Educatia unui popor se judeca dupa tinuta de pe strada.Vazand grosolania pe strada esti sigur ca o poti gasi si in casa.

Copil ria este inima tuturor vrstelor. Lucian Blaga Copil ria e taina dezv luirii viitorului. Grigore Vieru Copiii str zii nu ajung i pe strada copil riei. N. Petrescu Copiii sunt mugurii vie ii. Catalin Dupu Copilaria este ca o oglinda care reflecteaza in viata de mai tarziu primele imagini. Samuel Smiles Copiii gasesc totul in nimic, oamenii gasesc nimic in tot. Giacomo Leopardi Copilaria este locul de refugiu al problemelor insolubile. Marin Preda
y

Copilaria- o imensa nevoie de mirare. Victor Hugo y Lumea aceasta a amintirilor din copilarie, a vorbelor si a jocurilor pe care le nascoceam, mi se va parea mereu dureros de mai adevarata decat cealalta lume. Antoine de Saint-Exupery y De unde sunt eu? Sunt din copilaria mea. Sunt din copilaria mea ca dintr-o tara. Antoine de Saint-Exupery y Copilaria este suvoiul de apa care izvoraste limpede si curat din adancurile fiintei si la care omenirea alearga fara incetare sa-si potoleasca setea idealurilor sale de dragoste, de bunatate, de frumusete, de perfectiune. Francesco Orestano y Copilaria este primavara tineretii. Alexandru Gh. Radu Tatal meu a fost persoana care mi-a dat motivatia necesara pt a invata^sa zbor^ si mi-a dat si primele lectii de zbor. Parintii si sefii nui alegi NICIOData
Din p cate, copiii care tr iesc pe str zi sunt lipsi i de majoritatea drepturilor. n Bucure ti, imediat dup 1990, locuiau permanent pe str zi poate cteva zeci de copii. Aproxim rile cele mai recente ntocmite de Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului (ANPDC) arat c n jur de 400-500 de copii lucrau i/sau tr iau pe str zile din Bucure ti la sfr itul lui 2004, cu toate c aceasta ar putea fi doar o estimare conservatoare. Num rul copiilor care lucreaz pe str zi pe timpul zilei a crescut. Mul i dintre copiii care lucreaz pe strad se confrunt cu probleme de s n tate, incluznd afec iuni dermatologice, scabie, r ni i arsuri, unii avnd chiar tuberculoz i hepatit , n vreme ce majoritatea dau i semne de subnutri ie cronic .

Copiii str zii sunt de asemenea expu i abuzului sexual care de obicei ncepe n cadrul propriilor familii i apoi se continu pe strad , i abuzului fizic, cu aproximativ 50% dintre copiii care lucreaz pe str zile Bucure tiului care sus in c au fost b tu i cel pu in o dat , n special de c tre poli ie conform unei evalu ri rapide de situa ie din 2002. n ncercarea de a face fa asprimii vie ii lor pe str zi, mul i dintre copii ncep s foloseasc droguri sau solven i, inclusiv diluan ii obi nui i pentr lipici i de vopsele. i mai mult, copiii str zii continu s fie discrimina i de c tre autorit i precum poli ia, coala i sistemul de s n tate. Mul i copii ai str zii nu au fost niciodat la coal i sunt analfabe i.

Mul i dintre orfanii din 1989 au fost trimi i la orfelinatul Pinocchio , iar n prezent, centrul "Pinocchio 2" i partenerii s i reprezint un model pentru majoritatea rilor din Europa, inclusiv Marea Britanie. "La coal nu ne mai tachineaz pentru c locuim la orfelinat i cnd vin la concertul nostru de Cr ciun, pot s vad c este mai frumos chiar dect cel de la coal ", spune Madelena, unul din copiii de la centru, n vrst de 13 ani. Sorina Chivoiu, cea care administreaz centrul, afirm : "Problema n prezent nu sunt condi iile n care copiii tr iesc, ci faptul c acest loc este att de bine organizat, i via a n Romnia este n general att de precar din punct de vedere economic i social pentru s raci, nct ei nu vor s plece".

Revenind n subsolul canaliz rii, jurnalistul britanic constat c , spre deosebire de starea n care se afla n urm cu 13 ani, "spa iul este mult mai curat dect multe case din Bucure ti", n pofida gndacilor. Cola, un tn r ce fusese dependent de aurolac i heroin i ncarcerat timp de ase ani, era n prezent angajat la trg. "(...) Nimeni nu ne poate salva (...); doar noi ne putem salva pe noi n ine. Aceasta este legea str zii din Romnia zilelor acestea", spune el.

Copiii strazii si drogurile

Studiul de fata este realizat n contextul n care consumul si traficul de droguri au devenit evidente in Romania, iar autoritatile statului doresc sa dezvolte programe eficiente de prevenire si de tratament pentru persoanele afectate de consumul de droguri. RECOMANDRI PRIVIND REDUCEREA CONSUMULUI DE DROGURI N RNDUL COPIILOR STRZII Analiza de mai sus confirma predictiile sumbre din studiile anterioare n ceea ce priveste consumul de droguri puternice n rndul persoanelor care traiesc n strada. Ceea ce ntelegem prin "copiii strazii" tinde sa se transforme ntr-un nou fenomen, cel al tinerilor strazii, tot mai numerosi. Afectati de lipsa de solutii pentru adaposturi sau locuri de munca, acestia cauta "sprijin" n consumul de droguri, determinnd n final trecerea la comiterea de infractiuni si condamnarea lor penala. Situatia copiilor si a tinerilor strazii a devenit, pe lnga o problema sociala, si una care tine de sanatatea publica si totodata una care tine de sfera justitiei penale. Este adevarat ca programele sociale adresate copiilor sub 14 ani acopera ntr-o anumita masura nevoile de protectie ale acestora. nsa, serviciile sociale care pot oferi sprijin adolescentilor sau tinerilor din strada pot fi considerate inexistente n Bucuresti. nfiintarea de centre de zi si adaposturi de noapte n fiecare sector sau ntr-un numar suficient de mare la nivelul capitalei, astfel nct sa se poata realiza o retea de asistenta sociala de urgenta, reprezinta obiective care nu mai pot fi amnate. Prin astfel de programe, copiii si tinerii pot beneficia de servicii sociale, educative, de asistenta medicala si psiho-sociala de prevenire sau depasire a toxico-dependentei, ce pot fi oferite de personal specializat. n acelasi timp, centrele de zi sau de noapte devin structuri de monitorizare a situatiei din strada n ceea ce priveste traficul de droguri si numarul de copii sau tineri consumatori de droguri. Ca o concluzie, putem afirma ca programele sociale destinate prevenirii sau reducerii consumului de droguri n mediul strazii nu pot fi disociate de programele care urmaresc integrarea sociala sau recuperarea scolara a copiilor si tinerilor strazii. Cele doua aspecte, cel social si cel terapeutic, au un caracter complementar, fiecare reprezentnd o conditie a reusitei celuilalt. Dezvoltarea de programe destinate prevenirii abandonului scolar si reintegrarii scolare a copiilor aflati n dificultate si a celor ce muncesc n strada contribuie la limitarea numarului celor care ajung n strada, potentiali consumatori de droguri. Aceste programe ar trebui sa aiba o structura flexibila, n masura sa permita includerea tuturor copiilor aflati n dificultate din comunitatile sarace sau cu un specific etnic. Refuzul adaptarii sistemului de nvatamnt la specificul unei zone sau etnii reprezinta n fapt promovarea unei politici de discriminare a celor care Copiii strazii si drogurile 42 24 Epidemiology of Inhalant Abuse: An International Perspective, National Institute on Drug Abuse U.S. Department of Health and Human Services, Monograph Series, 1995. Organizatia Salvati Copiii 43 nu pot respecta standardele sociale sau educationale impuse centralizat. Pregatirea specialistilor din domeniul asistentei sociale, educatiei, mass-media si din structurile politiei constituie o necesitate permanenta. Sesiunile de formare trebuie sa urmareasca stabilirea unui model de interventie care sa respecte anumite reguli sau principii. O prima regula vizeaza respectarea drepturilor persoanelor fara adapost, fara discriminari legate de vrsta, sex, apartenenta etnica sau origine. De asemenea, dependenta de droguri trebuie tratata ca "boala cronica", care necesita tratament, si nu ca argument pentru neacceptarea integrarii ntr-un program social de sprijin sau adapost. O alta latura a informarii corecte si fara aspecte stigmatizante i priveste pe jurnalistii care obisnuiesc sa transforme un subiect de natura sociala ntr-un articol de senzatie, menit doar sa atraga cititori si mai putin sa-i informeze corect si responsabil.

n legislatia Romniei, aspectele privind consumul de inhalanti sunt sumare si s-au limitat doar la interzicerea comercializarii anumitor produse catre minori. Sub acest aspect, credem ca sunt necesare noi reglementari privind indicatiile de folosire a produsului de pe eticheta si introducerea unor informatii detaliate despre riscurile la care sunt supusi utilizatorii (majori sau copii).

Studiile recente privind consumul de inhalanti din alte tari au relevat un nivel dramatic, aflat n crestere.24 De exemplu, n Statele Unite ale Americii inhalarea de solventi reprezinta primul drog experimentat de copii, ntrun procent mai mare dect marihuana, si este specific comunitatilor dezavantajate economic. De asemenea, n tari ca Australia, Japonia, Filipine, Ungaria, Marea Britanie, consumul de substante inhalante a constituit obiectul unor studii aprofundate care au subliniat caracterul constant si o anumita tendinta de crestere n rndul copiilor aflati la vrsta pubertatii. n Romnia, singurele referiri privind consumul de inhalanti se fac atunci cnd se analizeaza fenomenul "copiilor strazii". Despre consumul n scoli generale sau licee nu se stie nimic. Din acest motiv, consideram ca evaluarea situatiei n aceste medii este absolut necesara n contextul initierii Strategiei nationale antidrog.

George Roman Director programe george_roman@salvaticopiii.ro Salvati Copiii

O statistica ingrijoratoare a fost data de catre Organizatia "Salvati Copiii". Din sase copii sau tineri ai strazii, unul sufera de TBC. Cercetarea a fost realizata pe un esantion de aproape 400 de persoane din Bucuresti, Craiova, Iasi si Timisoara.
Actiunea a urmarit evaluarea cunostintelor, atitudinilor si perceptiilor pe care le-au acumulat copiii despre tuberculoza, dupa participarea lor in proiectul "Prevenirea transmiterii tuberculozei in randul copiilor si tinerilor strazii prin educatie pentru sanatate", derulat din 2008. Rezultatul? Comparativ cu acum doi ani, rezultatele actualei cercetari arata ca aproape toti copiii din randul populatiei vulnerabile stiu ca tuberculoza este o boala contagioasa. In plus, proportia celor care au informatii corecte despre tuberculoza a ajuns la un nivel dublu fata de evaluarea initiala. Astazi este Ziua Mondiala impotriva Tuberculozei aceasta este o boala contagioasa, provocat de o bacterie si care se transmite de la omul bolnav la cel sanatos, prin tuse, stranut, sau orice fel de contact cu cel infectat. Daca nu este tratata, boala poate fi fatala in decurs de 5 ani in mai mult de jumatate din cazuri