Principalelor tipuri de droguri întâlnite în trafic și consum

• COCAINA – este produsă din frunzele arbustului Coca ( Erythroxilon coca)

• HAȘIȘUL - este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă

• MARIJUANA – este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semințele și florile
uscate ale cânepei indiene. (Cannabis sativa indica)

• ECSTASY- substanță psihoactivă empatogenă din familia amfetaminelor întâlnită cel mai
adesea sub formă de tabletă sau capsule. Poate conține de asemenea și alte substanțe

• Parlamentul European și Consiliul – 25 octombrie 2004 – semnează Decizia-cadrul 2004/757/JAI

– Stabilește dispozițiile minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile
aplicabile în domeniul traficului și consumului ilicit de droguri

• Duce la adoptarea în anul 2013 la Bruxelles a Directivei Parlamentului European și Consiliului

• Consiliul privind schimbul de informații, evaluarea schimburilor și controlul noilor substanțe

psihoactive a elaborat Decizia 2005/387/JAI – cu participarea Europol și OEDT – implementarea
unor măsuri riguroase aflate în concordanță cu viteza de expansiune a acestui flagel

• Unul dintre cele mai periculoase rezultate ale răspândirii drogurilor a fost descoperirea așa-
numitor noi substanțe psihoactive(SNPP) – SPICE.

CAUZELE ȘI CONDIȚIILE CARE FAVORIZEAZĂ TRAFICUL ȘI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI

Există 3 factori majori considerați de psihologi ca fiind determinanți pentru consumul de droguri:
disponibilitatea drogului, o personalitate vulnerabilă, presiunile sociale.

MODALITĂȚI ȘI FORME ALE INFRACȚIUNII DE TRAFIC ȘI CONSUM ILICIT DE DROGURI

• Traficul propriu-zis - Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,

transformarea, distribuirea și livrarea, metode de ascundere, metode de transport, sustragerea
de la depistarea de către autorități.

• Consumul(ocazional, de week-end, toxifilici, dependenți) – se realizează prin

injectare(intramusculară, intravenoasă,intraosoasă),ingerare,inhalare
(pulbere,aerosoli,uscată),fumatul, suspensie sau emulsie
(intraosoasă,intramusculară,intravenoasă,intraperitoneal, insuflare, pufnit în nas),oral (lichid,
solid), rectal, sublingual, cutanat.

FORME DE SĂVÂRȘIRE A INFRACȚIUNII

• Continuă – are o durată nelimitată intru cât persoana consumatorului devine foarte ușor
dependent, finalitatea dependenței sale neputând fi estimată. De asemenea, traficantul va
continua să execute acțiunea de trafic atâta timp cât nu este prins.
 • Continuată – pentru că persoana săvârsește infracțiunea la diferite intervale de timp dar în
realizarea aceleiași acțiuni ( de trafic sau de consum)

ATENTIE PARINTI!!!
ÎN LICEELE BUCURESTENE SE PLASEAZA DROGURI!!!

• Din ce in ce mai multi dealeri de stupefiante aleg sa isi plaseze prafurile in preajma scolilor sau
liceelor. Cotidianul Ziua a intocmit un ghid al liceelor si scolilor bucureștene aflate in reteaua
dealerilor de stupefiante
• Astfel, pe primul loc se afla liceele unde elevii provin din familii cu o situatie materiala buna:
Colegiul Dimitrie Cantemir, Spiru Haret, Nicolae Tonitza sau I.L. Caragiale. Cocaina este drogul
cel mai cautat in aceste locuri.
La polul opus sunt unitatile de invatamant din Ferentari, Salaj, Rahova, Baicului-Pantelimon, Tei-Toboc,
Bucurestii Noi sau Militari. Aici heroina, denumita si "drogul saracilor", este la mare cautare. O zona cu
adevarat speciala este insa cea din Regie - Grozavesti. Aici, oricine, de orice varsta poate gasi toate
drogurile. Este un adevarat paradis al traficantilor.

• "Principalele licee cu probleme in privinta drogurilor sunt Caragiale, Spiru Haret, Cantemir,
Tonitza. Aici stupefiantele se vand in imediata apropiere sau chiar la poarta. Traficantii nu intra
in interiorul liceelor, dar elevii consumatori doar ies din scoala pentru a cumpara droguri. In jurul
acestor scoli, traficantii au vad, pentru ca in general consumatorii sunt elevi cu bani, iar profitul
este bun", au declarat ofiterii antidrog pentru sursa citata.

Deoarece in aceste unitati de invatamant multi dintre elevi au o situatie materiala buna,
drogurile cele mai vandute si consumate sunt cocaina si marijuana.

• Potrivit raportului de țară privind drogurile, pentru România, 3,9% dintre tinerii cu vârste
cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat anul trecut cel puțin o dată droguri, 3,3% dintre
aceștia declarând că au consumat canabis. Totodată, documentul menționează că pe parcursul
anului 2015 (ultimul analizat), au fost depistate nu mai puțin de 10.053 cazuri de încălcare a
legilor privind consumul de droguri, cele mai multe fiind asociate celui de heroină.

• Acest stupefiant (n.r. - cocaina), cunoscut ca drogul bogatilor, se vinde cel mai bine in scolile
situate in zonele bune ale Capitalei. La polul opus, in unitatile de invatamant din Ferentari, Salaj,
Rahova, Baicului Pantelimon, Tei-Toboc, Bucurestii Noi, Militari se vinde heroina", spun politistii

Una dintre piedicile in calea descoperirii dealerilor sunt chiar elevii. Unii dintre acestia, in
general consumatori, au fost racolati de retelele de trafic de droguri, dealerii folosindu-se de ei
pentru a vinde stupefiante altor elevi. O parte accepta sa faca tranzactia pentru bani, altii,
consumatori, pentru a-si asigura doza zilnica. Nimeni nu doreste sa spuna nimic. Nimeni nu stie
nimic despre traficul de droguri din jurul liceelor. Nici elevii, dar nici profesorii.

• În privința numărului de îmbolnăviri cu HIV-SIDA, raportul Comisiei Europene menționează că

tendința de scădere observată în ultimii 5 ani s-a menținut și anul trecut, când au fost
 înregistrate 142 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, în 2015, au fost distribuite la nivel
național peste 1,4 milioane de seringi de unică folosință. Aceste cifre indică o pondere de 7,1%
cazuri de îmbolnăvire la un milion de locuitori, una dintre cele mai ridicate la nivel european.

• În ceea ce privește prevenția consumului de droguri, raportul menționează că din cele 2.278
de persoane din România care au cerut ajutorul autorităților pentru tratarea dependenței,
1.272 erau consumatori de canabis, 19 de cocaină, 975 de heroină și 12 de amfetamină.

• Totodată, raportul indică o scădere a numărului de morți înregistrate în urma consumului de

droguri, de la 33 în 2014, la doar 21 în intervalul analizat. Aproape 50% dintre persoanele
decedate în urma consumului de droguri aveau vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani.

EFECTELE ȘI CONSECINȚELE COMITERII INFRACȚIUNII DE TRAFIC ȘI CONSUM DE DROGURI

• Efectele resimțite de consumatorul de droguri(victimă)

• Consumul poate fi excepțional – când se încearcă drogul fără a continua această practică
• Ocazional – când nu se ajunge la dependență fizică sau psihică
• Episodic – într-o împrejurare anume
Simptomatic – când se instalează dependența

EFECTE SOCIALE

• Creșterea delincvenței juvenile

• Abandonul școlar sau inadaptarea școlară

• Efecte negative asupra familiei și grupurilor de prieteni

• Crearea unei stări de pericol pentru sănătatea publică

• Utilizarea minorilor în scopul distribuirii și comerțului ilicit de droguri

• Afectarea forței de muncă

• Din perspectiva unităților de învățământ consumul de droguri este a treia sursă de pericol în
unitățile de învățământ pe lângă violența în școli și agresarea elevilor de către persoane din
afara școlii.

ONG-URI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI ÎN DOMENIUL PREVENIRII CONSUMULUI DE DROGURI

 Federația Internațională a Comunităților Educative din România

 ASOCIAȚIA ROMÂNĂ ANTIDROG

 Asociația pentru Siguranță Comunitară și Antidrog – România

METODE ȘI MECANISME DE COMBATERE A TRAFICULUI ȘI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI

Combaterea directă a traficului și consumului de droguri

• Activități de prevenire:

 Organizarea de programe educative adresate preșcolarilor ce presupun promovarea unui stil

de viață sănătos în familie sau în comunitate, vizând sănătatea publică

 Organizarea de programe educative adresate elevilor ce presupun activități de instruire,

informare, comunicare incluse în programa școlară

 Organizarea de programe educative pentru adolescenți în afara școlii ce presupun organizarea

de către instituțiile de învățământ, de activități alternative pentru petrecerea timpului liber

 Realizarea de campanii mass-media ce presupun activități de informare a populației prin

mijloace precum: articole în presa scrisă, anunțuri publice, emisiuni, reportaje, concursuri,
video și audio clipuri tematice

 Furnizarea de informații și sfaturi privind efectele negative ale consumului de droguri, precum
și posibilitățile de prevenire și tratament care pot fi aduse la cunoștință familiei, profesorilor,
tinerilor și consumatorilor de droguri prin linii telefonice de informare și ajutorare

COMISIA STUPEFIANTELOR ȘI ORGANELE DE CONTROL AL STUPEFIANTELOR

• Principalele organisme de combatere a infracțiunii

• Europol

• Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și Terorism (DIICOT)

• Agenția Națională Antidrog (ANA)

• Poliția

• Jandarmeria

• Comisia Interministerială