatie pentru participarea in anumite grupuri, ei aleg si sutn alesi de anumite
grupuri din cauza acestui proces de socializare si participarea in acele grupuri ii
socializeaza catre sau impotriva consumului ilicit de droguri. (idem, p. 73-74)

Unitatile de analiza si de inregistrare

Unitatile de analiza sunt reprezentate de persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si
18 ani, iar unitatile de inregistrare sunt constituite de tinerii din centrele de
dezintoxicare.

Elaborarea ipotezelor
a. Daca un adolescent va deveni consumator de droguri, atunci acesta va
manifesta semne caracteristice de natura comportamentala si de caracter.
b. Daca adolescentul provine dintr-o familie dezorganizata, atunci
predispozitia acestuia catre consumul de droguri este mai mare.
c. Cu cat confirmarea in mass-media despre efectele drogurilor este mai
intensa, cu atat adolescentii vor fi mai putin tentati sa consume.

Tipul de cercetare
Tipul de cercetare folosit va fi unul bazat pe interactiunea cu populatia, iar aceasta
interactiune se va realiza prin intermediul unei anchete in care se va utiliza tehnica
chestionarului

Selectarea surselor de informare

In cercetarea “Consumul de droguri in randul minorilor” se face apel la
consultarea literaturii de specialitate din domeniul de droguri si de asemenea se vor
folosi rezultatele anchetei pe baza de chestionar prin care dorim sa aflam efectele
drogurilor, efectele acestora si modalitatile de prevenire a unui asemenea flagel.

Specificarea unitatilor (populatiei) studiate

Pentru aceasta tema se va folosi esantionarea cluster, care presupune “selectarea
prealabila a unor grupari de unitati in cadrul carora se aleg ulterior unitatile ultime
pentru investigare” (Sandu, 1992, p. 191). Se va adopta forma de esantionare cluster
cu un singur stadiu in care unitatile din grupele selectate aleatoriu sunt incluse in
totalitate in esantionul cu unitati dinale pentru ancheta.(idem, p. 198)
Astfel, se vor include in esantion toate Centrele de Dezintoxicare din municipiul
Bucuresti din care se va selecta aleatoriu unul dintre ele si se vor investiga toate
persoanele internate. Pentru a fi incluse in esantion, persoanele internate vor trebui sa
aiba varsta cuprinsa in 14 si 18 ani.

Operationalizarea conceptelor
a) consum de droguri = df. Consumul oricarei substante care, introdua in organism,
produce dependenta fizica sau psihica.
Dimensiuni : - fizica : - indicatori : - oboseala
- ochi inrositi
- probleme repetate cu sanatatea
- raceli

- emotionala : - indicatori : - stima de sine scazuta

- deprimare
- iresponsabilitate
- izolare, retragere

- sociala : indicatori : - cazuri de suicid

- acte de delicventa(furturi, crime, etc.)
- rezultate slabe la invatatura
b) Familie dezorganizata = df. Familie in care relatiile familiale dintre parinti si
dintre parinti si copii sunt slabite si nu mai produc coeziune emotionala.
Indicatori : - parinti divortati
- certuri familiale
- parinti alcoolici sau/si consumatori de droguri

c) Mass-Media = df. Tehnicile si institutiile care centralizate distribuie informatii si

alte forme de comunicatii simbolice catre un public larg, eterogen si dispersat
geografic (Jery, 1999, p. 397)
Indicatori : - numar de campanii desfasurate impotriva consumului de droguri
- numar de pliante, reclame TV si radio pe aceasta tema
- numar de carti scrise

12. Alegerea metodelor de cercetare

Metodele alese sunt ancheta sociologica si ?
Ancheta sociologica reprezinta o metoda de cercetare in care cercetatorul culege
informatii pe cale verbala si realizeaza o analiza multivariala a variabilelor sociale in
vederea realizarii unei solutii la o problema sociala. (Marginean, 2000, p. 57). Astfel,
prin metoda anchetei putem realiza o cercetare mai in profunzime a unei probleme de
interes social.
Metoda delphi este o metoda de cercetare, cu scopul de a prognostica
intamplarile,evenimentele. Aceasta metoda implica intruniri sau intalniri cu experti
intr-un anumit domeniu care pot estima viitoarele tendinte in domeniul sau probleme
respectiva. (Jery, 1999, p. 154).

13. Alegerea tehnicilor si intrumentelor de lucru.

Pentru metoda anchetei se va folosi chestionarul ca tehnica de cercetare ce consta
“dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual. Imagini grafice, ordonate logic si
psihologic, care, prin administrarea de catre operatori de ancheta sau prin
 autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a
fi inregistrate ins scris” (ghelcea, 2004, p. 212).
Astfel, prin tehnica chestionarului se pot obtine date exacte referitoare la o
persoana sau la un grup social, cum este cazul consumatorilor de droguri adolescenti.
Ca instrument de lucru se va folosi ghidul de chestionar
Pentru metoda delphi se va folosi tehnica interviului pe baza ? care vor genera
temele de discutie intre specialisti.

VI. CONTRUIREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE

Acest proiect de cercetare si-a propus sa verifice o serie de ipoteze si sa raspunda la o

serie de intrebari
Ipoteze:
1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista o probabilitate ridicata a
consumului de droguri.
2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai
vulnerabili in ceea ce priveste consumul de droguri.
3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat.

Intrebari:
1. Cu cine consuma tinerii droguri?
2. Unde si cand consuma droguri adolescentii?
3. Ce ii determina pe tineri sa consume droguri?
4. Care sunt tipurile de droguri care sunt cel mai des utilizate?
5. Care sunt factorii care determina consumul de droguri?
6. In ce segment de varsta se intalneste consumul de droguri?
7. Cat de frecvent consuma droguri adolescentii?
8. STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE

Aceasta cercetare este: explicativa, neexperimentala, longitudinala repetata,

statistica, cantitativa( este folosit chestionarul).Acest tip de cercetare ne poate ajuta sa ne
atingem obiectivele: sa determinam care sunt cauzele si efectele fenomenului, statistici,
impactul pe care il are consumul de droguri asupra tinerilor, parintilor, prietenilor etc.

VII. COLECTAREA DATELOR

Sursele din care putem culege informatii sunt:

- populatia tinta (adolescentii), dar si parintii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- documentele scrise , statistici

- mass-media ( ziare, emisiuni tv)

- internet
Natura informatiei este cantitativa.

XIII. ANALIZA DATELOR COLECTATE

Pornind de la ipotezele si intrebarile formulate, putem distinge mai multe

variabile:

1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista probabilitate ridicata

a consumului de droguri.
Variabilele acestei ipoteze sunt: “anturaj” si “consumatori de droguri”. Indicatorii
“anturajului” sunt: relatiile de prietenie care se stabilesc intre membrii grupului, cum isi
petrec acestia timpul liber, cum se influenteaza intre ei. Indicatorii “consumatorilor de
droguri” sunt: cine a venit cu propunerea in grupul respectiv, ce i-a determinat sa
consume, unde le consuma, tipul de drog pe care il consuma.

2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai

vulnerabili in ceeea ce priveste consumul de droguri.
 Variabilele acestei ipoteze sunt: “probleme familiale” si “vulnerabili”. Indicatorii
“problemelor familiale” sunt: ce este o problema familiala, cauzele care le determina,
cum ii influenteaza acest tip de probleme pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt:
factorii care au determinat vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat sa consume droguri.

3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat.
Variabilele acestei ipoteze sunt “varsta frageda” si “riscul de consum”.
Indicatorii pentru “varsta frageda” sunt: varsta la care s-au consumat droguri pentru
prima data, cauzele si efectele consumului de droguri la aceasta varsta. Indicatorii pentru
“riscul de consum”sunt: cantitatea consumata.
In cazul intrebarilor indicatorii sunt: anturajul (cu cine consuma), locul
si momentul in care consuma (contextul), frecventa consumului, cantitatea pe care o
consuma, tipul de droguri, cum le procura, cauzele si efectele consumului, varsta.

IX. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Vom determina nivelurile de masurare pentru fiecare indicator in parte in cazul
indicatorilor rezultati din intrebari.

Pentru “anturaj” (cu cine consuma droguri tinerii?) este un nivel nominal ( singuri,
prieteni, vecini, familie, rude). Pentru indicatorul “locul in care se consuma” este tot un
nivel nominal ( la prieteni, acasa, in aer liber, in cluburi). “Frecventa consumului” se
caracterizeza printr-un nivel de tip interval ( foarte rar, rar, asa si asa, des, foarte des).
“Cantitatea de droguri” se caracterizeaza printr-un raport (1 gram, 2 grame…). In cazul
“tipului de drog” nivelul este nominal ( marijuana, cannabis, ecstasy, hasis). La fel este si
in cazul “cauzelor si efectelor” (cauze: plictiseala, curiozitate, teribilism etc.). In cazul
indicatorului “ varsta” avem un nivel de tip raport.

Chestionarul cuprinde 10 intrebari astfel incat sa fie atinse in totalitate

obiectivele.
 Intrebarea 1: Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema consumului de
droguri?
1. - deloc importanta
2. – nu prea importanta
3. - importanta
4. – foarte importanta
In urma analizei datelor se observa ca din 250 de subiecti, 9 au raspuns pentru 1.,
13 au raspuns pentru 2., 76 pentru 3. si 152 pentru 4.
Se poate observa faptul ca pentru cei mai multi tineri, problema
consumului de droguri are o importanta foarte mare (152 de repondenti).

Figura 1. Importanta consumului de droguri

Intrebarea 2: Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri?

1. – niciodata
2. – cateodata
3. – am incercat de cateva ori
4. – consum frecvent
In urma analizei datelor rezulta ca
din cei 250 de respondenti, 236 au fost pentru 1., 7 pentru 2., 4 pentru 3.., 3 pentru 4.

La aceasta intrebare, cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu au consumat

niciodata droguri si foarte putini, doar 3 consuma frecvent.

Figura 2. Frecventa consumului de droguri

Intrebarea 3: Cu cine credeti ca pot consuma tinerii de obicei droguri?

1. – cu alte persoane
2.- singur

3. – in familie
4. – cu colegii sau prietenii apropiati
Interpretand datele rezulta ca din 250 de tineri intervievati, 74 au
raspuns pentru 1., 60 pentru 2., 40 pentru 3., 74 pentru 4.

Cei mai multi dintre tineri se simt in largul lor sa consume droguri cu colegii sau
prietenii apropiati si mai putini singuri sau in familie.
 Figura 3. Persoanele cu care consuma tinerii droguri

Intrebarea 4: Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri?

1. – in aer liber
2. – in discoteca
3. – acasa
4. – la prieteni apropiati
Din 250 de subiecti, 37 au optat pentru 1.,
48 pentru 2., 76 pentru 3.., 89 penru 4. In opinia acestor adolescenti, locurile
in care se consuma cel mai frecvent droguri sunt la prietenii apropiati, apoi acasa, la
discoteca si in aer liber.
 Figura 4. Locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri

Intrebarea 5: Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai
frecvent?
1. – droguri stimulente ( ecstasy, droguri de petrecere)
2. – cele fumate in forma pura ( hasis, marijuana)
3. – injectabile ( heroina)
4. – alt tip de drog
In urma analizei datelor, putem afirma faptul ca 146 de persoane au optat pentru
1., 56 pentru 2., 18 pentru 3., 30 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri considera ca cele
mai consumate droguri sunt stimulentele, cele care provoaca veselie, excitatie
psihologica, urmate apoi de cele fumabile si de cele injectabile.
 Figura 5. Principalele tipuri de droguri consumate cel mai frecvent

Intrebarea 6: Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume

droguri?
1. – climatul familial defavorabil
2. – curiozitatea
3. – teribilismul
4. – altceva
Interpretand datele, se observa faptul ca 72
de subiecti au raspuns pentru 1., 58 pentru 2., 92 pentru 3., 28 pentru 4. Asfel, cei mai
multi adolescenti cred ca teribilismul este principala cauza care i-ar determina sa
consume droguri, urmat de climatul familial defavorabil, curiozitate si alte cauze.
 Figura 6. Cauzele consumului de droguri

Intrebarea 7: Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori (care impiedica)

ai consumului de droguri?
1.- vointa
2.- constientizarea pericolului
3. – mediul in care traiesc si cum au fost
educati 4. – teama de dependenta
5. – altceva
Analizand datele avem: 53 de subiecti
au optat pentru 1., 65 pentru 2., 56 pentru 3., 52 pentru 4., 24 pentru 5. Cei mai multi
subiecti cred ca principalul factor inhibitor al consumului de droguri este constientizarea
pericolului, urmat de mediul in care traiesc si cum au fost educati si teama de dependenta.
 Figura 7. Factorii inhibitori ai consumului de droguri

Intrebarea 8: Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul
de droguri?
1. – 14 – 16 ani
2. - 16 – 18 ani
3. – 18 – 20 ani
4. – peste 20 ani
In urma analizei datelor putem
afirma faptul ca 123 de subiecti cred ca cei mai predispusi sunt cei cu varste fragede,
intre 14-16 ani, 97 au optat pentru cei cu varste intre 16-18 ani, 17 pentru 3., 13 pentru 4.
Figura 8. Grupele de varsta predispuse spre consumul de droguri

Intrebarea 9: Care credeti ca sunt consecintele (efectele) de care va temeti cel mai mult
in cazul in care ati consuma droguri?
1. – teama de dependenta
2. – efectele toxice asupra diverselor organe ale corpului
3. – transmiterea unor boli (SIDA, hepatita B, C)
4. – altceva
Dintre cei 250 de subiecti, 83 se tem de dependenta,
77 de efectele toxice, 54 de transmiterea unor boli grave si 36 de altceva.
 Figura 9. Efectele consumului de droguri

Intrebarea 10: Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar
putea impiedica sa nu mai consume droguri?
1. – institutia de invatamant
2. – mass-media (filme, articole)
3. – familia / prietenii
4. – altcineva
Analizand datele obtinute, se observa ca cei
mai multi subiecti au incredere in familie si prieteni ca i-ar putea ajuta sa depaseasca
acest moment dificil (83). 58 dinte adolescenti au optat pentru 1., 67 pentru 2., 42 pentru
4.
 Figura 10. Factorii care ii pot impiedica pe tineri spre a nu mai consuma
droguri

X. CONCLUZII
Au fost indeplinite obiectivele proiectului, si anume, identificarea principalelor tipuri de
droguri care sunt consumate de tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si
frecventa consumului,stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent
droguri, stabilirea motivelor consumului de droguri, identificarea factorilor care
favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor, observarea efectelor
consumului de droguri, vizualizarea impactului drogurilor asupra elevilor, parintilor,
profesorilor, cat si identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri.