Sunteți pe pagina 1din 22

Aplicaţia 5

Cunoaşte şi Decide!

CAMPANIE ANTIDROG,
ANTIALCOOL ŞI ANTIFUMAT1

1. Prezentarea generală a proiectului

1.1. Obiectul proiectului

Obiectul proiectului îl constituie organizarea şi derularea unei campanii de


informare a tinerilor liceeni ieşeni privind pericolul reprezentat de consumul de
droguri, alcool şi ţigări. Cunoaşte şi Decide! este un proiect de prevenire şi
reducere a acestui consum şi a efectelor sale, care îşi propune:
¾ să responsabilizeze şi să sensibilizeze liceenii cu privire la necesitatea
de a se implica în soluţionarea problemelor care îi afectează (cum ar fi consumul
de substanţe stupefiante, alcool şi tutun);
¾ să faciliteze comunicarea şi colaborarea între cadre didactice, elevi şi
părinţi şi implicit să contribuie la reducerea pericolelor la care sunt supuşi
adolescenţii din cauza lipsei de cunoaştere a consecinţelor consumului de droguri,
alcool şi tutun, prin crearea unor modele eficiente de lucru în cadrul şcolilor şi
liceelor de la nivelul oraşului Iaşi.

1.2. Organizaţia de proiect

Fundaţia Şansa ta2, în calitate de furnizor de servicii sociale specializate,


prin durabilitatea organizaţională şi experienţa managerială în proiecte similare,
va contribui la implementarea proiectului conform indicatorilor şi standardelor de
calitate aferenţi, asumându-şi în rolul de organizaţie principală.
Fundaţia dispune de personal specializat, cu experienţa necesară pentru
activităţile de prevenţie şi training, dar şi pentru consilierea şi aplicarea unui

1
Prezentare selectivă a lucrării de disertaţie Cunoaşte şi decide: Campanie antidrog, antialcool şi
antifumat, realizată de ing. Sanda Maria Ilii, la masteratul Managementul proiectelor, 2007.
2
Denumire fictivă utilizată pentru prezentarea acestui exemplu. Orice asemănare cu realitatea este
total întâmplătoare.
216 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

tratament post-cură, de reabilitare psiho-socio-profesională, pentru persoanele


identificate cu probleme legate de dependenţă.
Parteneri în proiect vor fi:
¾ Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
¾ Cele 15 licee implicate direct în proiect.
¾ Organizaţii non-guvernamentale.
¾ Diferiţi sponsori.

1.3. Grupul ţintă

Grupul ţintă3 este constituit din:


¾ tineri cu vârste cuprinse între 15–19 ani, din 15 licee ale oraşului Iaşi.
Sunt vizate în special, următoarele categorii:
• adolescenţii susceptibili de a încerca să consume droguri, alcool şi tutun;
• cei care ezită;
• cei care nu deţin suficiente informaţii despre efectele distrugătoare ale
dependenţei4.
Pentru adolescenţii susceptibili de a încerca să consume droguri şi pentru
cei care ezită, neconştientizarea consecinţelor reprezintă principalul impediment.
Beneficiari finali5 ai proiectului vor fi:
¾ persoanele dependente şi co-dependente de alcool/droguri/tutun;
¾ familiile elevilor;
¾ cadrele didactice;
¾ societatea civilă, în ansamblul ei.
Principala caracteristică a consumatorilor de droguri este tinereţea. Astfel,
elaborarea şi punerea în practică a acestui proiect vizează modificarea, reducerea
sau întârzierea iniţierii consumului de alcool, droguri şi tutun într-o anumită
perioadă de timp, perioadă care este specificată în cadrul programului.
Unul din criteriile de selecţie îl constituie vârsta beneficiarilor, respectiv
15–19 ani deoarece în această perioadă are loc cristalizarea personalităţii, iar
frustrările cauzate de incapacitatea de comunicare, lipsa unei îndrumări adecvate
în plan socio-cultural, marginalizarea şi etichetarea, imposibilitatea integrării într-
un grup de prieteni, îşi pun amprenta asupra dezvoltării personalităţii. Întrucât în
această perioadă vulnerabilitatea adolescenţilor este ridicată şi cu consecinţe pe
termen lung, intervenţia în acest moment este foarte importantă.

3
„Grupurile ţintă” sunt grupurile/entităţile care sunt afectate în mod direct de rezultatele
proiectului, la nivelul scopului proiectului.
4
Stare de subordonare în care existenţa unui element este condiţionată de un altul.
5
„Beneficiari finali” sunt cei care vor beneficia pe termen lung de rezultatele proiectului, la
nivelul societăţii sau sectorului în ansamblu.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 217

1.4. Justificarea proiectului

În ierarhizarea problemelor care îngrijorează omenirea, sondajele de


opinie plasează problema stupefiantelor pe acelaşi plan cu războiul, sărăcia şi
cancerul, însă înaintea SIDA, terorismului, poluării sau catastrofelor naturale.
Revista Science et Vie a demonstrat că fenomenul consumului de stupefiante
constituie un adevărat flagel al lumii moderne.
Ideea proiectului Cunoaşte şi Decide! a apărut în contextul în care tot mai
mulţi consumatori de droguri, alcool şi tutun apar din rândul tinerilor, în special al
liceenilor. Şcoala este spaţiul cel mai vizat de către distribuitorii de droguri, iar
libertatea din şcoli favorizează uneori această situaţie.
Viitorul consumului de droguri este văzut atât de părinţi, cât şi de
profesori, ca un pericol de maximă gravitate, dacă legislaţia şi educaţia nu vor
reuşi să-l reducă. Nu trebuie ignorate de asemenea, anumite implicaţii sociale ale
consumului de droguri, cum ar fi prostituţia şi actele antisociale. De reţinut este şi
faptul că cea mai importantă este decizia individului, experienţa lui personală, fapt
pentru care această problematică este deosebit de complexă.
Estimările curente indică faptul că la nivel mondial, aproximativ o treime
din adulţi fumează. În prezent, există tendinţa ca bărbaţii să fumeze mai puţin, în
timp ce femeile şi adolescenţii de ambele sexe par să fumeze mai mult decât în
deceniile anterioare.
Proiectul îşi propune să faciliteze comunicarea şi colaborarea între cadre
didactice, elevi şi părinţi şi implicit, să contribuie la reducerea pericolelor la care
sunt supuşi adolescenţii din cauza lipsei de cunoaştere a consecinţelor consumului
de droguri, alcool şi tutun. Se doreşte deci, crearea unor modele de lucru
eficiente în cadrul şcolilor şi liceelor, care să ofere un cadru adecvat de
comunicare între şcoală, elevi, părinţi şi organizaţiile neguvernamentale pe tema
prevenirii şi reducerii consumului de droguri, alcool şi tutun în rândul
adolescenţilor. Toate acestea arată faptul că un asemenea proiect de prevenţie
primară a consumului de droguri, alcool şi tutun trebuie să se desfăşoare
obligatoriu:
¾ în şcoală, cu un nucleu de tipul unui Centru pilot pentru prevenirea şi
reducerea consumului de droguri, alcool şi tutun, ce se va organiza în cadrul unei
unităţi şcolare şi
¾ cu implicarea oamenilor şcolii.
De aceea, proiectul se va adresa în mod special unui număr de 15 licee.
Alegerea liceelor implicate în proiect s-a făcut în ideea de a cuprinde unităţi
şcolare diferite între ele, atât în ceea ce priveşte situarea lor în teritoriu (raportul
centru/periferie), cât şi profilul şi mărimea unităţii de învăţământ.
218 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

1.4.1. Relevanţa proiectului faţă de obiectivele programului naţional

Obiectivele proiectului Cunoaşte şi Decide! sunt în concordanţă cu


următoarele obiectivele specifice Strategiei Naţionale Antidrog pentru perioada
2005 – 2012, adoptată de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, prin
semnarea Acordului de la Lisabona, în data de 05.04.2004:
Obiectivul specific 1: Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul
întregii populaţii aflată într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor
şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă
sănătos, fără tutun, alcool şi droguri.
Obiectivul specific 2: Creşterea influenţei factorilor de protecţie la vârste
mici pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool,
tutun şi droguri.
Obiectivul specific 3: Sensibilizarea şi educarea populaţiei şcolare în
scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri şi trecerii de la
acesta la cel regulat.

1.4.2. Identificarea nevoilor şi constrângerilor percepute în România

În ultimul deceniu, ca urmare a contextului geopolitic internaţional şi a


schimbărilor sociale interne, consumul de droguri ilicite a crescut considerabil în
România, atingând dimensiunile unui fenomen social.
Ţinta vizată a comercianţilor de droguri a fost generaţia tânără, aflată ea
însăşi într-o perioadă de tranziţie, în ceea ce putem numi „tranziţiile adolescenţei”
–adică într-o perioadă a căutărilor şi a descoperirilor propriei identităţi, a
cunoaşterii şi a înţelegerii de sine şi a celor din jur, a confruntării cu problemele
existenţiale şi cu nevoia imperioasă de a le rezolva. Astfel:
¾ Consumul de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, a apărut în
cursul dramaticelor mutaţii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a
pătruns în toate comunităţile progresând extrem de rapid, în special în rândul
tinerilor, astfel că marea majoritate a toxicomanilor români se află la vârstele
tinereţii şi adolescenţii, media de vârstă înregistrând o continuă creştere: de la 18
la 22 de ani la începutul anului 1997, la 15 – 18 ani în prezent.
Un alt fenomen îngrijorător este tendinţa clară de reducere a decalajului
dintre băieţi şi fete, consumatori de droguri, astfel că de la un raport de 3:1 în anii
’96 – ’97, în prezent s-a ajuns la un raport de 2:1. Consumul diferitelor droguri în
funcţie de regiunile ţării înregistrează următoarele procente (Sursa: Agenţia
Naţională Antidrog – Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanie):
• Canabisul se consumă în toate regiunile ţării, cele mai ridicate procente
înregistrându-se în Bucureşti (3,8%), Transilvania (2,8%) şi Oltenia (2,1%);
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 219

• Consumul de ecstasy este prezent în Bucureşti (1,3%), Oltenia (0,6%),


Transilvania (0,2%);
• În cazul cocainei, prevalenţa consumului în funcţie de regiune înregistrează
următoarele valori: 1,9% în Bucureşti, 0,7% în Muntenia, 0,3% în Oltenia şi
0,2% în Transilvania;
• Bucureşti prezintă o prevalenţă a consumului de heroină de-a lungul vieţii
(1%), urmat de Moldova (0,3%) şi Muntenia (0,1%);
• Singura regiune în care se consumă LSD este Transilvania (0,8%).
¾ Consumul de alcool, cel mai ieftin drog legal, conform statisticilor,
cantitatea de alcool pur consumată anual pe cap de locuitor în România este de
9,2 litri. Specialiştii estimează că 7-9% din populaţia adultă este dependentă de
alcool. Conform statisticilor publicate de Ministerul Sănătăţi, peste 66% dintre
românii cu vârstele cuprinse între 25–44 ani sunt consumatori de alcool, respectiv
84,1% dintre bărbaţii din această grupă de vârstă şi 49,4% dintre femei. Pentru
cei cu vârsta între 15 şi 24 de ani, procentul de consumatori este de 35,7% (45,1%
bărbaţi şi 26,7% femei).
Numărul adolescenţilor dependenţi de alcool, cu vârste sub 20 de ani este
tot mai mare, alarmant fiind faptul că aceştia au început să bea de la vârsta de 15
ani, 38% dintre fete şi 84% dintre băieţi, iar potrivit Institutului Naţional de
Sănătate Publică, la ora actuală, 90% dintre elevi consumă regulat băuturi
alcoolice.

1.4.3. Identificarea necesităţilor şi constrângerilor percepute în


regiune
Conform unui studiu finanţat de Banca Mondială şi realizat de Ministerul
Sănătăţii în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog în perioada iunie 2004 –
aprilie 2005, în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de alcool pe regiuni, se
constată o valoare superioară a consumului de alcool actual (66,3%) şi de-a lungul
vieţii (92,5%) pentru zona Moldovei, comparativ cu celelalte regiuni.
În ce priveşte consumul de tutun, în funcţie de regiune, cele mai multe
persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti (44%), urmate de
respondenţii care locuiesc în zona Moldovei (38,7%) şi de cei din Oltenia
(38,4%).

1.4.4. Identificarea necesităţilor şi constrângerilor percepute în judeţ


La nivelul judeţului, cele mai multe cazuri de dependenţă sunt tot cele
datorate consumului abuziv de alcool. În decursul anului 2003, în secţia de
dezalcoolizare a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, cel mai mare
spital de psihiatrie din România, au fost internaţi 1.432 de alcoolici, dintre care
220 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

314 cu intoxicaţie acută şi 285 cu complicaţii psihiatrice. Cei mai mulţi, adică 833
persoane suferă de aşa-numitul sindrom al sevrajului, datorat lipsei de suport în
timpul întreruperii consumului de alcool. Majoritatea dintre ei recidivează la scurt
timp, unii chiar a doua zi după externare.

1.5. Mediul proiectului

Mediul global în care se va derula proiectul Cunoaşte şi Decide! este


caracterizat prin următoarele componente:
Mediul fizic se referă la cadrul în care se va desfăşura proiectul, respectiv
la amplasarea teritorială a unităţilor şcolare vizate prin proiect. Cel mai important
aspect referitor la mediul în care se desfăşoară proiectul este faptul că, în ceea ce
priveşte consumul şi traficul de substanţe stupefiante, România rămâne inclusă în
„Ruta Balcanică” de trafic a drogurilor, îndeosebi pe varianta nordică a acesteia,
respectiv Afganistan, Iran, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia,
Germania şi Olanda. Se prefigurează o scurtare a acestei rute din Turcia spre
România, pe Marea Neagră, fiind de asemenea inclusă şi pe rutele de trafic a
drogurilor sintetice care încep să se dezvolte dinspre Vest (Olanda, Belgia,
Germania) spre Est.
Mediul economic şi financiar se află sub influenţa unor factori variabili în
mod continuu şi care determină un grad înalt de incertitudine. Fondurile necesare
derulării proiectului se vor obţine de la:
¾ organizaţiile neguvernamentale care se ocupă cu prevenirea şi reducerea
consumului de droguri, alcool şi tutun;
¾ mass-media locală;
¾ alte sponsorizări.
Mediul instituţional şi politic se referă la activităţile de susţinere reciprocă
între echipa de proiect şi organismele instituţionale existente, precum: Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia pentru Protecţia
Copilului etc. Ideea proiectului a apărut în contextul în care Guvernul României
şi-a asumat lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri ca o
prioritate, adoptând o abordare coordonată şi multisectorială a acesteia,
concretizată în Strategia Naţională Antidrog pentru perioada 2005-2012, cu
înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili
o concepţie unitară privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit
de droguri.

Evoluţia numărului de consumatori de droguri care au solicitat tratament


în ultimii cinci ani are un caracter fluctuant, în anul 2005 înregistrându-se un
număr de 1.538 de persoane comparativ cu un număr de 2.134 de persoane în anul
2001 ( fig. 1).
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 221

O posibilă explicaţie ar putea fi oferită de modul de finanţare a sistemului


public de asistenţă medicală a consumatorilor dependenţi de droguri. În România,
finanţarea este acordată pe baza unui buget de tip retrospectiv şi nu de tip
prospectiv–care ar putea determina interesul pentru existenţa unei evidenţe clare a
persoanelor aflate la tratament, a unităţilor medicale care acordă servicii
consumatorilor de droguri şi ar conduce implicit la îmbunătăţirea calităţii şi
cantităţii datelor.

Fig.1. Evoluţia numărului de persoane admise la tratament


ca urmare a consumului de droguri, în perioada 2001–2005.
În anul 2005, a fost înregistrat un număr de 6 decese ca urmare a
consumului de droguri. Toate cele şase decese înregistrate se datorează
consumului de opiacee.
Dacă în anul 2001 numărul minorilor condamnaţi pentru săvârşirea de
infracţiuni la regimul drogurilor reprezenta numai 3,3% din totalul condamnaţilor
pentru asemenea fapte, în anul 2002 procentul a crescut la 6%, pentru ca în anul
2003 să scadă la 4%, crescând în anul 2004 la 4,5% şi la 6,8% în anul 2005, fig.2.

Fig. 2. Dinamica nr. de persoane, majori şi minori, condamnate pentru săvârşirea de


infracţiuni la regimul drogurilor, în perioada 2001–2005.
222 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

Mediul socio-cultural.
Echipa de proiect alcătuită din specialişti de valoare (medici sociologi,
psihologi, pedagogi, jurişti) se vor informa asupra elementelor specifice culturii
locale şi vor încerca să înţeleagă „de ce tinerii gândesc şi se manifestă aşa?”, „de
ce se fac lucrurile în acest fel?” etc. În acest sens, echipa de proiect va realiza o
anchetă pe bază de chestionar asupra grupurilor ţintă vizate - elevi, părinţi,
profesori - folosind ca instrumente de investigare 2 tipuri de chestionare
particularizate pentru elevi şi părinţi, după cum urmează:

¾ Chestionar pentru elevi

I. Informaţii despre droguri


1. Unde ai auzit despre droguri (din ce surse – cărţi, familie, prieteni, de la unii
care au folosit, din propria experienţă, din filme, din ziare)?
2. Ce crezi că sunt drogurile?
3. Ce ştii despre efectele (consecinţele) consumului de droguri?
4. Cu cine poţi discuta despre droguri?
5. De la cine preferi să obţii informaţii despre droguri (părinţi, profesori, prieteni,
medici, alte persoane)?
II. Atitudinea faţă de droguri
6. Ai cunoscut consumatori de droguri? - DA/NU.
7. În şcoala ta crezi că se consumă droguri? - DA/NU/NU ŞTIU.
8. Dacă DA, ce droguri crezi că se consumă?
9. Care crezi că sunt cauzele care conduc la consumul de droguri în rândul
tinerilor (aventura, stress-ul, curiozitatea, situaţii speciale de viaţă, plăcerea,
anturajul, altele)?
10. Ce crezi despre cei care consumă droguri?
III. Comportamentul faţă de droguri
11. Ai fost tentat să foloseşti droguri? - DA, am încercat/DA, dar nu am
încercat/NU.
12. Dacă eşti confruntat cu o problemă deosebită ai apela la droguri? -
DA/NU/Nu-mi dau seama.
13. Ai folosit vreodată droguri? - Deloc/O singură dată/De câteva ori/Destul de
des/Frecvent.
14. Pe ce s-a bazat alegerea ta?
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 223

¾ Chestionar pentru părinţi

I. Informaţii despre droguri


1. Ce ştiţi despre consumul tinerilor din ţara noastră (intensitate, cauze, forme de
proliferare, consecinţe, tipuri de droguri)?
2. Ce ştiţi despre consumul de droguri în şcoala în care învaţă fiul/fiica dvs.?
3. Ce fel de probleme credeţi că apar la aceşti elevi (comportamente specifice)
referitoare la relaţiile cu ceilalţi colegi, cu părinţii, cu profesorii?
4. Care credeţi că sunt factorii care favorizează consumul de droguri în rândul
elevilor?
5. Fiul/fiica dvs. este informat(ă) în legătură cu acest subiect? – DA/NU/Nu-mi
dau seama.
6. Fiul/fiica dvs. este expus(ă) riscului de a deveni consumator de droguri? –
DA/NU/Nu-mi dau seama.
II. Atitudinea faţă de consumul de droguri
7. Aţi discutat cu copilul dvs. despre droguri? – DA/NU.
8. Dacă copilul dumneavoastră are probleme deosebite le discutaţi împreună? –
Frecvent/Rar/Deloc.
9. Cum vedeţi evoluţia în viitor a fenomenului consumului de droguri în şcoli?
III. Comportamentul faţă de consumatorii de droguri
10. Cum aţi proceda dacă aflaţi că fiul/fiica dvs. se droghează?
11. Cum trebuie acţionat faţă de consumatorii de droguri de către
a) familie;
b) şcoală;
c) societate.

1.6. Scopul proiectului

Scopul proiectului Cunoaşte şi Decide! este acela de a contribui la


adoptarea unor decizii fundamentate asupra consumului de droguri, alcool şi
tutun în rândul tinerilor întrucât, cea mai importantă este - în final - decizia
individului, subiectivitatea acestuia şi experienţa lui personală.
Cunoaşte şi Decide! are menirea de a crea modele eficiente de lucru în
cadrul liceelor, să ofere un cadru adecvat de comunicare între şcoală, elevi, părinţi
şi organizaţiile neguvernamentale pe tema prevenirii şi reducerii consumului de
droguri, alcool şi tutun în rândul tinerilor în scopul conştientizării impactului
negativ asupra vieţii de adolescent.
224 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

1.7. Obiectivele proiectului

Obiectivele proiectului Cunoaşte şi Decide! sunt următoarele:


¾ Obiective generale:
• prevenirea/reducerea consumului (abuzului) de substanţe stupefiante, alcool şi
ţigări în rândul tinerilor liceeni din oraşul Iaşi;
• diseminarea informaţiei într-o proporţie de masă folosind strategia
comunicării directe, personalizate, cu impact deosebit asupra grupurilor ţintă
vizate, în scopul creşterii gradului de informare a tinerilor cu privire la
aspectele sociale şi influenţa negativă a substanţelor adictive6 (droguri, alcool,
tutun).
¾ Obiective derivate:
• creşterea gradului de cunoaştere a problemelor referitoare la consumul de
droguri şi toxicomanie;
• încurajarea dialogului între elevi, cadre didactice şi părinţi pe probleme
referitoare la consumul de droguri;
• crearea unei atitudini antidrog;
• promovarea unor variate forme de prevenire a consumului de droguri în rândul
a 10.000 de adolescenţi;
• scăderea consumatorilor de droguri cu 20 %;
• reducerea numărului de potenţiali consumatori de droguri, de la 50 în fiecare
lună la 20;
• creşterea cu 5 % a numărului de consumatori de droguri care solicită ajutor în
vederea dezintoxicării.

1.8. Rezultatele preconizate

La sfârşitul celor 10 luni de activitate, se preconizează obţinerea


următoarelor rezultate concrete:
• informaţiile despre implicaţiile consumului de droguri, alcool şi ţigări vor fi
prezentate unui număr de 1500 adolescenţi;
• 80% dintre adolescenţii expuşi riscului consumului se substanţe adictive, care
vor beneficia de prezentul proiect educativ, îşi vor modifica atitudinea faţă de
acest fenomen social negativ;
• creşterea performanţelor şcolare şi întărirea legăturilor elevilor cu şcoala;
• un număr de minim 15 reprezentanţi şcolari vor beneficia de sesiunile de

6
„Substanţe adictive” – substanţe care provoacă dependenţă.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 225

formare profesională;
• dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi consiliere a persoanelor dependente;
• un procent de 100% dintre beneficiarii netoxicofilici ai proiectului îşi vor
modifica semnificativ atitudinea faţă de persoanele consumatoare de droguri;
• diminuarea numărului de consumatori de droguri, alcool şi tutun;
• scăderea fenomenelor antisociale/ reducerea infracţionalităţii;
• scăderea cheltuielilor medicale;
• scăderea mortalităţii cauzată de consumul de droguri cu 5 %.

Pentru grupurile aflate în situaţie de risc (tinerii), impactul va consta în:


• creşterea nivelului de informare în ceea ce priveşte: cauzele, riscurile, efectele
medicale şi sociale ale consumului de substanţe adictive; fazele dependenţei
etc.
• modificarea atitudinii vis-à-vis de persoanele consumatoare de
alcool/droguri/ţigări;
• scăderea dorinţei de a experimenta droguri ilicite şi diminuarea consumului
abuziv de alcool, tutun;
• însuşirea modalităţilor de a face faţă presiunii grupului de consumatori.

Pentru beneficiarii programelor de instruire, impactul va consta în:


• formarea abilităţilor de comunicare cu persoanele dependente;
• dobândirea tehnicilor şi metodelor de consiliere şi terapie adecvate reabilitării
persoanelor dependente de alcool, droguri şi tutun;
• dezvoltarea capacităţii beneficiarilor de a iniţia şi implementa
strategii/activităţi de prevenţie şi intervenţie cu privire la problematica
consumului de alcool, tutun , droguri;
• creşterea nivelului de informare asupra alcoolismului, toxicomaniei şi
dependenţei de ţigări ca boli tratabile.

1.9. Diseminarea proiectului

Diseminarea proiectului va fi asigurată prin:


¾ Presa locală, care va fi implicată în publicarea diferitelor anunţuri
referitoare la obiectul campaniei Cunoaşte şi Decide! precum şi la necesitatea
implementării acestui program. Deasemenea, aceasta va fi implicată şi în iniţierea
unui program de strângere de fonduri în vederea unei informări corecte a tinerilor
cu privire la pericolul reprezentat de consumul de droguri.
¾ Posturile locale de radio şi televiziune, pentru transmitera anumitor
imagini, respectiv spoturi publicitare realizate de către echipa de proiect.
226 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

De asemenea, cu această ocazie, se va încerca lansarea unui apel în rândul


întregii populaţii cu privire la pericolul reprezentat de consumul de droguri.

1.10. Durabilitatea proiectului

Cu privire la oportunitatea continuării proiectului, pot fi menţionate


următoarele aspecte:
™ Necesitatea extinderii proiectului, prin cuprinderea în proiect şi a elevilor de
vârste mici (clasele V-VIII), a dezvoltării unui nou tip de comunicare şi
diseminare a informaţiei, după modelul propus prin proiectul în cauză.
™ Promovarea unor programe complementare, în cadrul cărora să acţioneze
echipe complexe de specialişti, prin implicarea persoanelor responsabile din
cadrul comunităţii (medici, preoţi, profesori, asistenţi sociali şi medicali,
psihologi, cadre de poliţie şi poliţişti de proximitate) în scopul creării în şcoli de
servicii ce pot contribui în mod hotărâtor la prevenirea consumului de
droguri/alcool/tutun şi anume:
¾ Centre de informare şi consiliere pentru prevenirea consumului de droguri,
alcool şi tutun, destinate elevilor, profesorilor şi părinţilor.
¾ Cabinete de consiliere psihologică (psihologi cu atitudine deschisă faţă de
elevi şi competenţi în această problemă).
¾ Asistenţă medicală pentru: situaţii de urgenţă, consultaţii periodice şi analize,
monitorizarea stării de sănătate a celor care au consumat droguri, alcool şi
tutun.
¾ Consiliere şi suport din partea unor echipe interdisciplinare (medic, psiholog,
profesor) în momentul când un elev se confruntă cu o problemă legată de
droguri, alcool şi tutun.

1.11. Finanţarea proiectului

Dat find faptul că România şi-a asumat ca prioritate lupta împotriva


traficului şi consumului ilicit de droguri, iar obiectivele proiectului Cunoaşte şi
Decide! sunt în concordanţă cu obiectivele Strategiei Naţionale Antidrog pentru
perioada 2005 – 2012, finanţarea proiectului se va baza pe fonduri solicitate de la
Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Agenţia Naţională Antidrog („Uniţi
pentru viaţă!”).
În vederea derulării proiectului „Cunoaşte şi Decide!” se va apela şi la
diferiţi sponsori. Mass-media locală va fi solicitată pentru iniţierea unui program
de strângere de fonduri în vederea unei informări corecte a tinerilor cu privire la
pericolul reprezentat de consumul de alcool, droguri şi ţigări.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 227

2. Iniţierea proiectului

2.1. Managerul şi echipa de proiect

Managerul proiectului „Cunoaşte şi Decide!” va fi ing. Ilii Sanda Maria.


În vederea asigurării succesului proiectului se constituie o echipă de
implementare, al cărui nucleu va fi structurat pe două nivele (tabelele 1 şi 2).

Tabelul 1
Echipa managerială
Funcţia Nr. Responsabilităţi
pers.
-asigură coordonarea echipei şi implementarea corectă
a proiectului;
-asigură respectarea programării activităţilor prin
organizarea de întâlniri lunare de analiză şi stabilirea
planului de măsuri;
-asigură condiţiile pentru monitorizarea proiectului;
-organizează întâlniri cu mass-media în scopul
mediatizării proiectului;
-menţine comunicarea cu reprezentanţii finanţatorului;
Manager
1 -se preocupă de atragerea unor finanţări în vederea
proiect
sustenabilităţii proiectului;
-reprezintă iniţiatorul proiectului la întâlniri cu agenţii
economici, O.G.-uri şi O.N.G.-uri, în scopul încheierii
de contracte, parteneriate, convenţii care au ca scop
asigurarea continuităţii activităţii;
-participă la interviul de angajare a membrilor echipei
de implementare a proiectului;
-verifică modalitatea de selecţie de oferte pentru
achiziţii şi aprovizionare.
-realizează raportările financiare;
-urmăreşte respectarea liniilor bugetare;
-urmăreşte modul de distribuire a contribuţiei proprii
şi a celei publice;
Responsabil
1 -participă la selecţia de oferte pentru achiziţii şi
financiar
aprovizionare;
-informează managerul de proiect asupra modului şi
gradului de implementare a liniilor bugetare;
-realizează evidenţele contabile.
228 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

Tabelul 2
Echipa tehnică
Funcţia Nr. Responsabilităţi
pers.
-coordonează activitatea echipei tehnice;
-conduce şedinţele echipei tehnice;
-verifică modul în care se realizează rapoartele
narative;
-împreună cu specialiştii în adicţie stabileşte strategia
de selecţie a beneficiarilor;
Coordonator 1
-menţine legătura cu echipa managerială;
-coordonează şi participă la activităţile de prevenţie şi
instruire;
-participă la şedinţele terapeutice în grup;
-verifică, pe teren, activităţile proiectului în
momentul desfăşurării.
-se implică în activitatea de prevenţie şi instruire;
-consiliază;
Consilier -participă la şedinţele terapeutice în grup;
3
adicţie -are atribuţii şi de asistent social;
-monitorizează progresul şi se consultă cu
profesionişti.
-se implică în activitatea de prevenţie şi instruire;
-consiliază;
Psiholog-
2 -oferă consiliere psihologică beneficiarilor;
sociolog
-participă la şedinţele terapeutice în grup;
-monitorizează fiecare caz.

2.2. Managementul riscurilor

Proiectul Cunoaşte şi Decide! reprezintă o acţiune foarte dificilă, de mare


amploare şi de durată, ceea ce îi conferă un caracter aparte şi sub aspectul
riscurilor potenţiale. Într-o primă instanţă, acestea vor fi identificate si ţinute strict
sub control în principal de către managerul de proiect, dar periodic trebuie
analizate şi actualizate avînd în vedere complexitatea proiectului determinată în
mod special de mediul în care se derulează.
În tabelul 3 sunt prezentate principale riscuri potenţiale în faza primară.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 229

Tabelul 3
Riscuri potenţiale
Codul Gradul
etapei Impact de risc
în care Descrierea Probab M - mare
Risc Md - mediu
apare riscului 1…9 m - mic M Md
riscul
Neînţelegeri între membrii echipei de
1 Toate 3 M x
proiect
Lipsă de cooperare din partea cadrelor
2 Toate 4 M x
didactice
Părăsirea echipei de proiect de către unul
3 Toate 6 M x
din membrii săi
4 Toate Nealocarea fondurilor la timp 4 M x
5 Lipsa entuziasmului actorilor sociali de a
Toate 4 M x
se implica în proiect
6 Lipsa de încredere/interes manifestată de
Toate 3 M x
către elevi/tineri
7 Profesionalismul şi experienţa echipei de
Toate 2 M x
proiect
8 Selecţia incorectă a specialiştilor care vor
Toate 1 M x
alcătui echipa tehnică a proiectului

3. Planificarea proiectului

3.1. Etapele şi activităţile proiectului

În continuare sunt prezentate etapele şi activităţile principale ale acestui


proiect, cu anumite detalii în funcţie de situaţie.

a) Stabilirea partenerilor şi a colaboratorilor:


¾ selectarea echipei de proiect;
¾ selectarea celor 15 de unităţi şcolare de la nivelul municipiului Iaşi
cărora li se va adresa proiectul Cunoaşte şi Decide!.
b) Lansarea centrului pilot:
¾ anunţarea lansării proiectului în presă, comunicatul de presă fiind
transmis către radio, posturile de televiziune şi publicaţiile scrise;
¾ căutarea de sponsori;
¾ căutarea de voluntari.
c) Derularea programului intensiv de pregătire pentru consilierii din şcoli (la
finalul căruia, cursanţii vor primi diplome de participare):
¾ selectarea viitorilor consilieri şcolari;
230 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

¾ conceperea de către echipa de proiect a tematicii cursului intensiv de


pregătire, precum şi cea a materialelor informative;
¾ aplicarea de chestionare de evaluare la începutul şi la sfârşitul
programului de pregătire;
¾ derularea programului intensiv de pregătire pentru consilierii din şcoli.
Durata totală a programului va fi de 12 ore, derulate pe parcursul a 3
săptămâni, cursurile fiind ţinute de către specialiştii echipei de proiect.
Tematica abordată în cadrul cursului va cuprinde:
• principalele tipuri de droguri şi efectele lor,
• consecinţele consumului de droguri,
• modalităţi de intervenţie în consumul de droguri,
• caracteristicile adolescenţilor consumatori de droguri,
• modalităţi de abordare a problemei consumului de droguri în
procesul educaţional.
Cursurile vor cuprinde:
• expuneri ale specialiştilor,
• prezentări de cazuri cu comentarii şi dezbatere,
• vizionări de materiale video etc.
Desfăşurate într-o manieră deschisă şi interactivă, orele de curs vor mai
cuprinde:
● dezbateri pe cazuri concrete aduse în discuţie de participanţii care se
confruntă cu ele;
● dezbateri şi comentarii ale cursanţilor (caz în care specialiştii echipei de
proiect vor juca doar rolul de moderatori) asupra unor aspecte precum: motivaţiile
consumului de droguri, profilul psihosocial al toxicomanului, rolul fiecărui
specialist din şcoală (profesor, psiholog, consilier, medic) şi modul de colaborare
în echipă pentru prevenirea şi reducerea consumului de droguri.
Prin participarea la aceste cursuri se doreşte ca persoanele selectate să
dobândească competenţe de specialişti, iar prin intermediul cazurilor puse în
discuţie să-şi manifeste şi să-şi dezvolte aceste competenţe.

d) Realizarea de materiale informative. Concomitent cu pregătirea şi


desfăşurarea programului intensiv de pregătire va avea loc şi realizarea de
materiale informative. Astfel, echipa de proiect va realiza un set complex de
materiale informative, ce va cuprinde:
¾ Ghidul consilierului şcolar (600 de exemplare), material dedicat cadrelor
didactice implicate direct în activitatea de prevenire şi combatere a
consumului de droguri în rândul adolescenţilor.
¾ Broşuri informative pentru adolescenţi (3 tipuri):
- Ce trebuie să ştii despre droguri, alcool şi tutun (15 pagini)
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 231

- Drogurile, alcoolul şi tutunul privite de aproape (15 pagini)


- Efectele substanţelor psihoactive (15 pagini)
¾ Broşuri informative pentru părinţi (3 tipuri):
- Ce este un drog (15 pagini)
- Copii noştri şi drogurile, alcoolul şi tutunul (15 pagini)
- Produsele (15 pagini)
¾ Afişe – postere „Cunoaşte şi Decide!”
¾ Casetă video cuprinzând informaţii despre subiect.
Programul intensiv de pregătire a consilierilor şi elaborarea materialelor
informative va reprezenta o primă etapă în activitatea Centrului pentru
prevenirea şi reducerea consumului de droguri, alcool şi ţigări în şcoli, etapă în
care se merge de la transmiterea informaţiilor cu caracter general la cunoştinţe şi
modalităţi de lucru specifice.
Cea de-a doua etapă în activitatea centrului pilot reprezintă o extindere şi
o diversificare a sa. Încep activităţile din licee (pregătite şi ulterior monitorizate
cu ajutorul specialiştilor din echipa de proiect), iar în cadrul centrului încep
activităţi destinate cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor acestora.

e) Consilierea de specialitate:
În cadrul Centrului vor avea loc şedinţe de consiliere atât pentru elevii
care au probleme legate de consumul de droguri şi părinţii lor, cât şi pentru
cadrele didactice participante la proiect în calitate de consilieri şcolari pe
probleme de droguri, şedinţe care vor fi organizate de către specialiştii echipei de
proiect, astfel:
e.1) Consilierea cadrelor didactice. Realizarea în bune condiţii a
activităţii de prevenţie în licee impune colaborarea permanentă dintre consilieri şi
specialiştii echipei. Deasemenea, este deosebit de necesară existenţa permanentă a
unui suport constant şi a unor repere sigure pe care consilierii şi întreaga echipă de
proiect să se poată baza. Acestea înseamnă: o persoană – specialist din echipa de
proiect; un loc - Centrul de prevenire şi reducere a consumului de droguri, alcool
şi tutun; un timp alocat special pentru acesta – programul de consiliere. Fiecare
dintre specialiştii echipei de proiect va primi în grijă câteva licee, urmând să
sprijine activitatea proiectului, să acorde consultanţă şi suport consilierilor şcolari.
În cadrul Centrului, specialiştii echipei se vor implica alături de consilierii
din liceele arondate într-o serie de activităţi, precum:
• Stabilirea calendarului, a modului de organizare şi a reperelor generale de
desfăşurare a activităţilor din licee.
• Analiza unor cazuri concrete şi stabilirea unor planuri de intervenţii.
e.2) Consiliere cu elevii şi familiile lor. În cadrul Centrului se vor
organiza şedinţe de consiliere cu specialiştii echipei de proiect atât pentru elevii
care solicită ajutorul specialiştilor, cât şi pentru părinţii acestora care vor fi
232 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

consiliaţi cu privire la: modul în care să acţioneze pentru a-şi determina copii să
renunţe la consumul de droguri; atitudinea pe care să o adopte familia faţă de
copil atunci când acesta a terminat prima etapă a tratamentului pentru toxicomanie
(cura de dezintoxicare) şi a revenit acasă etc.
f) Activităţi desfăşurate în şcoli
¾ Sesiuni informative pentru cadrele didactice. Acestea sunt primele
activităţi ale consilierilor, care îşi încep activitatea prin organizarea unor sesiuni
informative în liceele lor, cu scopul de a prezenta cunoştinţele dobândite în cadrul
programului intensiv de pregătire.
¾ Lansarea/deschiderea Centrului de informare şi consiliere pentru
prevenirea şi reducerea consumului de droguri, alcool şi ţigări în liceele incluse
în cadrul proiectului.
Consilierul ajutat de către specialistul echipei de proiect stabilesc
împreună:
- modul de organizare a Centrelor Şcolare (dotări, dispunerea materialelor
informative şi modul lor de prezentare);
- momentul deschiderii (corespunzător atât pentru activitatea şcolară cât şi pentru
activitatea proiectului de prevenţie);
- secvenţele evenimentului (participanţi, implicarea fiecăruia etc.);
- modul de promovare a acestui eveniment.
Prin deschiderea Centrelor Şcolare urmăreşte în principal:
¾ informarea largă a elevilor despre deschiderea acestui centru, ca reprezentând
oportunitatea de a se informa în permanenţă despre problemele legate de
consumul de droguri şi mai ales de a discuta cu o persoană disponibilă şi
competentă, de a veni în contact cu un specialist;
¾ stimularea interesului şi colaborare a celorlalte cadre didactice şi a conducerii
unităţilor şcolare (punerea la dispoziţie a unui cabinet, oferirea unui tip special
de servicii).
¾ distribuirea în licee, gratuit, a unui număr total de 15.000 de exemplare de
materiale informative;
¾ includerea unui număr de câte 50 exemplare de materiale informative în
cadrul bibliotecilor liceelor vizate în cadrul proiectului;
¾ aplicarea de chestionare pentru părinţi, elevi şi profesori. Chestionarele vor fi
concepute sub forma unor seturi de întrebări menite să pună în evidenţă:
- gradul de informare cu privire la droguri şi la fenomenul consumului de droguri:
- atitudinea faţă de droguri şi consumatorii de droguri;
- comportamentul faţă de droguri şi consumatorii de droguri.
Planul derulării proiectului este prezentat în graficul Gantt din fig. 3.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 233

Fig. 3. Graficul Gantt.


234 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

Fig. 3. Graficul Gantt (continuare).


MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide! 235

3.2. Bugetul proiectului

Cheltuieli Toată perioada


Unitate Nr. Cost unitar Valoare
unităţi [eur] [eur]
1. Resurse umane - salarii
1.1. Personal Tehnic
1.1.1. Coordonator echipă ½ Pe lună 12 300 3600
1.1.2. Consilier adicţie ½ Pe lună 12 200 2400
1.1.3. Consilier adicţie ½ Pe lună 12 200 2400
1.1.4. Psiholog ½ Pe lună 12 200 2400
1.1.5. Trainer ¼ Pe lună 7 150 1050
1.1.6. Co-trainer ¼ Pe lună 7 130 910
1.2. Personal Administrativ
1.2.1. Manager de proiect ½ Pe lună 12 350 4200
1.2.2. Responsabil financiar ½ Pe lună 12 180 2160
1.3. Diurna pentru deplasări /călătorii
1.3.2. Local (personalul proiectului) Pe zi 31 20 620
1.3.3. Participanţi la Pe zi 7 55 385
seminarii/conferinţe
Subtotal Resurse Umane 22525
2. Transport
2.1. Transport internaţional Pe zbor 0
2.2. Transport local Pe lună 12 130 1560
Subtotal transport 1560
3. Echipamente şi bunuri
3.1. Cumpărări de vehicule (max 20% din Pe vehicul 1 9500 9500
valoarea liniei de buget 7)
3.2. Mobilier, computere 0
3.2.1. Calculator portabil Pe bucată 2 1200 2400
3.2.2. Masă birou Pe bucată 2 100 200
3.2.3. Videoproiector Pe bucată 1 1000 1000
3.2.4. Panou proiecţie Pe bucată 1 100 100
3.2.5. Flipchart Pe bucată 1 160 160
3.2.6. Scaune Pe bucată 8 20 160
3.2.7. Copiator Pe bucată 1 500 500
3.5. Altele 0
3.5.1. Protocol (sesiuni de Pe lună 12 60 720
informare/consiliere beneficiari şi
voluntari, training-uri, mese rotunde,
conferinţe de presă)
Subtotal Echipamente şi bunuri 14740
4. Birou local
4.1. Costuri vehicule
4.1.1. Combustibil Pe litru 476 1 476
4.1.2. Piese de schimb (inclusiv uleiuri) Pe lună 12 20 240
236 MANAGEMENTUL PROIECTELOR. Aplicaţii: Cunoaşte şi Decide!

4.3 Consumabile – rechizite de birou etc.


4.3.1. Consumabile (hârtie imprimantă,
Pe lună 12 45 540
toner, rechizite, cartuşe imprimantă etc.)
4.3.2. Consumabile pentru training Pe
(casete video, CD, mape curs, ecusoane, eveniment 3 100 300
hârtie fipchart etc.)
4.4. Alte servicii (tel/fax,
electricitate/încălzire, întreţinere)
4.4.1. Telefon fax Pe lună 12 60 720
4.4.2. Electricitate Pe lună 12 30 360
4.4.3. Întreţinere Pe lună 12 25 300
4.4.4. Încălzire Pe lună 12 150 900
Subtotal costuri Birou local 3830
5. Alte costuri, servicii
5.1. Publicaţii 0
5.1.1. Broşuri Pe bucată 500 2 1000
5.1.2. Pliante informative anti-vicii Pe bucată 2600 0,8 2080
5.1.3. Afişe stradale pentru 3 campanii Pe bucată 300 3 900
5.3. Costuri de audit (maxim 1% din
Pe proiect 1 450 450
valoarea liniei de buget 7)
5.4. Costuri de evaluare Pe proiect 1 200 200
Subtotal Alte costuri, servicii 4630
6. Altele
6.1. software, licenţe Pe bucată 4 160 640
6.2. Materiale de instruire şi surse de
dezvoltare profesională (benzi
video/audio, CD-uri, cărţi, abonamente la
reviste etc.)
6.2.1. Pachete informaţionale Pe bucată 1600 1,2 1920
(broşuri+CD)
6.2.2. Suport curs (3 training-uri) Pe bucată 100 5 500
6.2.3. Materiale campanii anti-vicii
(pentru premierea concursurilor şcolare Pe
3 350 1050
anti-vicii, imprimare benere, tricouri, campanie
şepci etc.)
6.2.4. Costuri înmatriculare şi asigurare Pe proiect 1 350 350
autoturism
6.2.5. Activităţi de monitorizare şi Pe
3 50 150
evaluare (intermediare şi finală) eveniment
Subtotal Altele 4610
7. Subtotal costuri directe proiect (1-6) 51895
8. Rezerve pentru cheltuieli
Pe proiect 1 2200 2200
neprevăzute (maxim 5% din linia 7)
9. Costuri administrative (max 7% din
Pe proiect 1 1500 1500
linia 7)
10. TOTAL COSTURI 55595

S-ar putea să vă placă și