Proiect Marketing Social-Politic

Lupta împotriva drogurilor

Neagu Mihai 303

Cojocaru Leonard-Theodor 302

Grozea Florentina 302

 Lupta împotriva drogurilor

Lupta în România
Conform celor mai recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea
generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul
tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este la
același nivel cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a
consumului de droguri. De asemenea, pe piața drogurilor se remarcă în anul 2019 o
creștere a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor
la nivel stradal crește în fiecare an.
 Statistici consum droguri în România
Conform celui mai recent studiu în populația generală (15-64 ani), GPS 2019,
pentru prima dată, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în
România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 6,3%.  Urmează: canabis
– 6,1%, cocaină/crack -1,6%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,5%,
ecstasy – 1,0%, heroină – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetamine – 0,2%,
solvenţi/inhalante – 0,1%.
Totodată, potrivit celui mai recent studiu în populația școlară, ESPAD 2019 (16
ani), cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților continuă să fie
canabisul/haşişul – 8,7%. Urmează: NSP cu 3,2%, solvenţi/substanţe inhalante cu
2,8%, cocaină cu 1,8%, LSD sau alte halucinogene – 1,7%, ecstasy – 1,2%, heroină
– 0,7%, ketamină – 1,8%, crack – 0,6%, metamfetamine – 0,6%, amfetamine -0,5%
şi GHB – 0,4%.
 Target
Segmentare: persoane cu vârsta cuprinsă între 13-30 ani, din București
Noile substanțe psihoactive se situează pe locul trei (după inhalante și canabis) în categoria drogurilor declarate la debutul
precoce în consum, 1,3% dintre elevi menționând că au experimentat consumul de astfel de substanțe la vârsta de 13 ani sau
mai devreme.
 Obiective generale
a) Comportamental (ce să facă audiența): prevenirea/renunțarea la consumul de
substanțe ilegale
b) Cognitiv (ce dorim să știe): Dorim să informăm persoanele vizate despre efectele
pe termen scurt și pe termen lung ale consumului de substanțe ilegale.
Conștientizarea cu privire la efectele medico-psiho-sociale; influențele
anturajului. Riscul consumului ocazional de droguri. Recunoașterea simptomelor.
c) Atitudinal (ce dorim să creadă): Educarea și conștientizarea elevilor şi studenţilor
în legătură cu efectele și riscurile consumului de substanțe noi psihoactive, în
vederea neînceperii şi/sau evitării trecerii de la consumul ocazional sau
recreaţional, la consumul regulat la nivelul populaţiei generale.
 Obiectiv specific
Vrem ca 50 % din persoanele targetate sa dobândească cunoștințe și să conștientizeze
despre riscurile și urmările consumului de droguri. Dorim ca în următorii 5 ani să se
reducă numărul de urgențe medicale determinate de consumul irațional de droguri cu 30%.
Numărul de infracțiuni ce au legatura cu drogurile și traficul de droguri să scadă radical în
următorii 5 ani.

a) Modificarea comportamentului: Profesorii/părinții să acorde un grad mare de atenție și

empatie în privința acestei probleme. Conștientizarea și acceptarea ajutorului
specializat (centre de reabilitare/psihologi/psihiatrii).
b) Abandonarea unui comportament indezirabil: Renunțarea la consumul de droguri.

Slogan: ,,În joc e viața ta”

 Metode
• Prin realizarea și prezentarea în școli/licee a unor videoclipuri cu tematica
drogurilor și a riscurilor implicate
• Prin apelarea la influenceri
• Răspândirea unor mesaje de conștientizare pe social media
• Promovarea unor ONG-uri (centre de reabilitare) ce se ocupă de persoanele ce au
avut contact cu drogurile
• Podcasturi
• Organizarea de activități recreative