1. Piața online de droguri din R.

Moldova
 Dezvoltarea tehnologiilor moderne a devenit un instrument util și pentru cei care practică
domenii ilegale, în special, afaceri cu droguri. În prezent, aplicațiile online le asigură
proprietarilor de magazine virtuale de droguri conspirarea activităților criminale, iar
consumatorilor de droguri le oferă fără dificultăți accesul în astfel de magazine.

 Eugen (pseudonim) este un tânăr din Bălți care recent a urmat un curs de reabilitare din
cauza dependenței de droguri.
Eugen a aflat despre aplicația de mesagerie Telegram, care oferea posibilitatea de a lua
legătura cu administratorii magazinelor online de vânzare a drogurilor. Astfel, pentru el,
procesul de cumpărare a drogurilor a devenit rapid, comod, fiind evitate discuțiile
telefonice sau întâlnirile cu vânzătorii de droguri

 Pe parcurul anilor, serviciul de mesagerie Telegram s-a confruntat cu cenzură sau

interdicții în unele țări, în legătură cu acuzațiile potrivit cărora aplicațiile erau utilizate
pentru facilitarea unor activități ilegale. În prezent, Telegram este blocat sau parțial
blocat în Rusia, China, Iran și Afganistan.
În cadrul aplicației Telegram, sunt chat-uri sau grupuri cu acces limitat din care fac parte
vânzătorii și consumatorii de droguri. În cadrul acestor rețele sunt afișate prețurile și
tipurile de droguri comercializate. Persoana indică localitatea sa, drogul și cantitatea
solicitată, după care transferă o sumă de bani pe contul administratorului, pe un cont
bancar sau pe contul unui portofel electronic.

 Transferurile de bani au loc prin intermediul terminalelor de plată sau a bancomatelor. În

calitate de confirmare a plății servește poza de pe ecranul terminalului sau a bonului de
plată. După transfer, persoana recepționează o adresă juridică, cu o fotografie anexată –
locul numit „ascunziș”, de unde va ridica drogul solicitat. Unii administratori de
magazine online trimit coordonatele cu o geolocație exactă, cu o imagine atașată, pentru a
preciza adresa amplasării drogului.

 „Când voiam să cumpăr droguri, dar nu aveam bani, întrebam administratorii dacă nu au
nevoie de publicitate. Publicitatea însemna plasarea în spațiul public a unor mesaje sau
stickere specifice, pe care era indicată adresa online sau un nume de utilizator din
aplicația Telegram prin care puteai lua legătura cu un magazin online. Pentru 20 de
mesaje plasate, eram remunerat cu un plic cu drog, în alte cazuri, pentru 10 mesaje
primeam două plicuri”, povestește tânărul.
2. Date statistice cu referire la consumatori și substanțe
 În Republica Moldova, consumul de droguri este în creștere. Statisticile arată că în 2017
la 100 de mii de oameni reveneau 25,1 consumatori de droguri noi, cu 8 mai mulți decât
în 2016. De asemenea, la 100 de mii populație, în 2016, reveneau 317 consumatori de
droguri, iar în 2017 – deja 328,3.

 Specialiștii din sănătatea publică afirmă că adolescenții sunt afectați și ei de consumul de

droguri. Fac trimitere la un studiu realizat în 2014 în care este evaluat comportamentul de
sănătate al copiilor de vârstă școlară din Moldova. Potrivit cercetării, aproximativ 4,9%
dintre respondenți au menționat că au consumat droguri (marijuana, hașiș, iarbă, etc.) în
decursul vieții, inclusiv 1,4% în decursul ultimei luni. Băieții au consumat droguri de 3
ori mai frecvent decât fetele. Cel mai frecvent, pe parcursul vieții, adolescenții au
încercat canabisul (7,5% și 2,5%). Rata elevilor care au consumat canabis, cel puțin o
dată în viață crește odată cu vârsta. Astfel, la vârsta de 11 ani au consumat canabis 0,6%
dintre copiii intervievați; la vârsta de 13 ani - 1,7%, la15 ani – 5,7% și la 17 ani - 11,3% .

 Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova în următorii ani

infracțiuni legate de droguri s-au comis:
2015 – 1191 infracțiuni;
2016 – 1153 infracțiuni;
2017 – 1269 infracțiuni.

 În cadrul studiului integrat bio-comportamental (Studiile integrate bio-comportamentale

în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare 2015-2016), desfăşurat în rîndul CDI
(Consumatori de Droguri Injectabile) , principalul drog injectat este divers în dependență
de localitatea desfășurării studiului. În municipiul Chişinău cel mai des drog consumat pe
parcursul ultimei luni este heroina 40,0%, în Bălţi metamfetamina 54,4%, în Tiraspol și
Rîbniţa mac (extract de opiu) 66,4% si respectiv 47,7%.

 Conform datelor din cercetarea operaţională de estimare a.2017 în Republica Moldova,

mărimea grupului de consumatori de droguri injectabile este estimată a fi 26 100
persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 10 800 persoane pe malul stîng al rîului Nistru.
Numărul consumatorilor de opiacee este estimat la 12 600 persoane pe malul drept al
rîului Nistru şi 6 700 persoane pe malul stîng al Nistrului.
3. Cauze și efecte ale consumului de droguri
 Diferiţi consumatori consumă droguri diferite, din motive diferite. Oamenii consumă substanțe
interzise pentru a avea o nouă experienţă, din curiozitate, pentru că prietenii o fac, sau pentru a
scăpa de plictiseală sau griji. Unele droguri sunt consumate pentru că schimbă starea de
dispoziţie. De asemenea, a consuma droguri poate părea ceva distractiv şi la modă.
 Oamenii pot continua să consume droguri din plăcere, sau pentru este normal socializării şi
culturii grupului din care fac parte. Aceasta se numeşte consum recreativ de droguri.
 Uneori, drogurile pot căpăta un rol major în viaţă. Aceasta se poate întâmpla atunci când
persoana trece prin probleme emoţionale, psihologice sau sociale. Unele droguri pot crea
dependenţă sau adicţie fizică şi psihică, atunci când persoana nu mai are control asupra
consumului de droguri şi nu mai poate funcţiona fără ele.

4. Programele de reabilitare și susținere psihologică a dependenților

 Centrele de zi pentru consumatorii de droguri propun programe psihoterapeutice sau
consultative pe baza elaborării unui plan. De regula, programul este conceput pentru o
persoană concretă, luînd în considerație necesităţile ei şi are un aspect de abordare
individualizat. Activitatea acestor centre are la bază evaluare iniţială complexă și regulată
a problemelor existente, caracteristicilor personale, suportului psihosocial existent,
factorilor stresanţi, realizată de personal competent, special pregătit. Pe baza acestei
evaluări sînt elaborate mai multe obiective în asistenţa persoanei, iar progresul este
urmărit de-a lungul procesului de asistentă. Parte componentă a acestui tip de asistenţă
constituie relaţiile cu alte servicii în domeniu şi referirea beneficiarilor pentru accesarea
lor.
 Perioada asistenţei poate varia de la o intervenţie de scurtă durată (3-4 sesiuni de
consiliere) pînă la cîteva luni, sau mai mult. Scopul asistenţei este de a acorda suport
persoanei în conştientizarea comportamentului asociat consumului de droguri, a preveni
recăderile.
 Comunităţile terapeutice. Există doua tipuri de programe de reabilitare în cadrul
comunităţilor terapeutice: de scurtă durată şi de lungă durată. Programele de scurtă
durată, de regulă includ în calitate de etapa iniţială dezintoxicarea şi durează de la 30 pînă
la 90 de zile. Programele de durată mai lungă, în cadrul comunităţilor terapeutice prevăd
perioada de menţinere a abstinenţei sub supraveghere medicală şi durează de la 6 la 12
luni. Mai populare sînt programele de lungă durată ale comunităților terapeutice.
Serviciile de reabilitare dispun de un şir de caracteristici, care includ: traiul în comun,
consilierea individuala și de grup pentru prevenirea recăderilor, abordarea individualizata
a asistenţei, dezvoltarea abilităţilor sociale, instruire şi pregătire profesională, servicii de
asigurare cu loc de trai. Aceste programe, de regulă sînt structurate pe principiile
grupurilor de suport reciproc, cum ar fi consumatorii de droguri anonimi. În unele
comunităţi terapeutice sînt create așa numitele “centre pentru cei ce se însănătoşesc” cu
condiţii de dependenţă parţială de trai în comun. Aceste centre oferă posibilitatea
pregătirii pentru reîntoarcere în societate, iar la necesitate continuă sa ofere suport specializat.