Copiii strazii si drogurile

Studiul de fata este realizat n contextul n care consumul si traficul de droguri au devenit evidente in Romania, iar autoritatile statului doresc sa dezvolte programe eficiente de prevenire si de tratament pentru persoanele afectate de consumul de droguri. RECOMAN !R" #R"$"N RE %CEREA CONS%M%&%" E RO'%R" (N R)N %& CO#""&OR S*R!+"" Analiza de mai sus confirma predictiile sum,re din studiile anterioare n ceea ce priveste consumul de droguri puternice n r-ndul persoanelor care traiesc n strada. Ceea ce ntelegem prin .copiii strazii. tinde sa se transforme ntr/un nou fenomen, cel al tinerilor strazii, tot mai numerosi. Afectati de lipsa de solutii pentru adaposturi sau locuri de munca, acestia cauta .spri0in. n consumul de droguri, determin-nd n final trecerea la comiterea de infractiuni si condamnarea lor penala. Situatia copiilor si a tinerilor strazii a devenit, pe l-nga o pro,lema sociala, si una care tine de sanatatea pu,lica si totodata una care tine de sfera 0ustitiei penale. Este adevarat ca programele sociale adresate copiilor su, 12 ani acopera ntr/o anumita masura nevoile de protectie ale acestora. (nsa, serviciile sociale care pot oferi spri0in adolescentilor sau tinerilor din strada pot fi considerate inexistente n 3ucuresti. (nfiintarea de centre de zi si adaposturi de noapte n fiecare sector sau ntr/un numar suficient de mare la nivelul capitalei, astfel nc-t sa se poata realiza o retea de asistenta sociala de urgenta, reprezinta o,iective care nu mai pot fi am-nate. #rin astfel de programe, copiii si tinerii pot ,eneficia de servicii sociale, educative, de asistenta medicala si psi4o/sociala de prevenire sau depasire a toxico/dependentei, ce pot fi oferite de personal specializat. (n acelasi timp, centrele de zi sau de noapte devin structuri de monitorizare a situatiei din strada n ceea ce priveste traficul de droguri si numarul de copii sau tineri consumatori de droguri. Ca o concluzie, putem afirma ca programele sociale destinate prevenirii sau reducerii consumului de droguri n mediul strazii nu pot fi disociate de programele care urmaresc integrarea sociala sau recuperarea scolara a copiilor si tinerilor strazii. Cele doua aspecte, cel social si cel terapeutic, au un caracter complementar, fiecare reprezent-nd o conditie a reusitei celuilalt.

ezvoltarea de programe destinate prevenirii a,andonului scolar si reintegrarii scolare a copiilor aflati n dificultate si a celor ce muncesc n strada contri,uie la limitarea numarului celor care a0ung n strada, potentiali consumatori de droguri. Aceste programe ar tre,ui sa ai,a o structura flexi,ila, n masura sa permita includerea tuturor copiilor aflati n dificultate din comunitatile sarace sau cu un specific etnic. Refuzul adaptarii sistemului de nvatam-nt la specificul unei zone sau etnii reprezinta n fapt promovarea unei politici de discriminare a celor care Copiii strazii si drogurile 25 52 Epidemiolog6 of "n4alant A,use7 An "nternational #erspective, National "nstitute on rug A,use %.S. epartment of 8ealt4 and 8uman Services, Monograp4 Series, 199:. Organizatia Salvati Copiii 2; nu pot respecta standardele sociale sau educationale impuse centralizat. #regatirea specialistilor din domeniul asistentei sociale, educatiei, mass/media si din structurile politiei constituie o necesitate permanenta. Sesiunile de formare tre,uie sa urmareasca sta,ilirea unui model de interventie care sa respecte anumite reguli sau principii. O prima regula vizeaza respectarea drepturilor persoanelor fara adapost, fara discriminari legate de v-rsta, sex, apartenenta etnica sau origine. e asemenea, dependenta de droguri tre,uie tratata ca .,oala cronica., care necesita tratament, si nu ca argument pentru neacceptarea integrarii ntr/un program social de spri0in sau adapost. O alta latura a informarii corecte si fara aspecte stigmatizante i priveste pe 0urnalistii care o,isnuiesc sa transforme un su,iect de natura sociala ntr/un articol de senzatie, menit doar sa atraga cititori si mai putin sa/i informeze corect si responsa,il.

(n legislatia Rom-niei, aspectele privind consumul de in4alanti sunt sumare si s/au limitat doar la interzicerea comercializarii anumitor produse catre minori. Su, acest aspect, credem ca sunt necesare noi reglementari privind indicatiile de folosire a produsului de pe etic4eta si introducerea unor informatii detaliate despre riscurile la care sunt supusi utilizatorii <ma0ori sau copii=.

Studiile recente privind consumul de in4alanti din alte tari au relevat un nivel dramatic, aflat n crestere.52 e exemplu, n Statele %nite ale Americii in4alarea de solventi reprezinta primul drog experimentat de copii, ntr/un procent mai mare dec-t mari4uana, si este specific comunitatilor dezavanta0ate economic. e asemenea, n tari ca Australia, >aponia, ?ilipine,

%ngaria, Marea 3ritanie, consumul de su,stante in4alante a constituit o,iectul unor studii aprofundate care au su,liniat caracterul constant si o anumita tendinta de crestere n r-ndul copiilor aflati la v-rsta pu,ertatii. (n Rom-nia, singurele referiri privind consumul de in4alanti se fac atunci c-nd se analizeaza fenomenul .copiilor strazii.. espre consumul n scoli generale sau licee nu se stie nimic. in acest motiv, consideram ca evaluarea situatiei n aceste medii este a,solut necesara n contextul initierii Strategiei nationale antidrog.

George Roman irector programe george@romanAsalvaticopiii.ro Salvati Copiii