Ralf Schneider

Holger Lux
Ingrid Lux

Aleoole si medicamentele- drogui

hora
Alcoolul si medicamentele active asupra psihicului sunt ,lupii in blana de oaie”
printre droguri. Consumatorul acestora se simte ca un om normal, iar cel care
nu le folo se ste trebuie adesea sa se justifice. Daca din aparenta normalitate se
de zvolta tulburiri tot mai grave, apar stiri de descumpinire si sentimentul de
neajutorare. Solutia pare atét de simpla si totusi aplicarea e in u este deloc usoara.

Aceasti carte doregte si-i ajute pe tofi cei implicati (dependentii, persoanele
apropiate lor, precum si specialistii)
. la asimilarea notjunilor de bazi despre dependents,
. la cunoasterea de sine,
. la autoacceptare,
. la adoptarea unor atitudini constructive
si
_ in procesul de recuperare.

ISBN AT HI0G6E1 +24

Ralf Schneider
Ingrid Lux
Holger Lux
Alcoolul si medicamentele — droguri ?

Un pocal alb sau dous fete.

Ce vezi?
Paharul sau comunicarea.
Ce preferi?
Ra

Ingrid Lux

Ace a std editie a fost cofinantata prin

Programul PHARE-LIEN al
Uniunii Europene

Alcoolul si me

Informatii despre
pentru cei afectati,
R al f Schneider este psiholog coordonator al Clinicilor Salus.
Landgrafenplatz 1
61281 Friedrichsdorf, Germania
Telefon 0049/6172/950-0
Ingrid Lux este doctor in farmacie si vicepresedinte
al Asociatiei pentru Ajutorarea Persoanelor
Depen de nte de Alcool si Alte Droguri (,Crucea Albastra din Romania“)
str. Bihorului bl. 4, ap. 3, RO-2400 Sibiu
Telefon 069/212777
Holger Lux este medic specialist de medicind generald si director
al Agezamantului NAZARET Despre intentia Cartii .. ........
(Centru de recuperare medico-sociald pentru birbati dependenti de alcool) De la necunoagtere la informare:
strada Principala nr. 405, RO-2442 Sura Mic, judetul Sibiu asimilarea unor notiuni de bazd
Tel. 069/577316
Titlul original : Die Suchtfibel
Editura: Schneider Verlag Hohengehren GmbH, Wilhelmstr. 13 De la privirea in cetosati Ia introspec
73666 Baltmannsweiler
recuno a gterea conditiilor de apariti
Coperta: Cris Neagu
a abuzului §i a dependentei .. .
De la nehotarare la ciutarea unor
autodiagnosticarea ,
De l a fuga de re al itate laconfrunta
lupt a pentru schimbare si accepta
De la schimbare la stabilizare:
prevenirea TeCidivel . . .........
Descriere a CIP a Bibliotecii Nationale
SCHNEIDER RALF
Alcoolul §i medicamentele — droguri ?/ Ralf Schneider, Ingrid Lux,
Holger Lux
Sibiu: hora, 1999
Holger Lux
Sibiu: hora, 1999
232 p.: il; 21 cm
Tit. orig. (ger): Die Suchtfibel
ISBN 973-98681-2-6
L Lux, Ingrid
IL. Lux, Holger
613.81
615.015.6

(©1999 Asociatia pentru Ajutorarea Persoanelor Dependente de Alcool si

Alte Droguri.
Toate drepturile editiei in limba romana rezervate de citre Asociatia pentru Ajutorarea
Persoanelor Dependente de Alcool si Alte Droguri (,Crucea Albastra din Romania“),
Sibiu
Tehnoredactarea: S.C. hora S.R.L. Sibiu
Tiparul si brogarea: Tipografia Honterus Sibiu
Despre intentia cartii

Despre

Aceasti cartea fost conceputd si

,,Necunoasterea de la experientele acumulate in tr
€ muma pen de nte de alcool si medi ca ment
zece ori, cu numeroase completari
tuturor aventurilor Scopul acestui ,indrumar® este
intelegerea proceselor de instalare
deciziilor ce se impun pentru a gis
in cursul tratamentului, la a ct iu
de familie ai celor dependenti se
a u f o st intitulate folosindu-se tocma
raspunsul in tr-un mod cit mai int
vedere stiintific.
Pentru a ugura parcurgerea a ce s
prezenta materia propriu-zisa in tr-
citate din literatura umoristica si
im a g in i care fiecare in felul lor ar
decét o expunere teoretici. Aceste
Pentru a permite o cit ire citma
in text. Cele m a i multe date statisti
anuarul ,,Sucht editat de Deutsc
trul German pentru Prevenirea T o
Neul a nd din Geesthacht lingd Ha
Poeziile de K. Allert-Wybranietz
(Si totu si“). A apdrut, ca si carte
Korner, Fellbach. Ne bucurim ci
misiunea editurii.
Caricaturile lui MORDILLO au
Educatie pentru Sanatate al Germ
acordul autorului.
Sper am ca am reusit atdt pentru
interesate o selectie utild din multi
la ora actuala.
Cartea pe care o tineti in mani
unei adaptari la realitatea r o mane
cu pers oanele dependente din Ro
Suntem deschisi la noi sugestii.
8 Despre intentia cartii De la necunoagtere la informare

Informatia purd nu ajuti prea mult. Ea trebuie si fie corect receptionati,

prelucrati si transpusi in fapte.
D a ca doar veti lua la cunostinti informatiile din aceasta carte, fara a face
corelarea cu propriul comportament, nu veti intelege prea multe. Veti fi ca orbul
din povestea ce urmeazi:
De l a ne cu n o
aml
Doi birbati stau la masa intr-un local. Unul din ei este
orb.
Dlnn asimilarea u
— Vrei un pahar cu lapte ? — intreabd cel vizitor.
Ce se intelege prin , de pe ndentd”
— Descrie-mi odata laptele — il roagi orbul.
Ce sunt drogurile? ............
— Laptele .... este un lichid alb. fn ce sc o p consuma oamenii drogu
— Bine, dar ce este alb? Ce efect au drogurile asupra stiri
— Pdi... albd este, de exemplu, lebdda. Ce este alcoolul ?
— Dar ce este o lebadi ? Cum a descoperit omul alcoolul ?
— Lebada ? Este o pasdre cu un git lung, curbat. Ce efect a re alco olul asupra orga
— Bine, dar ce este curbat ? ? Care sunt particularitatile alcoolul
dr — Curbat ? Uite, imi voi indoi ména pe bray, si tu poti Ce medicamente sunt folosite in
sd pipdii. Atunci o si gtii ce inseamnd curbat.
Orbul palpeazd cu grija bragul ridicat al celuilalt §i apoi
exclamd satisfdcut:
— In sfargi t a cum gtiu gi eu cum este laptele.

De ce anumite medicamente sunt

Cum actioneazd medicamentele se

Care este continutul in al cool alu

Cit a lc o ol si cate medicamente poa
Cum se exprim c oncentratia al co
Ce ESE DELIA? + vvvv eee e ei i
L a ce concentratie a alcoolului in
Care sunt factorii de care depinde
alcoolului in SAGE? . ... ..ii
Cum este eliminat alcoolul din si

C a re sunt pers oanele care reactio

De ce este periculos consumul b au
circu la tie §i la locul de munca?
Cat de ridicat este consumul de al
Ce se infelege prin ,dependenti*

Ce se in t el eg

Vede limpede Dependenta este un cuvant ca r

anumit mod de comportament. De
cel care priveste de departe, bea mult pe ntru c ia r fi de penden
si ca prin ceata, de rat dependent de alcool, ri s p un
evident prea mult. Aceasta se nu me
cel care ia parte. este lipsitd de sens si incurajeaza
prin cuvintul ,, dependent“ s-ar
, in acest context se folosesc si al
etc. Se observa ci multi dintre ei
sugerand pe de o parte o anumita
L nifestarea unor emotii puternice
a La o ra actual ins i se foloses
ot a cea s ta infelegandu-se manifest ar
se mal si diunitor.
Apro a pe toate activititile uman
te a , acumularea unor valori mater
medicamente si alte droguri etc. —
delimitare foarte strictd pe plan
dependenti do a r pentru manife s ta
persoana in cauzi prin afectarea
p o rtamentul res pective stecongtie
serioasd pentru propria persoana
la el. In aceasta privinta, apare
respectiv maniace, care pot merge
Din cauza pierderii libertitii pe
nalitate. Aceasta se intimpla insa
multi vreme. De exemplu, c o mpo
amiigire §i minciund, deoarece
wexplic a tii pentru a nu-si pierde
Ace a std pastrare a respectului d
mentul celor mai multi oameni.
O a lti caracteristic an o ti un il
gativil cu care sunt percepute, m o t
fie etichetati ca atare. Libertatea,
functiilor sociale §i sanitatea sunt
tre. CAta vreme cineva se dedica
fard si fie afectate sanatatea, p o z
ca nimeni nu-l va conside ra dep
de reguld num a i daca valorile re
12 Ce sunt drogurile ?
De la necunoastere la informare

Ce su
intere se a omului se ingusteazi §i cand comportamentul dependent apare tot mai
frecvent, oferin d insi tot mai putina satisfactie. in cele din urma, de exemplu,
p un om ,,maniac de munca“ (workaholic) de-abia se mai intereseazi de rezultatul
muncii sale, astfel incat comportamentul siu numai este influentat de succes
sau de rezultatul muncii. Aseminator se exprima §i persoane dependente de al- Dr o gurile sunt subst a nte care actio
c o ol: ,De fapt, biutura nu mi-a dat nici o satisfactie.“ Aceasta autodinamici central. Ele modifica dispozitia p si h
a dependentei duce in cele psihotrop e s a u psihoactive. Prin ace
urmé l a o incapacitate progresiva de a percepe medicamente, cit si alcoolul sistu
plicere si pierderea poftei de viata. Organizatiile internationale de
Toate aceste aspecte ale dependentelor dev in poate §i mai clare decit in sd apard abuz §i dependentd inur
c a zul toxicomaniilor ( d e pendentele gatede un drog) in cazul dependentelor
fir drog“ — mania jocurilor de noroc, maniade munci, bulimia (dependenta 1. alcool
de méncare) etc. Aceasta ne aratd ci un drog sau altul sunt doar elemente 2. opiacee (heroina, morfina)
ale de pendentei, nu reprezinta insi esenta ei. Totusi dependentele de anumite 3. cannabis (hasig, marihuana)
substante nocive au unele particularitif 4. seda tive/ hipnotice (c al mant
melior a rea doriti a dispozitiei psi- 5. cocaind
hice se poate obine foarte comod, doar prin efectul drogului asupra sistemului 6. alte stimulente (,,Speed)
nervos central, la intreruperea consumului apare sindromul de sevraj diferite 7. halucinogene (LSD)
manifestéri neplicute pe plan fizic -, iar complicatiile organice datorate efectului 8. tutun
-, toxic al substantelor respective evidentiazi caracterul de boali. 9. solvent organici (,Aurolac)
10. alte substante psihotrope
Din cauza acceptantei sociale di
impune deosebirea intre drogurile
ocupa numai de drogurile legale, de
precum hasisul sau marihuana ( ca
sunt interzise prin lege, astfel incd
m e dic a le restrénse si strict suprave
Nicotina si cofeina, desi sunt drog
pr o blemelor legate de abuz se deo
t e le psihotrope. De a ceea, in aceas
insa ci nicotina ar e un potential
produce mai multe boli secundare
Una dintre i morti premature, la
matului. Aproximativ jumatate din
dependent.
Noi ne vom limita expunerea la
alcoolul - si la medicamentele ps
drog nu este folositd in limbajul cu
din plin valentele respective.
 1 De la necunoagtere la informare in ce sc o p consumi oamenii drogur
4

fn ce sc o p con

Perspectiva conteazd Noi oamenii in cercim sineinflu

fizica, gandirea si comportamentul,
0 viatd cit mai plicutd — chiar daca
pr i ncipali care determina disp o ziti
pagina 16. Consumul unor droguri
stau la indemdna noastrd pentru
context, consumul de droguri apare
intr-o interactiune permanenti cu
dispunem si cu conditiile hoastre
O s i tuatie simpla pentru exempli
prin aceasta sesizeaza parintil or o
cum vor actiona, probabil, parintii
i au in brate, il mingaie i vorbesc cu
foame sau sete si ii dau de méncare
do a re burta (stiri fizice) si il ma se a
un geam este deschis si ci soarele
inchid geamul sau schimba pozitia
ced, jucdrie (activitdti). $i, in fine, pot st

=> c o gnitive) cintand sau pornind oj

se matur i zeazi, mijloacele pentru i
s i mai rafinate, dar in principiu ri
Intotdeauna cand beau... Unii oameni fac cu nostinta cudr
dicamente psihoactive. Cei mai mul
in anii imediat urmitori. Aceasta pe
interne si externe. Dac starea em o
...am senzatia plicuti... i neplécut prin gandire, anturaj si
librul balantei interioare sa se rest
sau droguri.
Pentru prevenirea unor riscuri l
reusit a unui tratament de re cu pe ra
dorintei de a consuma alcool sau
terne o rdonate, imbundtatirii cond
unor relatji sociale solide, efectudr
i dezv o ltirii unei g in diri r a tiona le
Trebu i e mention at insd ca practi
cede, disporitiei poate devia in sensul un
De ce unele persoane consumi
Schema prezentati insa sugereazi
ple : consumul de droguri nu este d
9
=
8
X

...cd toatd lumea rea... ...se scufunda in jurul meu.

1 De la necunoastere la informare Ce efect au drogurile asupra stiri
6

disp o zitiei psihice, dar este in acelasi timp o activitate care are loc impreuna cu | Ce efect au droguri l
altii; consumul de droguri influenteazi atitudinile si perceptiile noastre, antura-
i
jul pe care ni-l alegem sau ni-l creim s in uin ultim3 instanta influenteaza starea
noastra fizica, stimuldnd sau inhiband diferite functii. Unele droguri exerciti doar efect
fac parte de exemplu n i c o tina icof
efecte puternice. Efectele sale nu
mescalinei si nici atat de {intite si
her o i nei, care au receptori biochimi
T o ate culturile umane au de zvol
veghe normald. Schema din pag. 18
congtientd. Pentru a putea vorbi de
multe functii trebuie si difere in m o
de la perceperea timpului, trecand
si pani la procesele de gindire.
experientele posibile.
Pentru fiecare consumator dea lc
lizeze autocritic §i s3-si dea seama
sunt resimtite de citre el in mod
a cestea s pe cte sunt s i mai imp o rtan
fi f o arte binevenitd pe ntru operso
altd parte si pentru cineva care
Nevo i a de armonie i apropiere es
cu prietenii, f in d tipic si una num
percep altfel trupul sub infiuenta
s i mt atit de intens, fie cd, dim pot
de anumite senzatii fizice. Percept
muzicii, este modificatd, fie ins en
nu a rea aut o controlului pare sa joa
a les pentru pers o ane foarte amb i tio
la asemenea persoane incerciri ul
d a u gres in mod catastrofal §i apa
sub influenta alcoolului nu poate
m a i putin diferentiate. Daci se ma
de anturaj si de gandirea celui in
limpe de , nu se mai lasd derutati de
ca percep mai bine esentialul. Ju de c
real, insd pe moment modificarile
Hiper/bipo-stimulare
Imprevizibilitate Stiiri/procese fizice
Evenimente exterioare
pozitiv-negativ Echilibrul hormonal; dureri;
de ex. 3 handicapuri
respingerea permanentd de citre ceilalfi

Dispozifis psihics
(Emotii, starea de veghe)

Procese
cognitive
Géndirea
Fantezia
Interpretarea
 De la necunoagtere la informare Ce efect au drogurile asupra stiri

Visul
] Betia Trans Extaz Meditati bri drog
r

r
L
Stare de congtientd modificatd

Modificarea perceplici timpului.

Bduto
ca
sii se menf
cu aj

Halucinafii, sinestezii Est

s-i
Sa
de
Modificarea perceptiei asupra importantei lucrurilor

Diminuarea/pierderea autocontrolului Alcool

dar

Modificarea emotiilor (de ex. mai intense)

Modificarea gandirii
(de ex. mai ,creativi“, intuitivé, asociativ)
De la necunoastere la informare Ce este alcoolul ?

Ce este alcoolul ?

Cand vorbim de alcool, ne gandim in primul rnd la alcoolul etilic (C;H;OH).

Alcoolul se formeazi prin fermentatia zahdrului. Este vorba de un proces care se
in talnegte in naturd, zahdrul fiind transformat de citre drojdie in etanol si bioxid
de carbon.

Formula structurald
a alcoolului:

11
Hogg-on

Descoperirea faptului c in u este vorba de spre un proces pur chimic, ci deun

Despre ,,traditiile c o
produs de metabolism al unui microorganism viu este inci relativ noud. Dateazi
din anul 1857 si apartine lui Louis Pasteur.
Pentru utiliziri tehnice alcoolul poate fi obginut si prin sinteza chimica incepand
cu secolul al XX-lea. Un bavarez gi un prusac se
1n naturi se intalnesc doar lichide cu un continut de alcool de cel mult 15%, h a us“ din Miinchen. Bavar
de o arece microorganismele care il produc mor la o concentratie mai mare. in l in d halbd dupa halba, in
asemenea concentratii, alcoolul este un toxic cu proprietdti conservante, pro- cdnd inci nd din berea sa.
prietiti de care omul se foloseste in diferite domenii (de exemplu, prepararea
viginatei).
Alcoolul este mai ugor decit apa si se evapora la 78°C. Ca substanta pura, asa Dup a ce bavarezul a baut
cu m in naturd nu apare, alcoolul este un lichid incolor, miscibil cu apa, cu gust pe un ton dezaprobator :
amar, care arde cu flacird albastra. Datorita volatilitatii sale, alcoolul aplicat pe — Eu beau doar cind mi-e
piele are efect racoritor.
Cuvantul ,,alc o ol“ provine din limba arab si inseamni cel mai ales, o tra-
ducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incintare. Bavarezul di uimit din cap
Alc o olul este un drog care poate duce la o dependent de tip alcool /barbitu- — Ca dobitoacele!
rice/ tranchilizante.
 De la necunoastere la informare Cum a descoperit omul alcoolul ?

Cum a descoperit omul alcoolul ? va intrebati ce conditii trebuie si

l a un consum ridicat si larg raspan
C a substanti aparte, alcoolul a
Alc o olul este o substantd care ia nastere in naturd fird nici o interventie din 1.000 d.Hr., pri n inventia unei te hni
partea omului. Un exemplu concludent in acest sens este redat intr-un film do- ca bauturile spirtoase exist numai
cum entar din Africa. Se poate vedea cum anumite fructe exotice dulci cazute folo s i t si c a solvent pentru extracti
la pamént gi intrate in fermentatie sunt méncate de diferite animale care, de Astizi, alcoolul este testat ch ia
pentru m a sin i, de exemplu inBraz
la maimute la elefanti, prezintd ulterior semnele clare ale starii de ebrietate.
Prob a bil ci, in mod aseminitor, a descoperit §i omul alcoolul.
Cercetitorii pornesc de l a premisa cia trecut totusi mult timp dela acest
moment pani la producerea intentionatd si consumul regulat al unor bauturi
alcoolice. Pentru aceasta, omul trebuia si atingd un nivel de organizare sociald
care si -i permitd si se poatd feri de urmdrile periculoase ale consumului de
alcool.
Si acest lucru este bine exemplificat in acel film documentar : animale in stare
de ebrietate cad usor prada rapitorilor.
Exist3 anumite indicii ci deja oamenii culturii Cro-Magnon (incepénd cu anul
40.000 i.Hr.) cunogteau prepararea unor bauturi fermentate. Cu siguranti ase-
mene a biuturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a agriculturii,
de ci in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr.) , folosindu-se, de exemplu, apa
cu miere,(hidromel), orz sau lapte de iapa.
Aceste bauturi serveau preponderent drept alimente, uneori si drept ofrande.
fns a alcoolul a fost intotdeauna si un drog, folosit adesea in ritualuri magice Despre ,,psihologia“
tocmai din cauza acestei valente. — Soul meu face in fie c
Se pare ci alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a reduce temerile in
faa fortelor naturii ia incertitudinilor vietii si pentru a trece mai ugor peste
Al meu a renuniat. Av
bariere in contactele interumane. Cele mai vechi documente istorice in care
sunt mentionate bauturile alcoolice dateazi de aproximativ 6.000 de ani, primul
(»monument bleu) provenind din Mesopotamia, de la sumerieni.
in toate scrierile vechi din Egipt, Mesopotamia, China, Grecia, precum si in
Biblie gi si m mirturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar sidespre abuzul
lor. De exemplu, in Biblie se spune (Proverbele 23, 29-35):
» Ale cui sunt vaietele ? Alecuisunt oftarile ?Alecuisunt neintelegerile ?Ale
cui sunt plangerile ? Ale cuisunt rinile fird motiv? Ai cuisunt ochii rogii ?Ale
ce lor ce intérzie la vin §i se duc sd goleascd paharul cu vin amestecat. Nu te uita
la vin cand curge rosu si face margaritare in pahar; el aluneci ugor, dar pe urma
musci int ocmai ca un sarpe si inteapa cao vipera. Ochii {i se vor uita dupa femei
in ima iti va vorbi lucruri stri cate. Vei fi ca un om culcat in mijlocul
striine si
dar nu ma doare
‘mirii, ca un om culcat pe vérful unui catarg. ‘M-au I
M-au batut ... dar nu simt nimic! Cand ma voi trezi? Mai vreau vin!" «
Se pa re insd cd un alcoolism pe scard larga, cum a existat in ultimele secole si
cum inci existd, nu s-a manifestat in antichitate. Poate meritd, dragi cititori, sa
 De la necunoagtere la informare Ce efect a re alco olul asupra organ

coolul asupra organismului ? prin consumul de alcool, dupd cu

droguri.
Bauturile alcoolice se consuma nu numai pentru gustul lor, ci si pentru efectul lor
asupra psihicului. Celor mai multi oameni de fapt nici nu le place gustul berii sau
al vinului cand le gusta pentru prima oara. $i totugi, marea majoritate continua sa
le consume pani le ,place”. Aceasta se datoreazi faptului ci bauturile alcoolice
sunt ugor accesibile, cine le consumi in rind cu prietenii se simte, in general,
apreciat si, nu in ultimul rind, efectul alcoolului este resimtit intr-o prima etapa
ca find plicut.
Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului,
acesta este in primul rand un toxic celular. Efecte daunitoare asupra organismului
uman sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate dacd doza medie zilnica
de piseste aproximativ 40 de grame de alcool pur (vezi pagina 36).
La c o nsumul unor cantititi mai mari de alcool are loc o eliberare crescutd de
hormoni ai glandelor suprarenale (printre care cortizon), astfel incat alcoolul,
de si p o ate produce o calmare sufleteasci, declangeazi in organism o reactie de
stres!
Din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, alcoolul
este un tranchilizant. O teorie sustine ci alcoolul ar inhiba transmiterea impul- D
surilor nervo a se in general, far a actiona, ca alte droguri, asupra unor receptori O
specifici. Astfel, alcoolul poate ajuta la depisirea unor stiri de team si inhi-
bare, poate sa faci singuritatea mai suportabild, poate diminua sentimente de U
inferioritate, tensiuni si frica de egec §i poate intensifica sentimentele de bucu-
rie. Mai nou s-a descoperit ci alcoolul actioneaza si asupra receptorilor unor
neurotransmititori, inhiband sistemul glutamat care are efect excitator asupra V i ta de
neuronilor §i activind sistemul GABA, cu efect inhibitor asupra neuronilor. Acea- vi
sta s-ar putea compara la un autovehicul cu luarea piciorului de pe acceleratie si Pr i mu
c i lcarea fréanii. Pe aceasta teorie se bazeaza i dezvoltarea unor noi medicamente
(vezi pagina 157). Al
Alcoolul actioneazi in doud faze: in doze mai mici, aproximativ 0,2 | de bere iar
s a u 0,1 I de v i n, are efect stimulato r, ia rind oze mai mari areefect inhibitor
asupra sistemului nervos central. Aceasti inhibare nu trebuie insa sa corespunda
dispozitiei psihice a celui in cauzi! Alcoolul nu produce in mod direct veselie, dar (6
prin diminu a rea unor inhibari are efectul binecunoscut de ameliorare a dispozitiei
psihice (euforizant).
Alcoolul si exercita efectul calmant asupra sistemului nervos central indiferent
daca este consumat in mod congtient pentru acest scop sau daci esteconsumat
doar pentru gustul bauturii sau ,,numai din obignuinti“! De aceea, alcoolul, ca si
alte droguri vandute sub forma unor medicamente (de exemplu, calmante pentru
dureri, tranchilizante), poate deveni un fel de fals panaceu pentru tot felul de
a cuze §i indispozitii. O rezolvare adevirata a problemelor ins nu se poate obtine

... i ar bdutura fav

nasul r
Amorul i l stimu le a
Cr
dar sc

W il
(din ,M a cbet
 De la necunoagtere la informare Care sunt particularitatile alcoolul

Care sunt particularititile alcoolului ca drog? reugesc sd pastreze masura si si se

ins aluneci pe nesimtite pe panta
cu sandtatea si chiar cu viata lor.
Alcoolul are asupra sistemului nervos central efecte aseménatoare cu unele som- Ca si anumite medicament, al c o o
nifere gi tranchilizante. Aceste efecte se produc insi in cultura noastra mai putin de citre societate, sau cu alte cu vi
congtient decét este cazul pentru alte droguri, cu exceptia unor medicamente. De
aceea, alcoolul i medicamentele de regula nici nu sunt privite ca droguri.
Spre deosebire de cele mai multe droguri, alcoolul este folosit concomitent ca
substanta psih o activi si ca aliment, fiind adesea considerat chiar o delicatesa. fn UN ,,LUP iN BLANA DE OA
plus este folosit ca solvent pentru medicamente, materie prima pentru industria
chimici, in solutii pentru dezinfectie sipentru curitire. Astfel intalnim alcoolul
sub cele mai diverse masti.
Ca un fel de delicates3, alcoolul este consumat in cantititi mici side citre
oameni care savureazi in primul rand gustul respectivelor biuturi sau care beau
numai pentru ci aga este obiceiul. Trebuie insd subliniat ca trecerea de la acest
consum aparent inofensiv la folosirea alcoolului pentru efectul siu asupra psi-
hicului se poate realiza pe nesimtite. De fapt, bauturile alcoolice nici nu sunt
consi de rate in cultura noastra ca fiind simple alimente, lucru ugor de demonstrat
dacd ne amintim de textele multor cintece populare si de petrecere. (,,Bea, bea
nu te lasa!“)
Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorica de 29 kJ. Spre deosebire de
apr o ape toate celelalte droguri, alcoolul are astfel o valoare nutritivd aprecia-
bil a , fir a contine insi anumite substante necesare unei alimentatii sinatoase, Referit o r la proble
echilibrate (vitamine, anumite siruri minerale etc.)! De aceea, biutorul poate
»Poate fi berea un
primi mai mult3 energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere (aprox.
20 00 kJ) acoperi 20 % din necesarul zilnic de energie al unui bérbat ce presteazi
0 activitate cu eforturi fizice medii. Cam aceeasi putere calorici este continutd
in 0,7 1 de vin sau 0,25 | de spirtoase. Surplusul de energie este depozitat sub F a milia Beraru fac
forma de tesut adipos. echipamentul. Aj un
Este eronati o p ar ere larg raspandita conform céreia alcoolul ar cregte forta se hotirisc si facd
musculard. Alcoolul nu poate face acest lucru. Poate doar sa atenueze senzatia
cheteze cosul cu al
de o bose a l si indispozitie si prin aceasta o eventuali crestere a rezistentei poate
sa fie confundati cu o ,,intarire“.
Ce a mai importantd particularitate a drogului alcool consti tocmai in aceea
cd nu este perceput ca un dr og, ci cao parte integrantd din viata, cultura gi Domnul Beraru ca
economia noastra. salata de cartofi si
Imaginati - va ci s-ar aduna - de exemplu, la un Festival al Berii intr-un orag ... o sticla de bere.
cu 0 a semenea traditie — zeci sau chiar sute de mii de oameni pentru a fuma
impreund h a sis, a-si injecta heroina sau a priza cocaind, sicd oamenii ar face
aceste lucruri permanent, in localuri, acasi siin public. Probabil ci ideea vi se
pare absurdd, poate chiar de neimaginat. Dar tocmai acest lucru se intdmpla zilnic — De #gtia-mi sunt et
la noi cu drogul numit alcool, cu care ne-am obignuit si cucare multi oameni dezami g it. V-ati g
ai uitat alimentul
 De la necunoagtere la informare Ce medicamente sunt folosite in m

sunt folosite in mod abuziv? c in u ar crea dependenti. Dar at

pentru ameliorarea dispozitiei pot
in principiu, se poate abuza de orice medicament, daci este administrat fir
respectarea indicatiilor farmacologice. Nu toate medicamentele poseda insa po-
tentialul de a crea dependents, chiar daci este evident cide folosirea regulatd
a anumitor preparate poate depinde sinitatea sau chiar supravietuirea.
Riscul aparitiei farmacodependentei existd datorita abuzului de numeroase me-
dicamente care contin componente psihoactive sau psihotrope, unele eliberate
chiar fara prescriptie medicala. Este vorba despre abuz ori de cite ori dozele
adm in istrate depasesc indicatia medicali. Chiar si consumul in doze corecte tera-
pe utic, d a r pe timp indelungat, a multora dintre medicamentele enumerate mai
jos, in special din clasa benzodiazepinelor, este problematic deoarece intr-un in-
terval de doud pani la sase saptiméni se poate instala aga-numita , dependent
de doze mici“.
Urmitoarele preparate sunt folosite abuziv in mod frecvent :
somnifere: Ciclobarbital, Fenobarbital, Luminal
tranchilizante: benzodiazepinic, de exemplu Diazepam, Oxazepam, Nitraze-
pam, Lorazepam si altele ca Meprobamat, Hidroxizin, Atarax
- substante stimulante ale sistemului nervos central: Cofedol, Cofeind natriu
benzoic (fiole)
— analgezice: Antinevralgic, Fasconal, Codamin, Fortral, Tramal, Diclofenac, Vol-
taren, Paduden
- alte preparate psihoactive: Amitriptilind, Maprotilina (Ludiomil)
alte preparate, care nu sunt psihoactive: siropuri de tuse pe bazi de codeina,
laxative gi purgative, preparate pentru reducerea poftei de méncare.
Aceastd listd nu este c o mpleta. Ea nu doreste de cat si ofere o vedere de
ansamblu asupra riscurilor multiple legate de folosirea medicamentelor. Cat de
mare este riscul abuzului se reflectd, de exemplu, prin faptul ci benzodiazepinele
sunt pr i ntre medicamentele cele mai frecvent prescrise iin fara noastrs, find
in plus foarte frecvent solicitate si eliberate in farmac
prescriptie medicala,
desi a cest lucru constituie o incalcare clara a reglementirilor in vigoare.
Orientarea asupra riscului de dependenta l unor preparate este ingreunatd
§i de faptul ci numeroase medicamente contin mai multi principii activi. De
exemplu, Antinevralgicul contine acid acetilsalicilic, cafeina si fenacetind, cea din
urmd fin d interzisd in multe tari din cauza potentialului ridicat de dependent gi
posibilelor complicatii renale. S-a constatat ca numeroase persoane emigrate din
Romania se aprovizioneazi cu ocazia unor vizite in tara cu cantititi impresionante
din acest preparat. fn mod asemanator stau lucrurile §i cu Fasconalul.
Apar mereu noi medicamente psihoactive pe piata produselor farmaceutice,
ca re promit si ajute ca viata sa fie vizutd ,mai in roz*. Despre unele se afirma
 De la necunoagtere la informare De ce anumite medicamente sunt

De ce anumite medicamente sunt periculoase ? L a consumul concomitent de alco

reciproc. Uneori pot apirea si efe
Lasociate cu alcoolul”. Cel in c au z
Medicamentele enumerate anterior pot duce ca, §i alcoolul la, dependenta si la tension a t, ceea ce duce deseori la
tulburiri fizice, psihice si sociale. Fiecare medicament poate sa-si exercite efectul Pentru alcoolici existd pericolul
benefic, curativ dacd este admin istrat la indicatie §i in doza corectd. Dar aceste
denta“ pe medicamente calmante.
limite sunt depisite adesea cu multd usurin{d. De exemply, in cazul tranchili-
z a ntelor benzodiazepinice, despre care mult timp lumea a crezut cd sunt total
de pendentii de medicamente. De
inofensive. Ia alcool.
Din clasa benzodiazepinelor cei mai periculosi sunt compusii care: Pentru pacienti poate deveni per
a. sunt resorbiti repede de organism si patrund rapid in sistemul nervos central, in locul tranchilizantelor cu pot ent
. au efect calmant mai putin pronuntat (creeazi impresia ci trebuie crescutd neuroleptice in doze mici (de ex. H a
doza), ©o farmacodependent, dar in cazul
c. au 0 dozi mare de substanti activi per tabletd si ins unele complicatii tardive impor
d. au un timp de injumétatire intre 12 si 20 de ore.
Aceste conditii le indeplineste, de exemplu, Lorazepamul in tablete cu continut
de 2,5 mg substantd activi (produsul comercial LORAND). Dar si tranchilizantele
cu timp de injumitatire mare, de ex. Diazepamul, pot ascunde un risc crescut
daci produsii lor de descompunere sunt activi in organism. in acest caz are loc
0 crestere mascatd a dozei, chiar si in situatia in care frecventa administrarii
riméne constanti. Toate benzodiazepinele posedd un potential de declansare
a farmacodependentei. Riscul cel mai mare de abuz il prezintd: Diazepamul,
Oxazepamul, Nitrazepamul, Lorazepamul si Medazepamul (Rudotel, Glorium
sau alte denumiri comerciale).
Pentru pacient, nu este intotdeauna usor de constatat daci un preparat contine
benzodiazepine. Unele preparate destinate tratamentului anginei pectorale con-
tin in asociere si un tranchilizant (de ex. Persumbran). Astizi, asemenea prepa-
rate complexe sunt administrate cu mai mult discerndmant, cu indicaii limitate,
dozarea si durata folosirii find supuse unor restrictii.
Chi ar si preparate care din punct de vedere biochimic sunt inofensive, cum ar fi
laxativele naturale, pot induce un anumit tip de dependent deoarece de folosirea
lor regul ata depinde buna functionare a digestiei si prin aceasta confortul psihic.
Multe analgezice ascund, de asemenea, un risc pentru ca pe langa substanta
activa in calmarea durerii mai contin si altele cu efect stimulant sau usor eufori-
z a nt, ca de exemplu cafeina. Astfel induc consumatorului dorina dea inghiti tot
mai multe tablete. Compusii analgezici in doze mari pot produce leziuni renale.
Pa ci entul nici micar nu-gi di seama ci dupa un timp folosegte preparatul respec-
tiv tot mai mult pentru efectul sdu euforizant iar combaterea durerilor devine
doar un alibi. Astfel de preparate frecvent folosite la noi sunt: Antinevralgic,
Fasconal, Codamin.
 3 De la necunoagtere la informare Cum actioneazd medicamentele se d
2

Cum actioneazi medicamentele sedative in corpul nostru? Sistemul limbic se obignuieste sa

du-gi si restringandu-si functiile o b
c a nd preparatele calmante sunt lua
Creierul uman este compus din doua emisfere cerebrale care alcituiesc impreund strarea, apar exact aceleagi si mpt o
telencefalul, din diencefal (talamus, hipotalamus), mezencefal, metencefal (pun- initial. Aceasta nu din ca uzi ca ar
tea si cerebelul) si mielencefal (cu piramidele gi olivele) (vezi pag.33). in mare se c a reacti e la in treruperea administ
poate spune ca trunchiul cerebrale ste cea mai veche parte a creierului din punct medicamente devin dupa un timp
de vedere filogenetic. La nivelul lui se gisesc centre de reglare ale unor functii in metabolismul cerebral. In final
vit ale ale organismului precum respiratia, frecventa cardiac si circulatia sangelui. perturba bi o ritmul natural alsomn
Diencefalul, prezent la toate animalele superioare, poate fi numit sediul senti- personalitate.
mentelor. In sfargit, telencefalul este cel mai ,,uman“ dintre organele corpului. El
reprez in ti sediul functiilor noastre intelectuale si al actiunilor voluntare. in timp
ce alcoolul actioneaz , descendent, adica mai intai asupra emisferelor cerebrale,
apoi asupra diencefalului si doar la un grad inalt de intoxicare asupra etajelor
inferioare ale trunchiului cerebral, cele mai multe medicamente actioneazd mult
mai tintit asupra diencefalului. Aceastd actiune este decisiva pentru ca o substanta
sa poata deveni un drog. Centrala de
Pirti ale diencefalului si mezencefalului, numite sistemul limbic, sunt decisive Principalele f un
pentru efectul drogurilor. In aceste arii ale creierului, toate informatiile din me-
diul extern sau din interio rul organismului primesc o coloratura afectiva de care
depinde §i import a nta pe care le-o acordim. O parte a sistemului limbic se
numegte sistem de rec o mpens a re”. Este o parte relativ mic3 a creierului nos- Diencefal
tru, dar de o important mare - dac acest sistem n-ar mai functiona, noi n-am
mai face nimic. N-am mai avea chef de nimic, nici micar de alimentatie sau de
perceptiilor — in afar de
sexu al itate. Sistemul de recompensare coordoneazi dispozitia psihici al omului, pe r ce pt i il o senzori a
il ,rasplateste“ cu buna dispozitie si ii da elan pentru a-si putea desfasura acti- le — in afar de
vitatea cotidiand. Acest sistem de recompensare este punctul principal de atac s§reactilorae ci v
al medicamentelor psihotrope. Toate benzodiazepinele actioneazi la acest nivel,
a véand un efect anxiolitic, tranchilizant §i de inducere a somnului, miorelaxant si
— in afar de ‘miros §i a
anticonvulsivant. reactiilor afective)
Intregul nostru creier functioneaza pe baza unor neurotransmittori care asi-
gurd legtura dintre neuroni. Unul dintre acesti neurotransmitdtori este acidul
gama-am in obutiric, pe scurt GABA. El asigurd latura calmanti, relaxantd in
interactiunea permanent dintre excitatie si inhibitie. Este important pentru sta-
Hip o talamus si
bilitatea noastra fizica si psihica. hipofiza (controlul in
Multe calmante intervin tocmai acolo unde GABA isi exercitd in mod normal tinctelor
efectul calmant. Ele potenteaza efectul sau si tulburd echilibrul natural dintre H i potalamus i
excitatie si inhibitie in sensul sedarii de lungi duratd. Pentru om, consecintele
pot fi nefaste. Este ca si cum sufletul ar capita ,ochelari de soare®, cum sustine hipofiza (controlul
reclama. Chiar si stiri alarmante par si nu-l mai afecteze pe cel in cauzd. Omul instinctelor, de
se obignuieste repede cu aceastd stare, iar, spre deosebire de alcool, nici macar (c o nro lui nt in cel
nu are mustrdri de congtiin(a.
or , ‘productia de
hormoni)
3 De la necunoagtere la informare Care este continutul in al cool al un
4

Care este continutul in alcool al unor bauturi si medicamente ? P o rnind de la mésurile standard, o
de alcool pur:
Alcoolul se formeazi d in lichide ce contin zaharuri, in prezenta drojdiei. Acest
Iucru se poate observa usor la sucurile de fructe neconservate chimic sau termic.
Sucurile naturale de fructe aflate in comert pot fi considerate ca fiind practic
Votcd Vin
lipsite de alcool, av in d un continut de regula sub 0,5 % , dar maxim 1 %in cazul
sucului de struguri.
Conform legislatiei in vigoare continutul de alcool al bauturilor alcoolice tre-
buie sa fie trecut pe etichet.
Tabelul urmétor arata continutul in alcool al diferitor bauturi:

mi T
m

Bere O unitate de bautura corespunde

eliminata de citre organism intr-o
Alc o olul este ascuns in con ce ntra
si in multe medica mente, printre car
Continutul Multi medici nu tin cont de a ce as
de alcool daci este vorba de persoane care
Sortimentul Volumul Alcool pur
mentinerea abstinentei totale este
(in procente) (in grame) recidive. De aceea se recomandi pe
li se prescrie sau elibereze asemene
ca.5 vol. %
ca. 10 vol. %
ca. 12 vol. %
30 vol. %
25 vol. %
33 vol. %
45 vol. %

Spumos
Lichior
Rachiu alb
Vote, Rom
Pilincd de prune, Whisky
3 De la necunoagtere la informare C a t alc o ol si cate medicamente poa
6

Cat alcool si cite medicamente poate suporta organismul uman?

Organismul uman poate fi considerat un mecanism minunat, extrem de complex

si dispunénd de o capacitate de adaptare impresionanti. De aceea poate prelucra
peste timp far si apari acuze, semnificative cantititi mari din toxicul celular care
este alcoolul, chiar daci au aparut deja unele leziuni. ntr-o concentratie suficient
de mare, alcoolul poate ataca orice celuld din corp, extrigind apa din tesuturi. V
Cercet a rea medicali a stabilit ci la barbati un consum mediu de 60 de g de or
alc o ol pur pe zi, extins peo perioadd de ani de zile, produce cu siguranta leziuni
hepatice. Chiar si doza zilnici de 40 de g constituie deja un risc, mai ales pentru
creier. L a femei, 20 de g pe zi inseamna un risc crescut dea dezvolta o afectiune
hepatici serioasd. Pentru rememorare : 20 de g de alcool pur inseamni 0,5 1 de
bere sau 0,2 1 de vin!
La un consum zilnic de 70 de g de alcool, la birbati apare o dublare, iar la
femei o crestere de o suta de ori a incidentei cirozei hepatice.
Ac e ste date sun t c o recte! Ch iar daca unul sau altul dintre noiareun uncl
sau bunic sau alte cunostinte care in ciuda unui consum ridicat de alcool si tigari
au atins vérste inaintate. Acestea sunt cazuri de exceptie, ia r cine le iade model
probabil ci este si un adept al urmatoarei maxime pseudo- spirituale, dar in fond
idioate : ,,Dac i bei, mori ! Dac nu bei, tot mori!“ !
Doza de alcool consideratd inofensivd pentru un om sinitos este, conform
recom a ndarilor Or ganizatiei Mondiale a Sanatatii, cea de 7 g pe zi.
Administrarea unor medicamente este limitatd ca doza si durati prin prescrip-
tia medicului sau indicatiile din prospect. inca z de supradozaj pot si apard
leziuni serioase. Simptome frecvente ale abuzului de medicamente sunt: dureri
gastrice, greturi, sci derea in greutate, tulburiri ale somnului, astenie, dureri de
cap sau a le membrelor gi tulburdri ale functiei renale.

Apa di boului putere.

Omul tn schimb bea vin si bere.
Aga cd, frate, bea de zor
Ca doar nu vrei ca bou si mori!

Ar i tm e
Odatd-i ca niciodatd.
Nu e bine sa stai intr-un
Toate lucrurile bune sunt
Inc-o0 bere tot mai mere
(Mai departe numai c o n
hilatd.)

+ in cazul ci nu va este clar de ce aceasta este o mostri de proverb idiot", consultati-va !

urgent cu prietenii sau cu un psihoterapeut !
 De la necunoagtere la Ce este betia?
informare
Adeviratul caracter” al unui o
Ce este ar tificial, chimici. Pe de altd par
betia? senzatia ci fara drog nu poate tri
ca racter“. Tocmai in asemenea cazur
de exemplu psihoterapia.
Beti a (starea de ebrietate) este o tulburare pasagera a spiritului, cauzata de factori
externi §i avind un substrat organic. Cum se exprimi ea in comportamentul siin
triirea unei persoane depinde de numerosi factori: de starea fizica si psihica de
moment, de stimuli din mediul extern gi de toleranta (obisnuinta) fata de alcool.
in starea de ebrietate apar modificari in urmitoarele domenii:

d i spozitia psihica: de la bund dispozitie (euforie) la deprimare, suparare i

agresiune
initiativa: de la stimulare la inhibare
— comportamentul social : de la facilitarea unor contacte, la manifestari bada-
rane §i agresive
— st area de cunostinta : de la senzatia dea fi mai treaz si constient, la obnubilare
§i coma
— rationamentul : ince tinire; idei obsesive; scade capacitatea critic, ceea ce La ce c oncentratie aalco
:
une o ri este confundat cu o gndire creativa De reguld, decesul survine la 0 al c o
motricitatea : vorbire mai greoaie sau cu alte modificiri, gesticulatie necon- semnificativ mai mici. Se consider
trolatd (migciri largi) si perturbiri in coordonarea migcarilor Mo a rtea se produce pr in as fi xie
- modificiri neuro-vegetative: vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si menea grad de intoxicatie. Un alt
varsaturi, tulburiri ale termoreglarii, uneori pierderea controlului asupra resp i ratorii in cursul unei v ar sa turi
sfincterelor (emisii involuntare de urin si scaune) Cei mai multi alcoolici nu mor
a controlului®, experienta lor in de l
i ncat, de si afecteazi starea de sa ni
Aceste modificri de vin tot mai evidente cu accentuarea stirii de ebrietate. in fiecare zi se intoxici mortal c
Exist, functie de alcoolemie, stiri de ebrietate ugoare (0,5 1,5 %o), medii (1,5 —
2,5 % o ) si avansate, dar manifestarile pot fi foarte diferite de la o persoani la
a lta, dar aflate in aceeasi stare, tindnd cont mai ales de obignuinta dea con-
suma bauturi alcoolice. O categorie aparte este considerata ,betia patologica®,
ce se manifesta prin inten si tat ea deosebitd a modificirilor comportamentale si
ale congt ientei si apare de reguld la bolnavi cu boli cerebrale organice precum si
la psihopati.
Ade se a, in spatele intrebirii ,,Ce este betia? “se ascunde o alti intrebare, pusd
atun ci cind se comit fapte in stare de ebrietate, si anume: este adevérat ci la
betie omul igi aratd adeviratul caracter ? Vechii romani spuneau ,,in vino veritas,
in vin este adevar! Acest lucru este valabil doar in sensul ci in fazele mai ugoare
ale stdrii de ebrietate sunt inhibate unele functii psihice precum rationamentul,
evaluarea i logica. In aceas ta stare se poate intampla ca un om sse controleze
mai putin, sa spun si sa faca lucruri care in alte conditii nu ar trece de autocen-
zurd. La un grad §i mai avansat al alcoolizirii, cnd sunt afectate arii mai largi
ale mezencefalului, centrului stirilor emotive, pot si se manifeste importante
modificari de personalitate care nu mai au nimic in comun cu adevirul din vin!
De la necunoagtere la informare Rapiditatea patrunderii alcoolului

Care sunt factorii de care depinde

rapiditatea patrunderii alcoolului in singe ?

Ce a mai mare parte a alcoolului este resorbit in circulatia sanguin, cam 80%
la nivelul intestinului subtire, iar restul mai ales lanivelul stomacului.
Rapiditatea patrunderii alcoolului in singe depinde de:
a . modul de a bea — mai incet, mai repede sau , dat pe gat“
b. sortimentul de bauturd — concentratia de alcool, continutul in bioxid de
carbon, continutul in zahir, temperatura
c. starea stomacului
Resorbtia cea mai rapid se produce in cazul consumului unor biuturi calde,
dulci si carbogazoase cu o concentratie de alcool de pani la 6 %, pe stomacul
gol. Dar si rachiul ,,urci repede la cap“.
Res o rbtia se produce foarte rapid la persoane care au suferit o rezectie de
stomac. Despre betie si logic
fn general se considera ci dupa 10 pani la 15 minute s-a resorbit jumdtate,
dupé 20 de minute cam 60 la sutd, iar dupa 30 deminutecam doua treimi din
cantitatea total de alcool. Dupa 60 pana la 90 de minute, procesul este incheiat. Noaptea, sub un f el
Deoarece alcoolul se dizolvi in api, el difuzeazi in toate tesuturile, dar cel Un tr ecdtor il in tre a
mai rapid difuzeaza in cele bine irigate cum ar fi creierul.
»Mmmm i -am pierdu
limba grea.

Trecit o rul il compdt

Amdndoi stau in g e
turile : nimic.

Dupi un sfert de or
dicd, se scuturd de
cd aici ai pierdut ch

D a r cine a zis cd
Gicd. ,De fapt sunt
deva. Dar aici el um
 De la necunoagtere la informare C a re sunt perso anele care react i on

Cum este eliminat alcoolul din singe? Care sunt persoanele care r

Cam 5 - 10 % din alcoolul patruns in singe pariseste corpul nealterat, mai ales Deosebit de sensibil reactioneaza
pr i n aerul expirat, iar 0 mic parte prin urin iprin transpiratie. Ficatului fi
revine sarcina dea prelucra 90 — 95 % din alcoolul asimilat. Descompunerea — persoanele care nu beau de cé
toxicului are loc printr-un proces de oxidare. Prin alcooldehidrogenazi (ADH), copiii §i persoanele care traiesc
© enzimi hepatic, alcoolul este transformat in acetaldehidi. Aceasta este trans- — persoane cu reactii afective
formati apoi de citre aldehiddehidrogenazi (ALDH) in acid acetic, iar acesta in dispuse)
— perso a ne care consuma in a cel
cele din urma in bioxid de carbon si api. Intr-o ord pot fi eliminate aproximativ
— persoane operate la stomac (r
7 (-14) g de alcool. — persoane slbite in cursul un e
Ace a sta se reflectd printr-o reducere a alcoolemiei cu aproximativ 0,15 %o pe ales dupa o comotie cerebrala
o rd. De exemplu, o persoand aflati in stare de ebrietate, cu o alcoolemie de Exist a indicii ci sensibilitatea fat
1 , 5 %o , are nevoie de aproximativ 10 ore pani ce alcoolul este eliminat complet din nagtere. Asemenea diferente
din sange. Perso ane care au de obicei un consum ridicat de alcool, prezinti o rasele umane.
scidere cev a mai rapida a alcoolemiei la valori medii gi mici. Unele cercetiri arati ci fiii al c o o
O mare parte din accidentele de munca si de circulatie se pot explica prin decét alte persoane, inainte dea si
f a ptul ci, dupa o betie, a doua zi dimineata, bautorul, firi si-gi dea seama, se de comportament.
afld inca sub influenta alcoolului sau intr-o crizd de sevraj. Persoanele care consumi rar
mite actiuni sub influenta lc o olu
Unii bautori s-au obignuit si consume permanent cam aceeagi cantitate de circumstantd atenuanti daci un c o
alcool, care este apoi eliminata, devenind ,bautori cu alcoolemie constantd“. a lcoolemie de 2 %o nu a comis g re
Aceasta inseamn3, daca f un ctia hepatic este inci bund, cam un sfert pani la si c o nduci satisficitor un au toveh
jumitate de litru de bere pe ora. s i gur un consumator mare de biut
La eliminarea unor cantititi mari de alcool apar frecvent transpiratii si tre- la volan sub influenta alcoolului.
‘murituri. Transpiratiile sunt o consecintd a perturbirilor metabolismului energe- inci o reguli orientativi: cine po
tic si a suprasolicitarii ficatului. Ficatul are nevoie de cantititi mari de oxigen pen- fird si simtd nici 0 modific are a
tru ,arderea“ alcoolul ui. Deoarece alcoolul este un toxic celular, ficatul acorda probabilitate, abuz de alcool intre
prioritate procesului de transformare a alcoolului in acetaldehidi. Din aceasta
rezultd insd perturbiri ale metabolismului hepatic normal. Ficatul nu este adap-
tat la consumul mare de alcool practicat in zilele noastre, el fiind la fel cu cel
al camenilor de la inceputul epocii de piatrd, care nu dispuneau de asemenea
béuturi.
 De la necunoagtere la informare Consumul bauturilor alcoolice inci

De ce este periculos consumul bauturilor alcoolice in este acti onata cu o in t ar zie

circu la tie si la locul de munca? mireste cu 14 m. Pentru
de echilibru. La vehicule
de greutate pot influenta
Pentru ci trezeste o falsd impresi e de siguranti si reduce in acelagi timp viteza 0,8%0 Reflexul fo tomotor al och i
de reactie, astfel incit creste pericolul comiterii unor accidente. Deoarece multe f i cari brugte ale in ten si tti
medicamente psihotrope conduc la aceleagi consecinte, in prospectul lor se aver- in gusteaza. Cel in cauzd
tize a zd asupra riscului de a conduce o masini sub influenta lor. Chiar dacd nu apropie dinspre lateral (,pr
au exact acelea si efecte ca si alcoolul, cele relatate in continuare sunt valabile in spatiu, precum si atentia se
mare parte §i pentru asemenea medicamente. distantele de sigurantd nec
in foarte multe accidente de circulatie, cel putin unul dintre cei implicai se Timpul de reactie deven in
afla sub influenta alcoolului. Cu cat accidentele sunt mai grave, cu atét alcoolul mod proportional.
este mai mult implicat. Se poate porni de la premisa ci in Romania, ca si in
multe alte tari, zilnic zeci de mii de pers o ane se urci la volan cu o alcoolemie
de peste 1 promil, desi, conform legii, acest lucru poate fi sanctionat cu privare
de libertate.
Cercetit o rii au stabilit ci la o alcoolemie de 0,8 promil, probabilitatea de
a comite un accident mortal este de patru pani la cinci ori mai mare decat in alta ordine de idei este bine de
in st a re treazi. Putem spera la o reducere a ratei accidentelor sub influenta nu plitesc costul reparatiilor pe ntr
alcoolului, insotite si de alte delicte (de ex. parisirea locului accidentului) numai acci de nt in stare de ebrietate.
dacd populatia, in ansamblul ei, constientizeazi mult mai bine pericolul real Dac ci ne va vi va p o vesti cios
si dacd oamenii ajung la o conduitd de respingere categorici si dezaprobare a tunci a si fost imediat ,,prins®, a ce
probabil. in medie, un om care este
generald cu privire la conducerea maginii sub influenta alcoolului. Din pécate,
§ i ciruia i se retrage (temporar) pe
suntem inci de p a rte de o asemenea conduiti. Cel ce este prins la volan sub sub influenta alcoolului!
influent a bauturii este mai degrabi compitimit ci a avut ,,ghinion* decit si fie
dezaprobat cu fermitate.
Efectele alcoolului asupra capacititii de conducerea unui automobil sunt
urmatoarele :
0,2%o Perceptia surselor luminoase aflate in migcare este modificatd. Noaptea,
distanta fata de autovehiculele care se apropie numai poate fi apreciatd
suficient desigur .
0,3%0 Este afectatd capacitatea orientirii in spatiu. Distantele numai sunt
apreciate corect. Probabilitatea comiterii unui accident creste de cinci
ori.
0,5%0 Soferul aflat sub influenta alcoolului are impresia ci punctele de reper
pe car e la fixeaza arfi mai departe decat sunt in realitate. De aceea poate
in tra intr- o cu rba cuo vitezi prea mare si poate fi proiectat in afara partii
carosabile. Sensibilitatea ochilor fata de lumina rosie scade. Adaptarea
ve de rii la trecerile dela faza lung la cea scurtd devine mai dificila.
Atentia si viteza de reactie se diminueazi simtitor, iar distanta pani la
punctul de oprire creste. Daca de exemplu la viteza de 50 km/h fréana
De la necunoagtere la informare Cat de ridicat este consumul de al c

Cat de ridicat este consumul

fn Rom a nia nu exist? statisti ci o fi cia

in alte dri. Aceasta stare de fapt
en o rmd de bauturi alcoolice prod
de clarati i, de asemenea, e va zi un e
de unele societiti comercia le. De ac
undeva la o scard medie Ia nivel eu
ar trebui corectate.
Unii cercetit o ri considera ci Ro
mativ 12 — 13 | de alcool pur p
serioasd unor tri ,fruntase“ pre cu
este sus{inuta si de numdrul ridicat
aceasta si abuzul de alcool fiind rec
Concluzia este ca fad de in ce put
c o nsumati, tend in ta fiind inconti
consumului la femei si la tineri, v ar s
mediu este desigur o valoare pur
persoane care nu consuma deloc al
apr o ximativ 5%-consuma cam otre
din gase barbati si una din doudzeci
dintre ei devenind dependenti. Intre
putin o dati probleme de sanitate
de alcool este estimat la un milion
Statul incaseazi sume impre si o n
ducitorii §i comerciantii bauturilor
prin sciderea randamentului m un c
rutiere, concedieri, pensiondri prem
dare, costurilor de asistenta sociald
venitul la bugetul statului de pe ur
Consumul de medicamente, mai
crestere constantd §i ingrijoratoare,
preparate. Pentru sute de mii de pe
diazepinice, au devenit droguri pe
birbatii §i consumul cel mai ridi ca
ani.
Multi medici prescriu cu mare ug
mentul ambulator al unor tulburir
se va schimba, este de asteptat cres
f a rmac o dependent, o categorie ad
contribuie si faptul ci din cauza insi
merciale multi farmacigti nu res pe c
acestor medicamente.

Aceea va fi ziua in care copacii vor fi invifat si fugd.

De la necunoastere la informare Cit de ridicat este consumul dealc

Autoam

Gata cu pastilele! Medicul isi privegte ingrijorat pacientul ale cdrui mini tremurd de p arca ar
vrea si cante la mandoling. Il consult §i ajunge la concluzia cd numai
bdutura poate fi de vind. Stiind cd mulfi pacienfi nu prea recunosc acest
lucru intreabd putin pe ocolite:
— Spuneti-mi, de fapt bei mult ?
Da de unde, ii rispunde paci entul, ardtandu-i mainile tremurdnde, cimai
mult dau pe langd.
Ii
i"

..eu nu sunt dependent!

Recuno a gterea conditiilor de aparit

De la privirea in c
recunoasterea c
a abuzului

Sunt ceasuri, zile, De ce c o nsum a unii prea mult alco

n care fu insufi ii stai in
drum Propria barierd
L o ca o barierd.
. Dar nu te dai la o parte,
ici m a met m A car un Pe 45 . ca
sd-{i ingddui sa treci.
Cind se vorbeste de abuz? . . ...
Este ereditard dependenta? . . ...
Care sunt cauzele organice pentru
Care sunt cauzele psihice pentru in
Co Ce rol are profesia in instalarea de
pentru cd nu vezi Ce rol au pirintii in instalarea de pe
ca fu © L o Ce rol au conflictele familiale si pro
in formarea dependentei? .. ..
a .. iti egti bariera
care te opregte.
. . . Ce rol are societatea in instalarea
Cine sunt ,co-dependentii”? . . ...
Ce fel de cauze fizice cu privire la
trebuie uate in SErios? .......
Prea des cautim Ce pot f a ce daci vad ci un apart in d
in afard probleme cu alcoolul ? .
LL ce ea ce ne impiedicd. De ce es te atat de greu site o pres

Krist in e Allert-Wybranietz in volumul ,, Totugi — texte cadou*

Editura Lucy Korner, Fellbach
Recuno a sterea conditiilor de aparitie a abuzului si a dependentei Recuno a gterea conditiilor de ap ar i

De ce consumai unii prea mult

Am putea enumera aici mii de m o ti

a tunci raspunsul la intrebarea de ma
mult alcool sau prea multe medi ca
facem sau nu facem ceva:

- in agteptarea unui lucru p li cu

— din teama fata de ceva nep la cu
dintr-un amestec de agteptare
Majoritatea oamenilor considera
viatd plicutd, ug o ard fird monoton
celorlalti si pastrarea controlului
a acestor motive se afl aproape de
droguri.
Femeile numesc cel mai des ca m o
de a face fati la solicitérile multiple
Niciodatd raul nu este savargit lor. Medic a mentele ugureazi capac
cu atdta acuratete, femei a este sleita de puteri. Diagn o s
ca atunci cdnd este ficut de cineva »hevrozi“. Atunci ca nd medicamen
se agteapta ca starea de slibiciune
cu o congtiintd curatd.
baz de suport medicamentos.
Blaise Pascal $i care ar fi sperante le si temer
asupra unor filme de televiziune cu
Tati cel i se transmite copiilor si
televiziune ! Alcoolul ajuti la:
- imbunititirea atmosferei in rel
biruirea stresului (personajul d
— autoacceptare (bei, si-{i faci cu
stimularea sexuala (,Biiete, 0

Dupi evaluarea experientelor re

functiilor pe care le indeplineste al
de singura tate — acest sentiment p o a
motive des invoca te sunt: supr are a
t a tea si ,dorinta de a se rasplati“.
Cine are astfel de probleme, est
s a u la de pendente legate de un an
sexuale). Nevoia de apropiere §i d
fi un om valoros si capabil poate fi
unui drog. Astfel se creeaza si senz
56 De ce consumi unii prea mult alcool sau prea multe medicamente ? Recuno a gterea condi tiilor de ap ar it

chi a r amenintitoare, si de a fi la adapost fata de pretentiile proprii sau ale celor fnv i tarea si mem o rarea condition
din jur. Pe termen lung, nevoia aceasta de adapost cregte cu atat mai mult cu cat sonalititi: ceea ce cineva poate face
este mai des ,satisficutd“ de drogul ales. Putini alcoolici beau de la bun inceput stare de luciditate. lar cu cat mai
pentru efectul produs de alcool. Dar nimeni nu bea ,intr-o doar“. Faptul ci multi negative imediate este starea alcool
cred acest lucru nu inseamni ci el corespunde realitiii. Tocmai convingerea ci
beau ,,intr-o doard®, ,.ca si ceilalti“, sau ,fiindca-mi place* ii impiedicd mult timp
pe oamen i si observe in mod responsabil propriile obiceiuri i motivele pentru
c are beau. Dac ar f i atenti la acestea, ar constata repede ci ei fac mai mult decat
numai si-§i potoleascd setea: alcoolul le influenteazi gandirea i sentimentele,
indiferent daca vor sau nu, daci accepti sau nu. Este o realitate.
O reguli general spune: daci un comportament are ca urmare imediati ceva
plicut, atunci acest comportament se va repeta. Iar daci pe viitor plicerea nu
apare decit uneori, comportamentul mai degrabi se intensifici decitse rireste.
Pentru a obtine, constient sau nu, efectul plicut, este nevoie de tot mai mult
drog. Acest proces se numeste cresterea tolerantei. La un moment dat se va
depagi limita dintre uz §i abuz. Aceasta se intdmpla cu atit mai repede cu cit:
a. efectul drogului este resimtit ca fiind deosebit de plicut,
b. nu st au la dispozitie alte cdi de a obtine un efect aseminitor,
c. stimulii din afar3 de a consuma alcool sau medicamente sunt foarte puternici
si/sau
d. nu sunt recunoscute sau sunt minimalizate riscurile unei vitamari fizice,
psihice sau sociale.
Obiceiul de a bea abuziv in m o d regulat sau ocazional este in principiu deprins Cum ¢ vremea?
c a i priceperea de a juca fotbal sau dea dobandi alte obiceiuri. Ia vezi cum e cerul!
Aceasta ins nu explica totul. Se adaugi unele particularititi organice (vezi
capitolul ,,Cauze organice ptr. dependentd*) si modificarea procesului de invitare
sub influenta drogului. Aici intervine principiul invatirii conditionate : ce ea ce se
in vata sub influenta alcoolului poate fi rememorat si redat mult mai ugor in
star e de ebrietate. Aceasta se referd nu numai la bancurile povestite in anturajul
vesel-alcoolizat i care nicicum nu pot fi aminitite in stare dezalcoolizata, ci si la
moduri de comportament cu rol important. Asa este, de exemplu, capacitatea de
a savura r elaxat compania altora, de afiin largul siu, dease deconecta i asa
mai departe.
58 De ce consuma unii prea mult alcool sau prea multe medicamente ? Recunoagterea conditiilor dea p ar i

Cand se v o
Pe a ceasta pagina se afld o lista a efectelor alcoolului sau a medicamentelor,
efecte care pot fi decisive in cazul folosirii gi abuzului substantelor respective.
Puteti sd verificati valabilitatea efectelor in cazul dumneavoastra.

LISTA EFECTELOR ALCOOLULUI SI ALTOR

DROGURI
1. in imprejuriri nepotrivite
Am folosit a lcoolul sau medicamentele pentru a obtine urmitoarele efecte : sau 2. péni la befie
sau 3. pentru ameliorarea unei
... md relaxeaza sau 4. pe termen lung cantititi
. md ajutd si-mi depasesc frica femei peste 20 g/alcool pu
alung3 plictiscala
imi fac curaj sa spun adevirul ,Ce, asta si fie abuz?*, vor in
calmeaza durerile inseamni ci maj o ritatea popu la t
ma fac mai sociabil(d) sumul de droguri uzuale 7“
ma ajutd si-mi inving timiditatea Singurul rispuns corect la a ce ast
. au efect de medicament cel pe riclitat de a deveni depende
. imi narcotizeazi autoreprosurile sau sentimentul de vinovitie este atat de dificil si-si dea se am
. imi dezvoltd si mul umorului siimi stimuleazi imaginatia majoritatea semenilor sai inci mul
consumului si gindegte netulburat:
. ma ajuta sa accept lumea De vreme ce milioane de oameni
ma ajutd sd trec peste dificultitile sexuale cum bem farii in doiald ca este inre
imi confera putere sau productivitate intelectuald Daci inci nu v-ati lamurit cit
imi permit si dau frau liber viselor abuz, vi r og siva puneti ur ma to ar
mi ajutd cand am insomnii considerati ci se potrivegte :
ma calmeazd Cati proprietari de magini n
. ma binedispun brusc p a ni in zece ani de la achiziti
- De cite ori pe siptamana sau
imi sporesc capacitatea dea savura s a se pileasci“ fara asep un
. imi cresc pofta de méncare Citi dintre c o nsumatorii ,nor
. mi fac mai performant(d) s a u sociale, precum si in situat
ma fac lipsit(a) de griji Citi barbati si cate femei cu n o
mi ajutd si ma descarc depagesc sau la regulat ?
ma ajutd cnd am nepléceri
imi usureaz lucurile insuportabile (de exemplu rutina)
imi dau senzatia c in u sunt marginalizat(ua)
-. imi usureazi problemele
. ma ajutd si ma simt liber(3)
ma ajutd si ma deconectez
imi permit sd ma retrag gi sa am linigte
pot trece mai ugor peste sentimentul de neputinta si peste furia legatd de
acesta
. sexual sunt mai activ(a)

Raspunsurile dvs. ar trebui si

decat exceptia. Raspunsul c o m pe t
prez in ta cheia in munca sociald, pl
abuzului de alcool (vezi cap. ,Cat
de nti de alcool”).
6 Cind se vorbeste de ,,abuz"? Recunoasterea conditiilor de a par i
0

si de pendenta fizicd sunt in prim-plan. Iese in evidenta prin stiri de ebrietate in

si tuatii nepotrivite si prin boli organice datorate alcoolizirii. Biutorul ,la pro-
bleme* se imbata intentionat sau nu se poate opri decit cu greu odati cea
inceput sd bea. El ,/i§i trateazi“ disconfortul, crizele sufletesti sau sentimentele
de inferioritate cu alcool. II caracterizeaza mai tirziu dependenta psihici, peste
care insd cea fizica se poate suprapune cu usurinti.
Abuzul de alcool diminueazi capacititile intelectuale ale omului, potenta se-
xuald §i dduneazi organismului. Cel care este in cauzi nu isi di seama de aceste
lucruri.
La medicamente, in practicd, abuzul este si mai greu de delimitat de indicatia
terapeutica, desi caracteristicile oficiale ale abuzului sunt clare:
— Medicamentele psihotrope care influenteazi confortul psihic sunt folosite tot
mai des pentru ameliorarea unor tulburiri ale stdrii generale.
Desi existd posibilit a tile terapeutice de a trata cauza tulburirii, medicamen-
tele sunt recom a ndate pentru tratarea simptomatica a acuzelor (de exemplu
laxative in loc de alimentatie corespunzitoare; medicamente psihotrope in
loc de psihoterapie).
Este cunoscut faptul ci 40 % din sedative sunt prescrise pentru perioade mai
lungi de trei luni, adic intr-o cantitate atit de mare, incat vor apirea la incheierea
tratamentului fenomene de sevraj, nelinigte, anxietate, insomnie sau dispozitii
depresive.
Se poate face o delimitare intre abuzul provocat de medic (iatrogen) si cel
pr o vocat de pacient. Prescriptiile de doze mici pe o perioad3 mai indelungati duc
l a asa-numita dependenta a dozelor mici (,low-dose-dependence*). De regula,
pacientul nu stie acest lucru.
6 Este ereditara dependenta ? Recuno a sterea condi tiilor de ap ar it
2

Care sunt cauzele organic

10. Se conside r a a fi deosebiti fata de alti oameni.
11. Sunt fie extrem de contiinciosi, fie lipsiti de responsabilitate. Nu existd 0 anume cauzi organica
12. Sunt deosebit de credinciosi
i loiali, chiar si atun ci cand este evident ci unei alte forme de dependenta. $i
loialitatea lor nu este meritata. si de clanseze dependenta deja de
13. Sunt impulsivi. Au tend in t a de a se incurca in actiuni fira afi analizat in Mai periclitate sunt persoanele
prealabil alternativele si consecintele.
coolului fird a resimti urmari nep
fntr-un studiu s-a putut de m o nstr
consumul de alcool in comparatie cu
§i cortizon) prezinta o crestere mai
Rezultatele unor studii aratd ci pe
redusi de endorfina (o substantd d
influenteazi dispozitia) reactioneazi
mai mult. Studii genetice au evident
de pendente, mamele suferiserd de
Prin c o nsumul intensiv al drogul
re a organismului si a psihicului la
(crestere a tolerantei). Dacd in a cea s
tome neplacute (sevraj). Aceste lucr
pe care le prescrie medicul pentru
ci nu mai poate tri fir substanta
de sevraj cu o boald organici pe ca r
Consumul ridicat de alcool, ( pe st
punere a i n functiune a unui me ca ni
pe lang pr o cesul catabolic control
deja existent in ficat, se activeazi
oxid a re a etanolului) care va prelua
dou treimi d in catabolizarea cresc
l i za i ,suporta“ cantiti{i mai mari
§i de descompunerea sedativelor si
indelungatd, SMOE este activat la
fi 0 parte a explicatiei, de ce 0an
pers o ani la alta — uneori este fo ar t
a ingera mai mult alcool. Aceasta
consumul normal“ de bautura.
O a lta expl i catie pentru fav o riza
cercetdri mai recente care suge rea z
lului rezultd produsi (aga-numitii
a drenalini sau dopamini) care act
ce ptori ca si opiaceele. Partile cerebr
Exista, desigur, suficiente obiectii care pot fi aduse acestei caracteriziri, de
origine americana, mai ales datorita faptului ci alte studii nu au putut confirma
riscul crescut pentru tulburdri psihice. Oricum doud reguli sunt absolut recoman-
dabile :
Pentru c au n c o pil sa poata gasi o orientare in ciuda mesajelor contradictorii
pe ca re le primeste in familia incare exista un alcoolic, trebuie cain primul rand
dependenta périntelui in cauzi si nu fie trecutd sub tacere. In al doilea rand,
p ar intii ar trebui si caute ajutor competent (terapeutic) atunci cand constatd
vreunul dintre simptomele amintite mai sus la copilul su.

Semeni un gind — gi recoltezi o faptd

Semeni o faptd — gi recoltezi o obignuintd

Semeni o obignuinta §i recoltezi un caracter

Semeni un caracter — §i recoltezi un destin

64 Care sunt cauzele organice pentru instalarea dependentei ? Recuno a sterea condi tiilor de ap ar it

dispozitia si starea de confort psihic — inca un indiciu important pentru semnifi- Care sunt cauzele psihic
cat i a sentimentelor in procesul de instalarea dependentei si cel de insanatogire.
Abuzul cronic de alcool poate reduce cu aproapg 50% concentratia endorfine- Nu ex i std trisdturi univers al va la bi
l o r, ca re sunt atit de necesare pentru instalarea unei stiri generale tonice. Acest lucru poate dependente. Anumite caracteristici
fi o explicatie pentru dorinta puternici dea consuma surogatul:
pen de nte: tendint a dea evita pr o b
alcoolul.
le rezolva!); nesiguranta de sine;
redusd de a se stipani, deasup o r
(wtore l a nt3 redusi la frustrare); au
telor; dificultati in satisfacerea ne v
pr o ast i dispozitie io stare de conf
insa nu este mai putin adevarat ci
consumului abuziv de alcool dect
fie el director, cergetor, profesor, f
poate deveni dependent. Acelagi
sau profesionald, este valabil gi pe nt
Tluzionism nici una care si protejeze de de pe
Perceptiile noastre sunt influenate de condifiile exterioare, de aga numitul una care si duci in mod cert la de p
sistem de re- Acest fapt este insa ignorat inci
d fer i ng. Acest lucru este v a labil si pentru evaluarea propriilor psihoterapeuti. Exist mai multe m
t o ar ea observat i e : cine este impovar
probleme: exist sa u nu, um ca mriatlcsute de endndantrajs s& amp; ne altele in alcool sauin medicamente
fer i ng. si pentru pr o priio sunt mici s a u mari? Faptul c& amp; cine abuzeazi de alcool sau dem
suntem dependeni de anturaj sic& putem s& amp; ne auto- sufletegti.
um c a mr i atlcsute de endndantrajs s& amp; ne iluzionim prin propria in multe cazuri, dependenta are
perceptie poate fi explicat si prin urmtoarele exemple: sufletesti. La femei, de exemplu,
a buzuri sexuale sau a unor agre si
pr in tre cei care pro vin din orf el in
sufletesti nu sunt o conditie ne ce s ar
Care dintre cele dou Se pare insa cd, in multe cazuri,
linii om mai vulnerabil fatd de droguri,
perpendicular este mai dintre noi. O trisatura deosebit de
lung’? f a ptul ci stau in asteptarea a ceva
nu, ei cred ci viata lor trebuie sa fi
In realitate, viata noastrd de cu rg
pronuntati, iar dispozitia noastra c
c o nt in u, chiar daca in anumite do
evidente decét ascensiunile sau nu m
Dependentul incearci si niveleze
sau pe cit posibil chiar si-i ridice
invers. Dupd metoda ,vreau mai
incearci sa contracareze efectul ne g
Care dintre cercurile
din mijloc este mai
mare?
 66 Care sunt cauzele psihice pentru instalarea dependentei ? Recuno a sterea cond itiilor de apari

De fapt, terapia inseamna ci cel in cauzi trebuie si decida: ,viatd normal“ sau Ce rol are profesia
Lviatd sub forma de legumi chimizata“. In aceasta decizie, persoana respectiva
trebuie si {ind cont de urmitoarele aspecte :

are sinuozitati; Oameni din toate paturile sociale si

b. sa faci experienta c i si fara droguri se poate iesi din impasurile vietii si sd Este insd adevdrat ca cei din paturi
isi cimenteze convingerea ca asa este; Exista diferente considerabile in t
c. si fo loseascd efectiv influenta pe c are oare asupra vietii: noi idei in petre- drul diferitelor grupe profesionale.
cerea timpului liber, controlul comportamentului etc. adica producitorii §i distribuitorii d
De a semenea sunt periclitati: anga
transportur i maritime — dar si liber
Tati cum poate fi reprezentat3 grafic linia vietii: finit, precum §i meseriile cu multa
a ltd persoan (adm inistratori, pazni
Este f o arte important si ai opreg
munci ce-ti corespunde §i este sigu
S-a constatat ca solicitarea §i sup
b i ruita cu ajutorul alcoolului. Studiu
concluzie a comparat muncitorii ma
4% dintre cei mai putin solicitati,
lucrulu i a lc o ol in imediata lor apropi
l o c cu o frecventd gi mai mare : 63%
Asteptiri ircale de la vif: La femei, un grup de risc este ce
i rcale de la vif: ‘mereu lor economic si sociald este buna.
i n sfér si t, atat femeile ne ca sit o rit
ceva nou, mai bun; piep alcoolici decat cei cdsatoriti.
o u , un ; ‘mai mult chef,
mai pufine po
, Lini a natural a viefii“

In aceasts perioads sc cautd sjutor si acesta poate fi — deja sau inc — unui dependent
st po tefds in ‘Incununat de succes
Ce rol are profesia in instalarea dependentei ? Recuno a sterea condi tiilor de ap ar it

Ce rol au parintii

Parintii care nu au avut nici un rol

dente copilului lor sunt chinuiti d
cred ca l-au rasf itat prea mult, al ti
putind libertate. Unii considera
1
§i caldurd sufleteascd, pe cand altii
tare.
Fiecare din aceste m oduri de co
‘construirea zidului numit de pe nden
rostul lor atita vreme cat ajuti la
va afla un raspuns simplu in se nsul
M a i simplu este rispunsul in ace
a lcoolic, pentru ci se considera ast
genetici care influenteazi probabil
mai imp o rtant influenta este prob
f i ciodata de la parinti cum si birui
tr a it deja experienta negativi a al c o o
exemplul pentru a-s i rez o lva propri
Se drogheazi, Cu drogul nu-§i rezolvd proces asemanator cu cel al copiilor
puglamaua. problemele! de la pirinti, dar care si vor bate
desi isi propuseserd sa nu o faca.
Diunitoare este $i educatia in
lasat s3 devind independent (vezi si
3
fn abuzul de medicamente, p ar in t
a dolescentului se afli mai multi ad
mare este peric olul ca si el s al eco
sunt administrate chiar de parinti,
viata sc o lar. fn acest fel, proport
‘mare printre elevii buni.
36% dintre parini sunt dispu si si
medicamente pentru imbundtitirea
Pani la 12 ani frecventa celor , ca
D intre adolescentii intre 12 §i 17 ani
psihoactive.

...ce, eu mi droghez?!

$i eu am problemele mele...
in instalarea dependentei ? Recuno a sterea cond i tiilor de aparit

Ce rol au conflicte l
in f o rm a r

Atta vreme cit le fac reproguri parintilor mei, De fapt, fiecare conflict poate fi de
riman un copil. loc in familie, fie la locul de m un ca
cauza pentru dificultati familiale §i
cresc i se complica. Devine din ce
conflicte. $i aici putem constata cu
nu po a te fi rupt decat cu foarte ma
Maturitatea este capacitatea de a face ceeace se cuvine, Privind mai indeaproape situatia,
chiar daca recomandarea vine de la paringi. denta, ci modul cum este abordat :
poate si-| evite. Alcoolul si toate ca
fn acest sens, nu conflictul este
Existd in sd mai a le s inad o les ce n
rezolva, nici ocoli. Aici se numiré
nu le po ate inde plini, cerinta dea
cauza temperamentului nu poate
a dulti — de a cirei incorectitudine
respectiv.
Un alt conflict greu de biruit pe nt
Incestul are loc mult mai des decét
de a lcoolici, iar la cei de care s-aabu
bulimia. Alte consecinte tarzii la ce
frica de in tuneric, idei des inu ci der
de a se spila, scrba fatd de sex,
afectiune ; autoagresiune, tulburari

Multi oameni nu vor si fie tragi la réspundere pentru ce eace fac. Ei prefer
si i rimand copii. Dacd si tu vrei si rimai copil, nu vei deveni niciodaté om.
Daca insi te-ai ridicat, indreaptd-ti privirea inainte §i urmeazd-{i calea cu
pas ferm. Egti responsab il pe ntru fie care paspecareil faci, de aceea pisegte
congtient ...

Ui se poticnesc la in trebarea : De ce asa ginu altfel ? Dece eu ginu altul ?

De ce tocmai a cu m g in u alt data? Acceptd faptul ci aceste intrebdri nu O societate care, in ansamblul
au rispuns. Cici dacd existd un sens, noi, oamenii, nu suntem capab ili s@ il satisfacerea necesitagilor imediate
pricepem cu mijloacele noastre limitate. De aceea, 0 asemenea intrebare nu propriei surse de existen{d pe term
igi are rostul. sale componente, oamen i care i
Heinz Kérner (in ,, Johannes“) §i trupurile lor.
Cine vrea sd modifice aceasta st
Heinz Kérner (in ,, Johannes“) globale, cit gi pe cele individuale.
Editura Lucy Korner, Fellbach pot fi sep a rate. Daci mai de zbat
niciodatd nimic.
Daca nu gt ii de unde si pornesti,
Ce rol are societatea in instalarea dependentei? Recuno a gterea cond i tiilor de aparit

Ce rol are societatea in instalarea dependentei?

Atitudinea publicului larg fata de alcool gi implicit fatade alcoolice ste echivoca.
in timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind ,betiv*, sunt admirati toti cei care la
un chef reugesc si bea cit mai mult. Consumul temporar excesiv, de exemplu cu
ocazia sdrbatorilor anu al e sau familiale, este considerat un semn al ,birbatiei“.
Un tip ,,ca lumea® sau ,un adevirat birbat“ este cel care suportd cit mai mult
alcool si, dimpotrivi, ce l ce nu bea de loc sau putin este considerat ,slabist“ sau
»spargitor de chef“.
Prin aceasta larg acceptanti fata de alcool, opinia publica sprijina consumul
de alcool §i promoveazi astfel, involuntar, pericolul aparitiei dependentei. Cum
Se stie din bétréni ci starea de
societat ea minimalizeazd consumul crescut, ea il ajutd pe cel periclitat de a deveni
dependent si se amigeasci multd vreme ca pericolul in care se afld nu este atét
cind omul obine prea multe suc
de grav. Ppl a cerea $i de a evita neplicere a
Influenta reclamei la bauturile alcoolice are efect mai ales asupra adolescentilor situatiilor predominant ne p la cu te
si a tinerilor §i mai putin asupra consumatorilor si alcoolicilor deja formati. Re- i n acest context. Noi, oamenii ci vi
clama care se adreseaza direct tinerilor si le promite maturitate, aplomb, haz §i de a suporta durerea gi sufer in ta
si fie ,,in ton cu moda“ este iresponsabila. La fel si reclama pentru medicamente, met o de le de a o evita se afli la
care promi te ajutor in stiri de nelinigte, oboseald, lipsd de concentratie i rezul-
tate gc o lare proaste: administrandu-i copilului o pastild sau un sirop, parintele
Kon
se vede abs o lvit in mod rapid deo parte din grijile sale.
in ,De
Valor i le sociale de bazi sunt i ele legate de consumul de droguri si de depen-
de ntd. Astfel, in perio a da de sfarsit a Renagterii, in secolul al XVI-lea sunt con- ca
semn a te nu numai o multitudine de noi descoperiri, dar si o extindere masivd a
alc o olismului. Aceasta din urmi se datoreazd urmtoarei situatii: pe de o parte,
b au turile alc o olice distilate au cunoscut o raspandire importanta datorita intro-
duceri tehnicii de distil a re in Europa, fara a exista reguli de manipulare a acestor
noi biuturi. Pe de alt parte, imagin ea de sine a omului renascentist se modi-
fica. Autocontrolul si refularea sentimentelor, ratiunea gi abordarea stiintificd au
devenit criterii importante dupi care era masurat omul, mai mult ca inainte, ast-
fel inc at dorinta puternici de descarcare a sentimentelor, de triire irationald —
acceptatd insa social — gi-a gasit calea de manifestare prin alcoolizare.
fn mod asemdnitor, tendintele sociale dictate de moda influenteaz astazi
ob i ceiurile de béut i regulile dupa care se ingereazi medicamente si prin aceasta
f a vorizeaza riscurile de pendentei. S-a constatat ci teama dea pierde locul de
m un ca reprezinta un factor stresant care favorizeazi riscul morbiditatii generale gi pune-
a m o rtalitatii timpurii. O societate care nu preintdmpini o cotd de yomaj ridicata
i perspectivele nesigure de viatd cu masuri competente va favoriza cresterea {i
cotei de tulburéri datorate substantelor psihotrope. pe c

cu rdtd m
i cu

St
Friday
m
Cine sunt ,,co-dependentii“ ? Recuno a sterca condi tiilor de ap ar it

Cine sunt ,,co-dependentii“ ?

Nimeni nu poate face pe altcineva dependent, decét eventual cu forta si cu droguri

tari intr-un rastimp mai lung. Un co-alcoolic nu face pe cel de lang el si devin
a lcoolic. Un co-alcoolic nu este , asadar, persoana care bea impreund cu alcoolicul. Dar atunci
cine este ? — Unco-alcooliceste 0 persoand din preajma alcoolicului, aa
? — prs a d un al iat al acestuia si un dublu participant la boala: isi primeste si el ,partea“ gi Helga in postu
contribuie involuntar la stabilizarea boli.
Un comportament co-de pendent il manifest colegii §i sefii de la serviciu, mama
§i tatal, sotiile respectiv sotii, medicii §i terapeutii, prietenii si fratii si chiar proprii
copii, daci

»» fi - a j un
cu s a ndta te
7 Cine sunt ,.co-dependentii“ ?
6 Recuno a sterea condi tiilor de ap ar it

Nu pot si modific nimic in privinta faptului ci partenerul meu bea, deoarece Sunteti co-alcoolic(d) ?
el ,trebuie sd bea. Deci nu-1 mai amenint §i nu-1mai controlez, desi, bine-
inteles, cd nu-mi este indiferent.
Faptul ci-i inteleg boala nu inscamna ca trebuie si-i tolerez comportamentul 1. Ai biut deja descori fmpreund
sau sd accept consecintele acestuia asupra mea. Stabilesc limite clare intre el/ca si nu mearg la birt?
ce ea ce accept §i ceeace nu ; spun ceeace voi face cind nuaccept si respect 2. Va simtiti puternic(3) atunci cind
ce ea ce spun. 3. Sunt efi laudat(4) de rude ivec in
— Ignor consumul de alcool al partenerului — asta inseamni ci iau la cunostinta, 4. Va simiiti obligat(3) si mintiti pe n
dar nu dojenesc; nu mai fac pe detectivul; il las in pace cu minciunile lui 5. Depind sentimentele dvs. foarte
$ in uma mai las antrenat(3) in astfel de discutii. Dar nu-l rasfit si nici nu-1 6. V a ocupai de toate pe ntru ci pae
ingrijesc.
7. Vi e frica si vorbiti cu p ar teneru
— Fac ceva pentru mine: cum pot trdi cit mai bine posibil? Cum pot gsi
fericire gi multumire daci partenerul nu se schimbd, iar eu nu vreau si ma ar putea deveni agresiv?
de spart definitiv de el? 8. Evita ti s& amp; vorbiti cu ali oameni
Da ca dumneavoastri ca apartinitor/ prieten /coleg rispundeti la ultima intre- : a lcoolul a partenerului dvs.?
b ar e cu cuvintele : ,,A sa ceva nu se poate I, atunci ar trebui si mergeti imediat sa 9. At i amenintat vre o dati cu divortu
ciutati ajutor. Acesta vi va ajuta sa intelegeti mai bine ce inseamna sa adoptati renegarea) pentru ci bea att de
un comportament care s i reglementeze responsabilitatile fiecaruia i s3 previna 10. Va supdrati cand partenerul(a)
formarea sentimentelor negative. 11. Va doriti citeodatd mo ar tea part
12. Aveti mai des senzatia ci suntefi
partenerul(a) dvs. dependent(a)
13. Vi s- a intdmplat mai d e s s& amp;amen
s4 nu infaptuiti aceasts amenint ar
14. Aveti impresia c4 alc o olul dobnd
‘mai important fn relatia dvs.?
15. Preluai tot mai multe d in s ar ci ni ?
le-ar mai putea indeplini ?
16. Ganduril e de des pirtire se in tens
17. Suntet i mai des deprimat(a) gi di
din ca uzi ca la c o nsumul n e cont
partencrulu i (ei) nu se schimba ni
18. Faceti tratament medical pentru
d e natura psihosomatica (stiri ne
19. Nu titi uneori de unde s& a mp; mai lu
20. Exista in sentimentele dvs. pe ntr
urd put e rn ici si dragoste fierb in t
Tovara gi a gi alcoolul
21. Aveti sentimentul ci p artenerul (a
erau gemeni siamezi. mult daca l-ai parisi ?
Erau de nedespartit. 22. Nu ma i stiti cum trebuie si c o nti
sunteti atat de disperat(a) ?
INTERPRETARE : Pentru fiecare
p un cte, va rec o mandim contactarea uno
Jack London
$ a u a unui grup abst in ent de intrajut o ra
in ,,Regele Alcool“
 Ce fel de acuze fizice cu privire la alcoolism trebuie luate in serios ? Recuno a sterea conditiilor de a par iti

Ce fel de acuze fizice cu privire la alcoolism trebuie ? dantura defectuoasd

luate in serios ? podoaba capilara la bautorii m
pérul devine casant
— catabolizarea hormonilor sexual
Modificérile fizice sunt a desea un indiciu mai concret al problemelor provocate de de ficatul afectat: se formeaza
alcool decat modificarile de comportament si problemele psiho-sociale, care sunt la barbati
prezentate mai amanuntit la pagina 124. $i simptomele organice pot fi tagaduite - limba incarcata, brun-albicioasd
sau puse in legturd cu alte motive. Cel in cauzi le-a observat insa de reguld cu
— evazarea vaselor de singe la ni
mai multa precizie decat schimbdrile psihice. Printre acuzele fizice se numara:
stau mult in aer liber.)
panzi de paianjen, rogii, foarte
imedi a t ce presiunea a incetat)
— tulburdri ale poftei de mincare (mai ales dimineata: ,,n-am timp pentru micul - inrogirea palmelor
dejun*), dar la inceput greutatea coporald creste totusi (caloriile din alcool), — vase de singe sub forma detirb
mai tarziu, sciderea ponderald este accentuatd si este asociata cu tulburari
digestive — de la constipatie rebeld, la diaree apoasa, meteorism (balonari),
(sclera)
eructatji (tract digestiv, ficat, pancreas) - unghii albe sau opace, eventual
- senzatie de vomd (mai ales dimineata cand se atinge, de ex. la spalatul pe - tend in t a de singerare a pielii, in
dinti, cerul gurii) tulburdri de echilibru care duc
- stare de oboseald dupa somn (care este de obicei nelinistit) - tremurdturi la inceput mai fine,
— senzatie de sete nedefinitd ale limbii, ale degetelor, apoi ch
- sudoratie abundent chiar si in timpul zilei
— intepaturi in zona inimii, biti neregulate ale inimii, respiratie neregulatd,
ameteli, stiri de slibiciune, tulburdri circulatorii cu tendinta de colaps, uneori
chiar crize de legin (a nu fi confundate cu ,crizele convulsive, pag. 91.).
dificultati in respiratie, bronsita cronica (partial dat
generale, reducere favorizatd si de abuzul de igri care se asociaza adesea
celui de alcool)
- tendint a de inflamare a nasului, sinusurilor, laringelui, cdilor respiratorii,
p la manilor, mucoasei gastro-intestinale (mergind pana la ulcer perforat),
pancreasului, vezicii biliare, ciilor urinare , veziciiurinare §. a.
presiuni ugoare sub rebordul costal drept (marirea ficatului), mai ales in
pozitie aplecatd
tulburdri ale apetitului sexual siale potentei
— dureri acute in membrele inferioare, senzatii neplicute (furnicituri, amorteli)
cu localizare sub forma de ciorap sau manusi la picioare respectivla maini;
arsuri la tilpi, stare de slibiciune in ambele brate si mai ales picioare, tul-
buridri de vedere, paralizii ale muschilor oculari g.a.
- schimbarea vocii (mai ragusita, mai joasa)
fata umflat, cu tendinte de modificari ale pielii (pustule, noduli, cruste,
cicatrici) ; formarea unui nas de alcoolic (rinofim)
— tegumente mai inchise la culoare, scrijelirea piclii prin reducerea tesutului
conjunctiv de sub epiderma, formarea unei asa-numite pieli de pergament
sau de bancnotd, pete albe pe méini si picioare
conjunctivite (ochi rogii, umflati, secretii)
 8 Ajutor colegial in cazul problemelor cu alcool Recuno a sterea cond i tiilor de aparit
0

Ce pot face daca vad cd un apartinitor, prieten sau coleg are

probleme cu alcoolul ?

Este ugor po si bil ca, in situatji critice din vi a, sfaturile sivi se para rigide si de-
plasate. Deoarece un simptom al bolii numit alcoolism este tocmai denaturarea
realitétii si negarea problemelor, interventiile din afar sunt pe cét de dificile, pe
att de necesare. Poate ci urmitoarele idei va sunt de folos:

— Vorbiti cu § in u despre el sau ea.

— Ganditi-va dinainte ce anume doriti si discutati gi ce fel de ajutor puteti
oferi.
Vorbiti cu cel in cauzi atunci cand nu se afl in stare de ebrietate avansati.
— Arit ati-i ca discutia are loc d in grijd pentru el/ea sinupentrua moraliza.
— Descri eti-i concret ce va ingrijoreaza gi cum i s-a modificat comportamentul.
Intrebati-l/-0 calm despre motivele schimbirii sale dar, cu toati intelegerea,
cereti-i §i incurajati-1/-o si -gi modifice situatia, si facd ceva.
- Daca vi temeti ci persoana este intr-o stare mai avansatd de dependentd,
rugati-o si se adreseze institutiilor specializate si dati-i adresa corespun-
zatoare: Asociatia de Cruce Albastrd, Alcoolicii Anonimi
Aritati-i ca vi in tereseazi persoana sa gi ¢inu vedeti doar problemele sale
"De ce nu-fi cumperi
cu alcoolul.
— Péstrati pentru dvs. orice va va povesti cel/cea in cauzi. Daca va simiti ‘nigte rochii noi,
suprasolicitat de aceastd cerint nu intarziati si ciutati pentru dvs. personal
informatii si ajutor.
— Sa vi agteptati la incerciri din partea celui/celei in cauza de a diminua, de!
a infrumuseta sau de a-i nega problemele;; la explicatii care suna rezonabil,
dar si la reactii agresive sau, dimpotriva, de autocompitimire. Toate acestea|
fac parte d in tabloul bolii. Recunoagteti ci este aga sinu va lasati derutat.
Aveti incredere in propria judecati si insistati ca masurile necesare si fie,
luate.
— Incercati sa mai stati de vorba cu persoana in cauzi chiar daca prima discutie
nu a avut succesul scontat. Daci i sunteti sef, fixati consecintele, de exemplu:: Dar tocmai ai spus
»Dacd nu reusi ti singur, dupd urmitoarea abatere va trebui si acceptati o| c in u reusesti
terapie I“
Sprij in gi sfaturi puteti obtine in centre de consiliere, in grupuri de intrajutorare
ale apart initorilor sau la specialigti. Cateva adrese le puteti gisi siin aceastd
carte la pagina 231.
Daci aveti retineri sd luai o atitudine ferma fatd de cei care beau excesiv,
amintiti-vd mereu : alcoolicul bea atita vreme cit ii permite anturajul! $i anume
pani la degradare si moarte.
82 De ce este atat de greu sd te opresti din consumul abuziv? Recuno a gterea conditiilor de ap ar it

De ce es te atit de greu sa te opresti din consumul abuziv? nu mai recunoaste abuzul si

si mutdnd responsabilitatea
sinceritate, solidaritate, prin c
mai aceste valori sunt cele cu
unitatea de misurd se pierd
La noi in tara este mai degraba o regula decét o exceptie ca adultii si bea alcool.
Pentru multi este un obicei normal care, in timp, devine un abuz. Obiceiurile
odatd dobandite, fie ele in domeniul muncii, al exteriorizarii de sentimente, al
de prinderilor de igiend sau altele, pot fi cu greu modificate. Daca totusi se mo-
difica ceva, atunci acest lucru are loc dintre i motive principale :
Pentru o schimbare incununati
— Nu mai suporti situatia data.
— Speri cd schimbarea va avea efecte pozitive pe care altfel nu le-ai putea - evenimente care reprezintd un
obtine. cum ar trebui,
— Esti silit din exterior. Intro ducerea de modificdri prin constringere duce - po si bilit a tea si capacitatea de a
doar la un conformism trecitor, ascunzénd reticentele. lar un alcoolic nu se mentele alarmante,
agteapti la nimic bun daca se lasa de baut, in afara doar de lipsa consecintelor — valori §i norme cu importantd
negative ale abuzului. Acest fapt este valabil si pentru cel care inghite prea preluarea rispunderii pentru pr
multe medicamente si se simte indreptatit pe deplin la aceasta datoritd acu-
— elucidarea greselii (analiza pr o
zelor pe care le prezinta.
drog!),
— percepere a clar negativé agre se
— speranta ca exista un drum care
— cunoasterea acestui drum, prec
A s a dar trebuie sa aiba loc evenimente care sunt considerate a fi insuportabile. tru a-1 parcurge.
De asemenea, trebuie sesizatd legitura dintre aceste evenimente — probleme la
locul de munci, boli sau probleme familiale — si abuzul de drog (alcool, psiho-
trope), pentru ca modificarea obiceiului sa fie micar luatd in considerare. Aici
se gasesc primele piedici care ingreuneaza luarea unei decizii corecte.
Cine dispune de l a in ceput deace
ai dependentei de alcool, cu att
bolii inhib a simtitor unele din ca pac
I Cine trai este impre und cu parinti care iartd tot, este omer sau areun de medicamente gisesc mereu medic
loc de munca si un anturaj tolerant fad de alcool si cine este prea putin rasundtoare.
interesat de propria persoand, acela aproape ci nu va avea parte de situatii
insuportabile.
II Este mai usor ca aceste evenimente sa fie negate sau si fie puse in legitura
cu alte cauze decit consumul de bauturd sau de medicamente. Existd
su pe ri o ri sau colegi riuticiosi; rude ,care o fac pe propria sotie si fie
pornita impotriva mea“; existd stresul care duce la ulcerul gastric §i aga
mai departe. Daci prietenii, colegii, apartinatorii ,ajuti“ la ascunderea
corelatiei d in tre nepliceri gi consumul abuziv, atunci chiar cinu exist nici
un motiv pentru care propriul comportament sa trebuiasca sa fie revizuit!
III Cautarea solutiei poate porni in directia gresita : divort, schimbarea locului
de munci, a anturajului, folosirea altor medicamente, pauze de bauturd
sau alte lucruri asemanitoare. Dar ce se modifica daci se renunta tempo-
rar la bauturd ? Cel in cauzi are senzatia ci el renu nt3, dar nuse alege
? cu nimic, cu nici o ,recompensa“.
IV Atunci cind este ciutata din nou starea de euforie prin drog, vor fi ciutate
§i ga si te noi motivatii — distorsionate — fata de sine sifatade ceilalti. Astfel,
realitatea dev in e tot mai deformata, incat in cel e din urmi celin cauzi
De ce este atat de greu si te opresti din consumul abuziv ?

SUNT
Cu méini tremurénde frizerul il Nimeni nu ma viziteazi.
barbieregte pe preot.
Cénd preacinstita fafé este zgdriati Nimeni nu-mi scrie.
a treia oard, acesta murmurd cu
reprog:
Asta vine de la bauturd, dragul meu.“ Nimeni nu md asculti.
Da, Preacinstite Périnte” rispunse
frizerul, de la but Vi se face Nimeni nu mé ia in concediu cu
pielea aspri.“
Nimeni nu-mi accepti ajutorul.

Nimeni nu-mi di ceva de facut.

Nimeni nu-mi cere sfatul.

Nimeni nu-mi simte lipsa.

Nimeni nu m ii a in brate.

Nimeni nu-mi zimbegte.

VALORILE
Aceasta
DE CARE UN OM
nu este o gluma.
SE TINE,
iL TIN PE EL.

»Din pacate, nu pot si-mi dau seama exact de

unde vi se trage boala“, ii spune internistul unui
pacient, dar probabil c de din cauza alcoolului.“
e ,Bine", ii rispunse pacientul, ,atunci mé-ntorc
cdnd suntefi treaz, domnule doctor.“
 De la nehotrare la cautarea unei

De la nehotirare
au todi
Cine este de pendent de un drog, d
Ce este ,dependenta fizica”? .
Ce este ,dependenta psihica”? ..

Care sunt particularitaile de penden

"
Exista particularitii in ce ea cepriv

Este dependenta de alcool sau de

0 veritabild boala? ...

Cat timp dureaza pani de vii depen

Cum evolueazi dependenta? ... ..

Care sunt consecintele dependentei

Ce sunt lacunele de memorie? ..

Ce este un Delirium tremens? ..

Ce schimbiri de comportament pro

Ce legaturi exista intre alcool si sex

Ce important au sentimentele de

De ce isi dezamigesc dependentii .

att de des apartindOrii? + ... .
Care sunt consecintele sociale si fam

Ce influentd are alcoolul asupra cap

Ce efect au alcoolul si sedativele as

Care este speranta de viatd pentru

De la nehotarére la ciutarea unei solutii: autodiagnosticarea De la nehotirare la cautarea unei

Cine este dependentd e

§-ar crede cd raspunsul la aceastd in

dintr-un dr o g este dependent. Totug
om reactioneazi in felul siu la 0
activi. Apoi consumul, abuzul si d
este i n primul rand inexact siin al
,Cand se vorbegte de abuz?). Ce
evolutia bolii, pentru cd dependent
Specialistii au cizut de acord si
cintele consumului de drog:

Depen de nt de drog este cel

care nu se po ate opri din co

Spus nepl i cute (alcoolismul de ti
nu inseamnd auzit; sau cel
auzit care ingereazi in mod re pe t
nu inseamnd ingeles ; siegi sau cel o r din jur ( al coo
ingeles
nu inseamnd acceptat; Ca urmare, nu trebuie si fie c o n
acceptat ca persoana si fie conside rati depe
nu inseamnd aplicat ; biuturi alcoolice, medicamente (vez
aplicat i n mod abuziv 2“), dar si drogurile
nu inseamnd Caracteristici pentru dependent
perseverent. porard, de procurare si ingerare
dozei.
Faptul ci de pendentul de al c o o
evident pentru cei din jurul su —
nu se comporta altfel decdt semen i
alti parte . Face parte din tabloul
ajutat chiar gi atunci cAnd apar c om p
Konrad B o ln a vul se impotriveste ajutoru
Lorenz a ceea, depe ndenta este per i cu l o as
orice incerc a re serioasi de tratamen
Put in i alcoolici corespund ima gi ni
jerpelit si decazut. Asa-numitul al c
familie, servici §i raspunderi.
Alc o olicii sunt oameni pe care co
sifsau fizica (vezi pag. 91 —93). S un
cat beau, nici sd judece felul cum se
 90 Cine este de pendent de un drog, de exemplu de alcool ? De la nehotirére la ciutarea unei

putin temp o r a r, daca nu tot timpul, ei simt o dorinta de nestipanit dea consuma Ce este ,,d
alc o ol. Aceastd dorinta dobandeste o importanta crescutd in viata lor, pina cand
dev in e dominanta. Alcoolicii s unt oameni care la un moment dat in viata lor
au in ceput sa bea — aga cum o face fie care dintre cei care beau in socictate. Cu Se vorbeste despre dependent fi zi c
timpul, pentru ei, a bea numai este o chestiune de autodeterminare, ci o obsesie. in re a litate ins, m odificirile metabo
Nu existd un model comportamental care si fie considerat tipic pentru un mult mai de vreme. De aceea, delim
alcoolic. Manifestérile alcoolicilor sunt foarte diferite de la persoani la persoani, de stul de arbitrara.
la fel si consecintele. Unii alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, si
existd persoane pentru care distantele dintre betii sunt foarte mari. Unii beau Dependenta fizica este 0 c o n se c in
cantitati impresionante de alcool, altii foarte putin. Unii alcoolici beau numai t a rii treptate a organismului la a ce
bere, a ltii doar vin sau tarie. In timp ce alcoolismul apare la unii in anii tineretii, ganismul are nevoie de alcool si d
el se dezvoltd la alii pe parcursul mai multor ani. De aceea, la drept vorbind, nu Senzatia trupeasca de normalitate
existd o singurd boald : alcoolismul, ¢i multe tipuri de ,.alcoolism*. zent. In schimb, cel in cauzd simte
descurce fara drog.
Daci alcoolemia (concentratia d
dr o gul a fost metabolizat, organismu
Drept urmare apar fenomene de se v
abun de ntd, tulburiri de somn, fric 3
extin de de la o simpli stare deslabic
grave, uneori letale, aga-numitul De
cut a ,mahmureald“ de a doua zi
m a nifestare a intoxicaiei datoratd
a lc o olului. Dezintoxicarea de alcoo
general 5 — 15 zile.
in cazul dependentei combinate
de sevr aj deosebit de puternice. Da
pag 30 §i 102) dureaza cateva zile (4-
apar tocmai in timpul ,pauzelor d
§i 10 la sutd dintre cei dependenti
in timpul primelor 48 de ore (cu fr
atingerea stirii de luciditate. Pe la
tocmai simptomele impotriva cirora
tensionate, anxietate, dureri, ,nerv
concentrare gi de somn. La de pe nde
de o se bit de sensi bili la dureri sise
o rganism, exteriorizindu-se sub form
medicald, insuficientd dup apare re
 Ce este ,,dependenta fizici“ ?
De la nehotirire la ciutarea unei

Ce este , de

cd este initial d o
Dependenta
ne de a se sprijini in cirja su fie te asc
stare in care problemele devin mai
de zi cu zi dev in mai plicute sau in
se in staleazd pe neobservate : la inc
de exemplu din cauza proastei dis
rop cu strop inlitura apatia, indiferenta si din
simplu, pentru ci ai senzaia cd nu
De cheful d in ajun ifi va pricinut o du
te lecuiegti in zori de bei un git de
Mai simplu, s-ar putea spune ci d
trii multumit decat sub influenta
atita vreme cit pe rsoana respectiv
efortul de a trdi la fel de satisficutd
se f o loseste de drog pentru a obt in
a rezolva stirile de stres sau in dis
daci cel in cauzi este constient de
Atunci cind tot m ai multe si tua
plictisitoare sau frustrante, drogul
Astfel res pe ctul de sine a dependen
pe c are il are in controlul obiceiului
este o infringere, a stfel incat tot ma
de a se controla.
Atunci c ind drogul nu este la in
frica. La medicamentele psihotrope
pentru ci alcoolul este mai usor de
séi-gi faca provizii, sd inghiti prevent
viati in asa fel incat drogul s ifi el
Se formeazi astfel o legituri em
vreme dupi ce dependent a fizica a
de zintoxicare de una pani la trei sa
dentei psihice, se stabilizeazi, in g
Multi alcoolici cred cie in us un
84 se fi ales cu ceva de pe urma b au
cele mai multe ori, aceasti parere se
in cearca s ifi e atent in viata de zi
la drog, isi poate identifica rapid d

..ca si fiu liber...

Ce este ,dependenta psihicd“ ? De la nehotirire la ciutarea unei

C a r e sunt part i cu la ritati

Referitor la tema : ,,Dependenta psihica §i scala Medicamentele sunt destinate vin de

greu de i n teles ci tocmai inghitire
valorica“ nu toate medicamentele duc la de p
Recunoasterea de pendentei dem
c a uzi a folosit prep ar atele farma ce
Singurul supravietuitor dupd pribugirea unui folosirea lor indelungatd, cum ar fi
dureri, neliniste, ,,nervozitate®, st ar
avion Irdieste de cdtiva ani pe insula pe care persistd multi vreme dup dintre rup
a reugit si se salveze dupd catastrofa. gresité ci problemele sale sunt de
decat cu medicamente sau printr-o
poate fi curmat decét daci acuzele
alarm sufletesti §i se gasesc alte m
In urma unei furtuni puternice apare o blon- Evolut i a de pendentei demedi ca
dind atragdtoare plutind pe un butoi. Bucuros, procur a t de la ,,oameni in halate al
ii face semn cu mana. nu duhneste, este compitimit de
-abuzulu i sau: loviri in urma cézitur
circulatiei sanguine, somnolent3, st
Toate acestea sunt in te
pat, amnezii.
Cand se apropie suficient de mult ca si se apartinitori incurajeaza consumul d
poatd auzi, ea fi strigd : ,,Am sa-{i ofer un lucru medicului.
de care precis ifi este dor.“ in ceea ce priveste dependenta
sat fatd de alcoolism. Acest aspect
lizante : aproape 70% dintre ele se
Deoarece numarul prescriptiilor
mente la varstnici devine o prob le m
La care el, plin de bucurie : ,, Incredibil! Chiar fata de ei, recunostinta si dragostea g nu
este vin in butoiul ala ¢* a n grenajul social, efortul de ale prn
timp ce un alcoolic ajunge la
dicamente aceastd premisd nu est
tip benzodia zepinic este descrisi ag
de d o ze mici), care apare si la doz
prescris pentru mai mult de 4 - 6
Se poate observa deci ca este mu
mente decat pentru un alcoolic sa
verdict.
Care sunt particularititile dependentei de medicamente ? De la nehotérére la cautarea unei

Existd particularitati in ce e

C o nditiile in care o femeie devine

| cele care favorizeazi dependenta la
organ i ce si principiile invatarii.n ist
8 diferd ins la femeia tat din punct
Opinia publici are o reactie de stu
mdsura la baut in co mparatie cu of
de alcool. De aceea, femeile beau
atunci cind consumul de bautra le
putina intelegere pentru partenera
de alcoolici.
Reprezentantii ambelor sexe treb
m a turizirii lor, etape in care seva
reusesc sd le rez o lve coresp un z i tor
pentru inceputul abuzului.
Pentru feme i , fa milia are o importa
tru dintre ele sd aibd o ,casnicie b
ser i e de procese de maturizare pri
Mandria impiedicd ,,capitularea“ Motive invocate pentru abuzul de
Hf a td batrini“, incapacitatea dea a
viciului pentru mai multi vreme (de
m o artea unei persoane iubite, imbol
Autoreprogurile sunt surogatul cu care méndria inlo- fel de evenimente le fac pe aceste
cuiegte cdinta; este pretextul Eului dea nu accepta nu se pot descurca decit luand me
recun o sc §i acceptd mai putin prob
maéntuirea oferitd de Dumnezeu. Premisa pentru ier- este consumul de medicament sau
tare este devotamentul neconditionat. Cel méandru nu este capab ila si vada legitura di
La aceasta se adauga faptul ci m
preferd autoreprogurile, oricdt de dureroase ar fi aces- tr a tate sexual. Dacé un asemenea ab
tea, pentru cd Eul - cdruia i se adreseazd- nu trebuie ( tata , unchi, tata vitreg) devine cu n o
trebuie sa plece de acasa intr-o ins t
divulgat; ramdne neatins. Titd, tot femeile sunt tratate deci ca
este delicventa cu rata cea mai m ar
fase este violata in cursul vietii s al e
Aldous Huxley §i de medicament in cazul femei lor
Faptul ci se simt parisite intr-un
in ,,Timpul trebuie s a sfarseasca“ v i ata multor femei alcoolice. Femei
acuze ps iho-somatice (stomac, nervi
vérsta de aprox. 34 de ani, in timp
20-30 de ani. Multe femei relateazi
98 Exista particularitai in ceea ce priveste dependenta la femei ?
De la neh otdrire la ciutarea unei so

care nu i-au putut accepta inci de la nastere de multe ori din cauza conditiilor
Este dependenta de alcool s au
vitrege in care acesti copii au fost conceputi si adusi pe lume. Pe de alti parte
multe femei de pendente relateazi despre sentimente atit de puternice fati de
copii, inca t amand internarea intr-o clinica de specialitate pentru a nu se despiri Citre sfarsitul secolului al XVIII-lea,
de ei. pentru prim a dati obsesia de abe
Femeile alcoolice prezinta mult mai des acuze ginecologice, raportat la medie. mai durat in s citva timp pina cin
consec in tele in opinia publica.
Un alt factor de ri sc il reprezinti alegerea nefericitd a partenerului, in sensul Medicamentele psihotrope (care
cd femei le care urmeazi si devin alcoolice au un partener carele pretinde azi sunt cunoscute abia din anii cinc
sub o rdon are neconditionat si care areo atitudine prea putin afectuoasi, iar si-au facut intrarea abia in anii 60
mai tarziu de-a dreptul destructiv-dispretuitoare. La aceasta se adauga faptul ci cand dependenta de astfel-de subst
aceste femei cautd prea put in si se impuna chiar siin viata de zi cu zi, strategie sub incidenta legii.
Se c onsiderd ci este prezentd o
invitati inc din copildrie. fizice §i/sau psihice care
Cum femeile reusesc mai degraba decét barbatii si-si accepte problemele si
s la biciunile psihice, ajung mai repede la medic cu asemenea probleme. Medicul
va prescrie, eventual, medicamente psihotrope. Nu numai disponibilitatea femeii
de a discuta despre probleme p sihice diferd fata de barbati, ci si suprasolicitarea
efectivd se concretizeazi altfel la femei. Aici trebuie amintita dubla solicitare
datoratd serviciului §i muncilor casnice, precum si renuntarea la interesele per-
- se de osebesc in mod evident de
sonale in favoarea familiei. In timp ce dependenta de medicamente restabileste
- po t f i percepute subiectiv si obi
st a rea de functionalitate a femeii gi ii permite si salveze aparentele timp mai — necesita supraveghere medicala
indelungat, consecintele unei dependente evidente sunt cu atit mai grave pentru — nu sunt pr o vocate in mod congt
o femeie. Ele cad mult mai repede si aproape fara speranti in abisuri sociale — pot avea ca urmare inc apa cit a te
si psihice. Bineinteles ci orice femeie dependent incearci si evite aceasta. De
aceea, femeile inc earca si rigte cit mai putin sisinu jasi in evident3 cu abuzul
lor. Desi dependent a prezinti toate ac
© boals in sensul obignuit. Apar, ce -
ele nu sunt n i ci cauza boli, nici in dis
contamina de dependentd - cum es
imboln a vi de ea. Nu exista medic am
deosebire consti in faptul c3 , intr
o interventie - de exemplu reusita
numai de miiestria medicului. In
a les de participarea activa ab o lnavu
principiul: , Te ajut sa te poti ajuta
Deoarece dependenta psihici este
meniu fac parte din alte categorii pr
Cea mai important contributie la
si tera pe uti formati special pe
in sanitogirea are loc fara in te rvent
intrajutorare.
Dependenta este, in c onceptia mo
din interactiunea factorilor ce {in de
cel in cauza nici nu ob serva cum se
Perf i dia bolii constd in faptul cinic
tudine care dintre consumatorii de
100 De la nehotirare la ciutarea unei
Este dependenta de alcool sau de medicamente o veritabila boala ?

© persoand a trecut prin faza in care a fost att de dependenta de alcool incit
nu si-a mai putut dirija viata, acea persoani nu se mai poate intoarce la stadiul
consumului ,,naiv“, neproblematic de alcool.
Dependenta nu are puncte comune cu bolile acute ca inflamatiile, leziunile sau
fracturile. Mai degrabi se poate asemui unui infarct miocardic, unui diabet sau
un o r afectiuni circu latorii. Exist urmatoarele asemiiniri cuo boald cronicii:

1. La toate aceste boli conduita de viatd are un rol important: deprinderea

unor obiceiuri de a limentatie, migcare gi fumat, precum si capacitatea dea
reactiona adecvat la situatiile solicitante.
2. O ameliorare durabild nu se poate astepta in cazul acestor boli decét prin
modific a rea comportamentului si a obiceiurilor, de exemplu a regimului ali-
mentar.
3. Telul tratamentului nu const3 in restabi
starii initiale de santate, ci in
reducere a s o licitarilor si extinde rea posibilitatilor dea tri o viata dezirabild.
De ce
o 4. In cazul acestei boli exista suficienti factori ereditari care influenteaza pro- tocmai eu?
b a bilitatea instaldrii ei, fara a o provoca in mod explicit.
D
tocmai eu?
Terapia se adreseazi, agadar, personalititii in complexitatea ei, tuturor do-
meniilor de viata si de comportament ale persoanei in cauza sinu se referd la
vindec ar ea anumitor simptome cum ar fi tulburirile hepatice.
in ciuda recuno asterii oficiale de citre OMS a dependentei ca fiind o boal3,
de pe ndentul este privit altfel decat un cardiac: pe acesta din urma il comptimim,
pe alcoolic ins il con si derdm a fi lipsit de vointa side caracter.
De ce este aga ? Cin e este mai inclinat si gindeasci in acest fel ? Vi propunem
sa cugetati asupra acestei teme.
 Cat timp dureazi pani devii dependent? De la nehotarére la ciutarea unei

Cit timp dureazd pana devii dependent? Este valabil atat pentru medi cam e
Cel ce este dependentd e una di
devine mult mai ugor dependent si
Intervalul diferi mult de la persoand la persoani. neutri.
Unele substante provoaci dependenta dup o perioadi relativ scurtd de fo- Acest lucru este valabil mai ales
losire. Printre acestea se numari heroina §i morfina. Cine le consumi regulat, zi reciproc in efectul lor). Este ca zu
dev in e in mod sigur dependentd e ele. Se sp une: aceste substante auun potential
de dependent ridicat.
Ev o lutia dependentei de alcool dureazi ani de zle si doar o parte din consu-
matori, cam 5 - 10%, devin dependenti. Instituirea dependentei este doar partial
provocati de natura substantei.
Un factor important il reprezinta varsta de debut al consumului: cine incepe
la 25 de ani devine dependent in medie dupa 10-12 ani, un tanir de 20 deani
cam dupi 5 ani , in timp ce unui adolescent de 15 an ii i pot fi suficiente 5 - 6 luni
pentru a deveni un veritabil alcoolic. Asadar, nu atit natura chimici a drogului
este cea c are pr o voacd depe ndenta, cit importanta pecare drogul oare in sfera
tréirilor §i comportamentului persoanei in cauzi.
in cazul medicamentelor sunt valabile urmitoarele aspecte: barbituricele si
derivatii lor (somnifere) duc in 10 - 15% din cazuri la dependents, cea fi-
zicd instaldndu-se chiar dupa doud sdptimani. La majoritatea tranchilizantelor Cu obiceiul de
(sedative), aceastd evolutie dureaza cel putin 10 siptimani. Un potential de
de pendentd deosebit de ridicat i la u produsele TAVOR (Bromazepam), LE-
ca gi cu
XOTANIL (Lor a zepam) si preparatele de sedare a tusei cu continut de dil Cine cregte de
drocodeind (CODENAL, CODEIN PHOSPHAT). Deoarece multe analgezice nu mai
(calmante ale durerii) sunt oferite astizi sub forma de combinatii, pot duce si
ele la dependentd, mai ales atunci cind li se adaugi o substantid psihoactivi
decdt dacd
(ANTINEVRALGIC, FASCONAL, CODAMIN).
Maj o ritatea medicamentelor au in plus o proprietate care favorizeaza evolutia
de pendentei: este vorba despre aga-numitul timp de injumititire al substantei.
De el depinde perioada in care medicamentul rimane activ in organism. La ,ino-
fensivul“ Diazepam, timpul de injumatitire este de 32 de ore. La administrarea
s a regulatd in interval de 24 de ore, are loc 0 acumulare a acestei substante in
organism. Acest fenomen duce la instalarea tolerantei la acest medicament, ceea
ce duce l a mirirea dozei.
Unele medicamente s au componente ale unor preparate medicamentoase au
timpi de injumatdtire gi mai ridicat i. Cel mairidicat este al Prazepamului, prezent
in organism timp de 67 de ore. In plus trebuie tinut cont de faptul c3, la ben-
zodiazepine (Diazepam, Lorazepam, Bromazepam, Oxazepam etc.), timpul de
injumatatire creste odata cu varsta consumatorului. Din picate, se are prea putin
in vedere aceasti realitate la prescrierca medicamentelor care contin asemenea
substante active.
Cum evolueazi dependenta ? De la neh otirare la ciutarea unei so

Cum evolueaza femic constanta) si de pe nden

dependenta ? inteleagd ca sunt dependent
puternic. Pentru ei, de pe nden
Nu-i aga!??
Se poate sustine ci biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la fet
de diferite sau de aseminitoare ca si biografiile oamenilor in general. Cer-
cet a t o rul american E. M. Jellinek a elaborat insa o descriere sintetici a evolutiei Consum permanent pentru
Daci la inceput c o nsuma tor
de pendentei de alcool, ca re sc potriveste unei mari parti a barbatilor alcoolici, dec o nectare sau o stimulare
de numiti de el ,alcoolici de tip gama“. Acestia se caracterizeazi prin predo- face fata solicitarilor psihice
m i nanta dependentei psihice i pierderea controlului asupra cantitatii consumate Tensiunile psihice sunt ,pr el
med i camente. Aceastd de vi
(vezi pag. 109 ,Faza critici“). La alcoolicii de tip delta predomind dependenta atat pentru consumator, ct
fizica si incapacitatea de abstinentd (bdutori cu alcoolemie constant). Se poate face 0 asemanare
Redam aici cele patru faze stabilite de JELLINEK, intr-o varianta prelucrati, c i tv a timp, atunci se atr o fiazi
de oarece aceastd schematizare este mult apreciatid de specialigti. JELLINEK : solicitiri scade atunci cand
daca efectul acesta este ci ut
ofera prin ace asti descriere un ajutor important : ceea ce fusese vizut pana atunci
: c a un destin tragic si aleator devine evolutie ,,naturald“ a unei boli - alcoolismul.
Depen de ntii de medicamente vor gisi desigur paralele cu propria evolutie :
FAZA PREALCOOLICA (PRODROMALA):

Deconectarea
ocazionald

Medicamentele sunt luate initial pentru inliturarea anumitor acuze §i sunt

fie prescrise de medic, fie administrate din proprie initiativa. Telul scontat
este inlaturarea acuzelor neplacute si este atins de obicei.
Primul c o nsum de alcool are loc aproape intotdeauna cu o motivaie
sociald — existd persoane care animeazi la bautura sau conving prin mo-
de lul pe care il ofera. Consumatorul normal de alcool raméne, de regula,
un bautor ocazional, la un prilej sau altul din viata sociala.
Dimpotrivé, viitorul dependenti n ce pe in curdnd si caute (congtient
s a u nu) efectul alcoolului saual medicamentului pentru a se deconecta.
Acest lucru igi a re explicatia fie in faptul ci nu a invitat si-si stipaneasci
tensiunile psihice prin a bordarea activi a problemelor, fie ca ii este mai
comodi rezolvarea problemelor stresante cu ajutorul bauturii.

Cregterea tolerantei
Organismul se obignuieste cu orice aport regulat al unei substante. Re-
actioneaza tot mai putin la dozele consumate initial, astfel incat devin
ne ce s a re cantitati d in ceince mai mari pentru a obtine efectul psihic
dorit. Bautorul consi dera ca starea de confort se datoreazi situatiei si an-
turajului. De aceea cauta cat mai diverse ocazii la care se consuma alcool.
in acelagi, timp omul se considera mai viteaz fiindci poate suporta mai
mult decét la inceput. Acest fenomen se numeste cresterea tolerantei la
a lcool. Cregte nevoia de a bea, in schimb sunt suportate cantitati mari de
a lcool fard a se ajunge la betie. Multi bautori de tip delta“ (cu alcoo-
1 Cum evolueazi dependenta ? De la nehotérére la cutarea unei
0
6
FAZA DE DEBUT
Biutul (s au inghitirea tablet
Cum sd dai lovitura v in e factor stresant cand inc

1 stresante nu mai sunt luate

JELLINEK descrie f o rm
redate astfel:

2 a
1. bagatelizare
2. minimalizare prin c o mp
3. dezvinovatire

© L
t
4. distragerea atentiei de
5. cdutarea unui alt mod
6. cutarea unei mod al it
7. castigarea controlului
8. controlul propriilor re
@ 0
0 9. autoinstruire pozitiva
10. nevoia de spriji
11. tendinta de evitare
12. tendinta de evadare

@
13. retragere
14. concentrarea g in duril
15. resemnare
. 16. autocompitimire
17. autoinvinovatire

@
18. agresiune
19. drog

@.
,,Ca sd dai l ovitura — o
...una si te intiresti...
ia o piluld si te calmezi...

tificate la pers o ane ,norm al

ele are in timp efecte da uni
EA normald.
EA “= Et a pele de evolutie a al
POF E- zinta modificari de caracter
Z zultatul incercrilor de stip
dependentei.
E- Zp Consumul tdinuit

Consumatorul de alcool, re
dati ca ceva nu-i in reguli
Pentru a nu fi ,judecat gre si
...Incd una si nu-fi fie fri
Cum evolueazi dependenta ? De la nehotirare la cautarea unei

Bautorul ca uti si ,prinda“ citeva inghitituri pe ascuns, casi nu stie

Creste frecventa lacunelor
ceil a lti, sau gaseste alte mijloace de a masca consumul su real. $i consu-
matorul de medi camente incearca si se autoamageasci.
Desigur ci aceste retineri apar doar intr-un anturaj care nu admite abu- C o mportamentul nepol i ticos
zul de alcool sau care priveste cu ochi critici consumul de medicament. sunt semnale de alarm pe nt
Cei c a re traiesc in tr-un anturaj care nu giseste nimic anormal ina bea de memorie, a doua zi pe rs
mult sau singuraticii care nu au cu cine sd se compare nu vor avea nici sau d i scutii, chiar i din m o
un motiv si bea pe ascuns sau sa se simti vinovati. me
Consumatorul de medicamente nu iese in evident. Nimeni nu observ l a cune determin ac ce ntu are
cand ia medicamentele, pe care oricum le inghite ,in particular“. Are penibile, cum exemplificd g
doar un chip lipsit de expresie gi absent.
Preocupare permanent pentru biuturi/ medicamente
Nevoia mriti de alcool se manifestd si prin faptul ca tot mai des apare
g a ndul la bauturd, apare preocuparea de a nu riméne fard ,rezervi“
Uneori aceastd faza nu este evidentd, mai ales la cei care prin natura
ocupatjei §i programului au practic toati ziua biutura la indemana. Preotul din sat
Cregterea dorintel spune:
Evolutia dependentei se poate manifesta si prin faptul ci, dupa citeva Ma bucur mult
zile sau chiar ore de abstinentd, primul sau primele pahare sunt baute cu Am fost foarte
licomie, ,date pe gat“. — Pe tofi sfingii,
Unii alcoolici ins3, mai ales dintre cei care fac parte din piturile sociale unde am f o stie
elevate, consumi elegant” pani la degradarea totald, autoamagindu-se
cd, dacd isi pastreaza tinuta, nu pot fi dependent. Acelasi lucru este valabil
si pentru consum a torul de medicamente care schimbi medicii pentrua
obtine retete cu diagnostice impresi onante sicu medicamentul ,,necesar®.
Sentimente de vinovitie
Desi consumul de alcool
prima faz, el trece ne o b se
gr a d de alc o olizare care poa
a prejud iciat deja metab o li
FAZA CRITICA:

Pierderea autocontrolului (
Treptat, persoana in cauza devine constientd ci bea peste masuri. Apar Urmitoarea situatie se refer
sent i mente de vinovatie si mustréri de constiin(a. Pentru ci totusi nu-gi
reduce consumul, scorneste scuze si pretexte. Cu cat reugeste mai putin de pendenta deme di ca ment
sé-gi controleze consumul, cu atat devin mai apasitoare sentimentele de de medici, ei ii c orespund do
vinovatie. fn momentul in care in
Evitarea oriciror aluzii cu privire la alcool (d o za minima), apare odor
org a nic, de a consuma ,ma
predominant psihica.
Pierdere a c o ntrolului poa
fensiva de alcool, ba chiar
Sentimentele de vinoviie sunt cauza pentru care se evitd pe cat posibil necesar ca persoana in cauzi
ori ce aluzie critica la bauturi si de multe ori apar chiar reactii violente
daca se pune problema dependentei. alcoolului, ci poate sa fie u
biutorul si-a revenit din bet
cauza unei dorinte fizice s
obignuit a care induce urmat
Cum evolueaza dependenta ? De la nehotérare la cautarea unei s

Pierderea autocontrolului se manifest doar dupi inceperea consumu- »Sistemul de explicatii“ al

lui. fn gener a l, consumatorul are libertatea de a decide daci va incepe mul abuziv este totdeauna al
sau nu si bea la 0 anumité ocazie. automat la atitudini agresive
Justific a rea modului aberant de a bea care i-au fost apropiati, res pe c
c i entul se considera nedreptit
motiv pentru care se simte in
Béutorul incepe sisi justifice comportamentul. Apar ,,alibiurile“ arhicu-
noscute ale alcool i cilor, prin care incearca si se conving singuri, dar §i
pe ceilalti ci , de fapt, n- au pierdut controlul, ciau motive intemeiate
de a bea, ci, dacd nu ar exista aceste motive, s-ar putea lisa oricind
de ba utura etc. Prin aceastd autoamagire isi linigtesc constiinta pentru a
Crispare permanent d inca
putea continua consumul.
Ostilitatea fatd de anturaj da
isi pierde in crederea inpr o pr
tate. Din aceste cauze crete
Ten si uni in familie siin societate
De pe ndentul isi fiuregte un intreg sistem de explicatii“ pe care il extinde Perioa de de abstinenti total
asupra tuturor domeniilor vietii. Acest sistem il ajuta sa reziste tensiunilor
provocate de pierderea controlului. De-acum necazul numai poate fi Pr in presiuni sociale, prin inte
tagaduit: partenerul de cisnicie, rudele, prietenii, colegii de lucru incep in itiativd cel dependent ince ar
sa -i atragd atentia, sa ameninte. Dependentul ii ocoleste pe cat posibil, peri o ada lungd, sa se abtina to
mai des, cu atit devine mai
bea mai des acasi sau in localuri unde nu este cunoscut decit, eventual, de
seama unde greseste. S-ar s
musterii vechi®, i a r sistemul sdu explicational are menirea de a zaddrnici st i rbegte imaginea de sine si
orice reprog.

Afigarea un igurante de sine cxagerate Fixarea unor reguli in incer ca

Depen de ntul de medicamente este foarte preocupat de exteriorul siu, Ratirile cu care se incheie pe
este de-a dreptul pedant in privinta infatigarii exterioare. coolic si incerce sa gaseasci al
alcool i implicit de a nu-gi cr
in ciud a incercarilor ,de a se explica®, cel dependent isi pierde tot mai de exemplu de a consuma nu m
mult respectul de sine. incearci sa-1 compenseze printr-o siguranta desine timente de bauturi alcoolice,
exagerat i , afisatd in exterior. Atitudinile de grandomanie si generozitate tehnici de ,,autocontrol“ care
trebuie interpretate in acelasi context: omul incearcd sa-gi demonstreze lungd in cazul dependentei.
siesi §i celor din jur ca inca n-a decdzut. Ui
levin ,lupi singuratici“ sau
Hfilozofi“ care vor sd arate ci n-au nevoie de nimeni.

Izolarea sociali si atitudine

De multe o r i ceilalti contribu

N-ai crede doar un pahar nu poate si-i
dent devine m a i ostil, abando
cate cioburi ies dintr-un pahar in plus.

Schimbarea frecventi al o cu ri

Se inmulfesc intdrzierile si a
Atitudine de munc i . Prietenii si colegii
agresivii $i In cele din urmi concediat.
presimtind inevitabilul.
Cand dependentul de medicamente nu reuseste si-gi obtind substanta
poate deveni foarte agitat.
Cum evolueazi dependenta ? De la neh otdrére la ciutarea unei so

Concentrarea intregului comportament asupra biuturii Rearanjarea relatiilor in teru

Pierderea interesului se ext

Géndurile se nvart tot mai multi n jurul bauturii. De exemplu, omul se ci ei i aga nu mi in teleg®
gandeste cum poate munca si-1 impiedice sa bea in loc sd se gandeasci a cest context se manifestd a
in ce masura bautura diuneazi activitatii sale profesionale. de pendentii de medicamente
Pentru dependentii de medicamente, patul devine locul preferat. Acesti nimeni nu-i intelege.
oamen i triiesc de obicei in inciperi supraincalzite si intunecate.

Ev a darea din mediul ge o graf

Pierderea
interesului
Cel dependent nu poate fugi
A de se a se ajunge la neglijarea tuturor lucrurilor care nu sunt legate de de a se eschiva, la visuri cu o ch
bauturi, inclusiv la neglijarea propriei tinute. Presupusa boald si ,leacul” ( de exemplu incerc area dea
ei stau in centrul atentiei.
Alterarea relatiilor familiale

Partenera/ -ul de v iata si alti

la despartiri, divorturi, rene gi
de obicei c a riutate din part
Este greu de dus o convorb
cd acesta se repeta des , exa
,»C un osti regul a : nici un strop panicind soarele Nemulfumire permanenti
nu sti deasupra catargului.”

‘Toate problemele enumerate

la un comportament i mprevi
pentru a se descirca gi ase
fildes“.
Z Asigur a rea rezervei de alc o o

o
VISES Fric a de a nu rimane cumva
sd-gi asigure un mic depozit,
grij ca in permanentd sd -s
5
retete de la ma i multi medic

Neglij a rea alimentatiei n o rma

Consumul bautur ilor alcool i

include si sfera alimentatiei.
n i smului este gi mai puternic

Internare in spital

Apar primele co mplicatii org

t i ve, neur o logice, c a rdio-vasc
Cum evolueaza dependenta ?
De la nehotirare la cautarea unei

Sciderea apetitului Compania persoanelor cu u

sexual
Restr i ngerea sferei de interes, precum si ,impotenta alcoolica“ la bérbat, Simtul autocritic fiind mult
cool impreuni cu persoane
c are are determinare mixtd — psihica si fizicé, duc la sciderea libidoului
consumi chi a r si produse san
si in ace lagi timp sila cresterea ostilitatii fata de partenera. in mod firesc, comportamente care inainte
partenera, la randul ei, nu se va simti deloc flatatd de avansuri ale par- tea etc.
tenerului aflat in stare de ebrietate si-gi va refuza tot mai des barbatul.
Uneori, in acest context, apare un ade virat delir de gelozie.
Consumul matinal de alcool Scii de rea tolerantei fata de

in a ceasta fazi, multe pe rs o an

bautura ca i nainte. La cantit
Dac pina acum starea de ebrictate aparea doar citre seard, consumul
de bauturd incepand numai dupd amiaza, in aceasta fazi mustrarile de Stiri latente de fricd
congti in t, izolarea sociald, repetatele infringeri in lupta cu alcoolul, pier-
derea respectului de sine si degradarea fizicd si social il aduc pe cel de- Starile de frica fara cauze de
pendent in starea in care nu poate incepe 0 noua zi fara si consume la in special la dependentii de
prima ora (poate inci inainte de ridicarea din pat) alcool. De regu la sunt mai acute la
FAZA CRONICA: de abstinenta.

Tremurituri si tulburiri psi

Stare de ebrietate Din sindromul de sevraj la
prelungiti
mat i n ale i tulburari alem o
trage ceasul de mand s au i
Prin dorinta declangatd de consumul matinal gi concentrarea totala asu-
de alcool.
pra alcoolului se pribuseste rezistenta alcoolicului; pentru prima data se
pr intdmpla sd se imbete in miezul zilei sau al sdptaman in aceasta stare
r a méne timp de cateva zile, fird a mai fi capabil dea intreprinde altceva. Consumul de alcool devine

Alcoolicul isi combate simpt

Degradare etica si intelectuali
de sevraj — printr-un n ou co
ia forma unei constrangeri,
Excesele prelungite duc la renuntarea la principiile etice si morale pe care
omul le respecta anterior. Toxicomanii falsifica retete, furd medicamentul,
isi ingeald medicul sau farmacistul. D o r i nte nedefinite mistico - re

Expl i catiile rati onale referito

Inhibarea sl a be. Ca o formd aparte a i
gandirii del i ruri cu motive reli gi o a se
Efectul toxic al alcoolului duce si la alterarea rationamentului, proces
care este intr-o oarecare mésurd reversibil numai dupa perioa de lungi de Pribusirea sistemului de exp
abstinenta.
Aparentele numai pot fi s al
Tulburarea organici de personalitate/psihoza alcoolici ma i ajuti la nimic. Al cool i cu
sfarsitul puterilor.
P o t a pirea tulburiri psihice grave ca o consec inga a abuzului de alcool, in
10% din cazuri adevirate psihoze alcoolice. Ele se anunti prin tulburari Priibugirea psihici si fizici
de memorie
r i e §i de concentrare, oscilaii puternice pe plan emotional, len- Are loc pribusirea total. in
to a rea migcarilor si a rationamentului, precum si tulburéri ale atentiei. frecvente.
intreaga performanta psihici si intelectuald este redusa.
Cum evolueazi dependenta ? De la neh otarare la ciutarea unei so

Care sunt consecintele de

Delirium tremens/ crize convulsive

Delirium tremens este o stare de agitatie cu risc vital (in absenta trata- h Alcoolul este un toxic celular. Ajuns T
mentului — letalitate 20%) insotitd de tremuraturi puternice §i halucinat cl la teaza apr o ape fiecare celuld.
h care apare de regula in sevraj la aproximativ 15% dintre etilicii cronici. ruidsvj Tesutul cllnoebi
a ar gu Crizele convulsive aparute, de asemenea, in cadrul sindromului de sevraj
sunt frecvent confundate cu epilepsia. cel uln o ebi in u num a i intensitatea
irigrii sangui
i a a cu alcool. Tot atat de importante ste
creier, inima si ficat. Desi rinichii si
de a fi lipsiti de oxigen nu este atat
alcool.
Lezarea o rganelor se poate produ

— In primul rind, etan o lul propri

f a ct o r de stres pentru tot organ
r a te in misurd mai mare sub stan
sanguina.
fn al do ilea rand, organismul fo
lui din organism, energie care
functi o n a r. Pentru metaboliz are
sumat 80% din o xigenul disponi
»parazit metabolic“. Celulele ca r
de oxigen si suferd cel mai mult
fn al treilea rand, abuzul de alc o o
sit de prote in e, subst ante minera
acestor elemente importante d
ducere a progresivd a ca pacititi
import a nte ca vitamina Bl, acidu
- fn al patrulea rand, produsii de
a lcoolului (ex. acetaldehida) afe

Org a nul care este intotdeauna af

tiunile acoperé o paleta larga in cep
reversibild. , Doar 15% dintre de p
Complicatiile ei sunt hemoroizi, v ar i
la moarte) si ascitd (colectie de lich
118 Care sunt consecintele dependentei asupra organismului ? De la nehotarare la ciutarea unei

terea lipidelor in si Deoarece f icatul nu doare, lezi un

doar intimplator, la analize de rut
balonare si eructatii (ragéieli) frecv
arcada coastelor drepte sau mete ori
poftei de mancare, epuizare rapid,
precum i stare de greatd si voma.
este prejudiciatd sinteza de pr o tei n
de s i nger a re gi la sciderea im un itat
i nterne si externe intense. A lc o oli cu
Ce l a lalt organ afectat la fiecare a
nu se regenereazi. La fiecare c o nsu
j Deoarece omul dispune de cateva
face resim(itd abia dupa citva timp
coolicului. Psihosindromul organic,
in cele mai multe cazuri nespecta cu l
ce ca ce se concretizeazd in sciderea
- cum si pierderea spiritului critic sid
concret i zeazi prin alterarea se ntimen
b a re bruscd a pirerilor. Miscarile t
fetei este nemisca ta, ca 0 masci.
+ Tulburirile cerebrale apar Ia unii
forma de convulsii (vezi pag. 91 ,D
‘Aceste tulburdr i apar mai ales in ti
+ Afectiunile pancreatice sunt destul
Gastriti cronici se prez i nta rapid la medic si isi im
De asemenea, se poate ajunge la d i
{de l a cavitatea bucald, es o fag, stoma
Se poate ajunge astfel la boli letale.
linduce un risc de zece ori mai mare
[forme de cancer apar mai des la pers
[r {de cancerul bucal, laringean, intestin
Inf la matiile mucoaselor gastrice si ferior al
esofagului duc la sangerdri
r o r | Inc a pac i tatea progresiva a in testi
I(proteine, vitaminele A si C) este res
gine s o matica. S-au observat la al coo
[ota si vitamina D, care se asociaz urmare creste
pericolul de apar it
Afectarea nervil o r membrelor (po
mpote Catur i , intepaturi sau arsuri la nivelu
nf

Favorizarea g tei Polinevrit

(mai ales la nivelul
membrelor inferioare)
120 Care sunt consecintele dependentei asupra organismului ? De la neh otarare la cautarea unei so

sibilitatea pielii in aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate Ce sunt la c
lipsi tot a l. In final, apare nesiguranta in mers sau chiar incapacitatea de a merge.
Sub incidenta suferintei intra gi mugchiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori
mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decét de ciroza. Trebuie Lacunele de memorie, tipice pentru
tinut cont de faptul ca majoritatea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat se fi imbit at vizibil. Totugi,nu-si ma
cauzele mortalitatii sunt complexe. La toate acestea se adaugi proprietatea de petre cu t in urma cu cateva ore sau zi
proteine la nivelul ficatului. Aceste
a crea hipe rtensivitate a alcoolului. Aceasta devine periculoasa de la 240 g pe
siptdméana in sus (adica peste un litru de bere pe zi). Nu este vorba, asadar, de lacune l
La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual testosteron produsd, astfel care omul nu-gi mai poate am inti in
i ncat lipsa apetitului sexual §i impotenta i tulbura viata sexual. Pierde astfel un cum a ajuns acasd. Aceste tulbur i r
intreg domeniu de placeri din viata si se simte si mai legat de drogul sau. grave a creierului. Dupd abuz re pe t
La femei aparea lt pericol grav: alcoolul provoaca leziuni grave fatului (em- din cei nce mai mici de alcool.
briopatia alcoolica). Chiar si ,inofensivul“ pahdrel inainte de masa este mult mai Depen de ntii de medicamente o bs
periulos decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele trei luni de sar- tulburdri ale stirii de veghe si ale
c in d. Aproximativ una din trei femei care abuzeazi episodic de alcool in aceastd prov i n urmele loviturilor sa u arsuri
perioadd, nate un copil cu malformatii. Malformatiile constau in debilitate min- cazul in care supravietuiesc.
tala, nanism, modificiri ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de in schimb, dependentii de alcool
loc cu mult timp in urmi, incurcin
alcool care triiesc abstinent nu trebuie sd se team pentru zestrea lor genetici.
b a utorii degradati spun mereu a cel e
Ele pot sa aduci pe lume copii sanatogi la fel ca oricare alti femeie - daci nu
consumd alcool.
Tn c a zul medicamentelor s-a inregistrat o grava afectare a rinichilor dupa un
consum indelungat, de ani de zile, de analgezice. Pericolul incepe dupa cinci ani
de consum gi de la 0 ,dozi de prag” de 2000 de tablete.
Consecintele organice ale consumului de psihotrope nu sunt inci pe deplin
elucidate datoritd lipsei studiilor clinice de lunga durati si datoritd compozitiei
din diferitele preparate.

Cu privire la orientarea in

Pent ru multi oameni, trupul este un ru supdrdtor acoperit de murddrie si Bum !! Aproape mort de beat
p i icat. Al fi i il considerd afi un in veli g inutil pentru spirit ginuil ingrijesc. $i de sector il ajutd si se puna pe
t o ric: ,,Apoi io nu gtiu, dacd o
existd cei ca re vid trupul ca pe un simplu purtator al sufletului. Titu il r o agd: ,Domn‘ pol iti st
politistul numara: ,,Unu, doi, tr
cuie sunt.“ — ,,Patru sunt“, mor m
Nu igi renega trupul g in u il ascunde, ci bucuri-te de minunata sa varietate p a ni acasi. Inca d o i stélpi, sia
si frumusete. Nu-(i lisa trupul sd decadd, ci ascult-l ce are de spus. Migcd-l
$i aratd-l soarelui si vantului. Lasd-l sa respire liber g isi triiascd gi vei vedea
ca iti va prilejui bucurie.
Heinz Korner
Heinz Korner
(in: “Johannes*)
Ce este un Delirium tremens ? De la nehotirare la cautarea unei

Ce este un Delirium tremens ?

Delirium tremens este 0 boald acutd, cu pericol de moarte, care poate apirea
dupi un abuz indelungat de alcool. Cauzele fiziologice nu sunt elucidate pe de-
plin. Pr o babil ci sustragerea sedativului nervos central, alcoolul, determind o
hiperexcit a re a sistemului limbic mezencefalic care se transmite apoi pani in E bine sd
emisferele cerebrale.
Apar stiri de anxietate side nelinigte, tremurdturi §i halucinatii (de ex. soareci
albi, pdianjeni si alte animale mici, retriirea unor situatii din viata sau imaginarea
unor evenimente terifiante). Delirul propriu-zis incepe cu pierderea orientarii in
timp si in spatiu, in vreme ce aga -numitul predelir este caracterizat de nelinigte 1
anxioas3, insomnie, tremurdturi, iritabilitate crescutd si sudoratie.
Delirul apare la doui-trei zile de la intreruperea brusci a consumului de alcool,
de exemplu dup un accident sau in timpul altor boli organice care presupun
internare.
in lips a trata mentului, rata de mortalitate a delirantilor este de 20%.
O prejudec a ti des intalnita este cea cd numai cine a trecut printr-un delir este
un alcoolic adevarat. La acelasi grad de dependents, existd persoane care intra in
delir in cazul unui sevraj, iar altele nu. Cei mai multi mor din cauza bauturii firs
sé fi avut vreodata un delir. Per ansamblu, doar 15% dintre alcoolici dezvolta un
delir! Cand beau...

Cauti consiliere
atunci cind cunosti deja unica solutie, dar nu
vrei s-0 accepti.
Erica Jong ...§i nu-mi intrec ni ci o d a ta..
Ce schimbiri de comportament provoaci alcoolismul ?
De la nehotirére la ciutarea unei

Ce schimbari de comportament provoaca alcoolismul ?

Senec a (4 i. Hr. - 65 dupd Hr.) a reusit si faci o bund descriere a alcoolis-

mului: betia nu este altceva decit nebunia liber consimtitd care permite sa iasd
la iveald orice slibiciune. Ea se transforma in cruzime aproape nemijlocit, cici
siniitatea mintii se degradeazi .Cruzimea de care vorbeste Seneca se manifests, ler“
dupa experienta noastrd, §i prin dezinteres, indiferenta si superficialitate. Beam de fericire
Atunci cand sunt manifeste urmitoarele simptome, pot fi presupuse probleme ... §i am devenit ne f
beam de bucurie
datorate alcoolismului:
... §i ne-am simtit m
- nelinigte interioard, agresivitate beam de prietenie
- tulburéri de somn, cogmaruri ... gi ne-am ficut d
- frica, oscilatii de dispozitie cu preponderenta depresiilor beam ca sd putem d o r
- complexe de inferioritate, ascunse uneori in spatele unei fatade de grando- ... §i ne-am trezit;
manie be a m pentru a putea
- dificultiti de concentrare §i de memorare, lacune de memorie inexplicabile, ... §i ne-am bélbait;
pierderea interesului si inceperea izolirii beam ca si ne simtim
te crescuts, neincrederea in inteniile celorlalti (,nu ... si ne-a fost ,ca d
beam sa vitam
biutura ma desparte de sofie, ci susotelile din familia ei“) ... dar gandurile ne
- lipsa de vointd, omul este mai influentabil, disponibilitate, dar si superficiali- be a m pentru a deveni
tate crescuta (,,nu spune nu, dar nici nu-gi {ine promisiunea“) ... §i am de venit dep
- umor lipsit de gust, stare euforici platd, nemotivata, comportament ,,lipicios* be a m pentru arez o lv
- tendin{a extrema de evitarea lucrurilor neplicute, de bagatelizare sau de ... gi ele se ficeau
neg a re a lor; viclenic in distragerea atentiei de la probleme, esecuri sau compor- be a m pentru a birui
tament culpabil ... §i a m invitat m o a
- evitarea subiectelor de discutie care tin de alcool, reactie de revolta daci se
fac aluzii la propria persoani
- izolarea si reducerea sferclor de interes, insingurare si relatie parteneriald
disfunctionala
- schimbarea frecventi a locului de munci, eventual si a locuintei, ascunderea
sticlelor cu un pronuntat sentiment de vinovatie.
- apar primele si mptome de lipsa de igiend siprimele semne de decidere.
Aceste modificéri fac parte dintr-un complex de tulburiri ale sistemului nervos
central, numit psihosindrom organic. Accsta presupune prejudicierca memoriei
de scurt a durata, a capacitéii de abstractizare, a initiativei gi a bucuriei de viata,
fuga de idei, precum si instabilitatea sau tocirea sentimentelor.
O a meliorare simfitoare a sindromului se instalcaza cam din primele patru
siptamani ale abstinentei. Apoi, progresele devin mai lente.
Ce legaturd existd intre alcoolism si sexualitate ? Ja neh o térare la cautarea unei sol

Ce legitura exista intre alcoolism si sexualitate ?

iu f a cut in clinicile de specialitate a ardtat ca inainte de inceperea trata.

5% dintre barbati aveau tulburdri sexuale. Preponderente erau lipsa
apetitului sexual (libido), pierderea erectiei si ejacularea precoce. S-a dovedit ci
la un an dupi tratament aceste tulburdri persistd daca nu sunt luate in serios in
timpul tratamentului.
La femei, principala problema sexuald consti in reducerea dorintei sexuale.
Disfunctionalitati organice, cum ar fi dureri in timpul actului sexual sau spasme
v a ginale, par afi de importanti secundari. Cam un sfert dintre femeile alcoolice
au marturisit cd nu au avut niciodati un orgasm. Aceasti frecventd corespunde
insd cu cea a populatiei normale.
Astfel de probleme pot fi legate de abuzul de alcool si de medicamente. Efectul
sedativ al alc o olului si al unor medicamente poate ameliora la barbati o supra-
excitare sau ejacularea precoce. Femeile relateazi in schimb ca folosesc alcoolul
in speci a l pentru faza de apropiere, ins si pentrua scipa de pretentiile sexuale
ale partenerului.
La consumul prelungit de alcool, cantitatea consumat: creste astfel incit, §
in cele din urmd, apar probleme sexuale datorate bauturii: penisul nu se mai
intareste complet si astfel scade senzatia de plicere.
Abuzul prelungit de alcool duce fie la stingerea poftei sexuale, fiela manifestari
ale acesteia care pot infricoga, respinge sau chiar rani partenerul. Adesea sunt
acceptate relatii superficiale, care riman nesatisficatoare pe durati mare sau
tensi o neaza o relatie deja existentd.
Deoarece parteneriatul si sexualitatea formeaza un intreg interdependent, tul-
burdrile de relatie intre parteneri duc la tulburiri sexuale si invers. Dependenta
de a lcool, medicament sau alt drog are ca efect atit tulburarea relatiei, cat si a
sexualitatii. In cazul in care nu apar asemenea tulburiri, trebuie pus intrebarea
ce fel de relatie iesitd din comun este aceea care nu este afectatd de dependents. |
Dac domeniul sexualitatii este evitat in timpul terapiei, acest lucru se intmpld
d in rugine, din teama de a rata sau din mandrie § inu pentru ci aceste probleme
n-ar exista.
e|
Speranta ca tulburarea sexual va disparea numai prin abstinent se implineste |
in putine c a zuri. De multe ori este nevoie de mai mult pentru a rezolva si aceasta
problem a . Primul pas consta in principal in indrizneala de a discuta despre se-
xu a litate far d a se as cu nde in spatele a firmatiei ci arfi prea intim sau cinu
are legitura cu dependenta. Multe disfunctionalititi pot fi reduse sau inliturate
printr-un tratament de specialitate.
Eu am fa cu
imi spune me
imi spune m an
In cele din urm
memoria ca pi

Friedric
(s,D in c o

si
 Ce importanta au sentimentele de vinovatie? . D el a nehotirare la ciutarea unei

Ce importanti au sentimentele de vinovatie? S a int-Exupéry red acest fapt f o a

-, Ce faci 2“ il intrebii Micul Pring pe
rind de sticle goale g ia l unuia de
Cand cineva observi ci bea mai mult deci si-a propus, el oscileazi intre diferite
- ,Beau®, ii ris punse betivul p o somo
sentimente : supirarea pe sine de a nu fi rezistat tentatiei, mania pe cei care l-au
: »sedus® sau pe pretinsii vinovati, disperare, rugine, sentimente de vinovatie sau - De ce bei 2“ il intrebd Micul Pring
umor negru. . Ca sd uifi, ce 7" se interesd Micul
Cu cat mai putin va reusi dependentul si se autoamigeascd, cu atit mai pu- - ,Ca sd uit cd mi-e rugine®, re cu n o
ternice vor fi sentimentele contradictorii. De fapt, tigiduirea, refuzul responsa- - »De ce {i-e rugine ?“ intrebd Micul
bilitatii, bagatelizarea si ascunderea consumului de bauturi au cat el reducerea -, Fiindcd beau, incheie betivul gi
sentimentelor de vinovitie si inlesnirea consumului pe mai departe. Reprogurile apartinitorilor sau
Import a nt in terapie este a nu confunda rusinea cu vinovitia: rusinea se referd rostul in acest context. Pr el ucr are
la propria valoare in ochii celorlalti, in timp ce vinovatia arati ca au fost deja procesulu i de insanatosire, daca pri
incilcate valori care au importanta personala. si a propriei responsabilitati.
Cind sentimentele de vinovitie duc la o constiinta incarcatd, atunci iti spui:
»Am procedat altfel decit am considerat eu cd ar fi trebuit s-o fac. Mi-am incilcat
propriile convingeri si valori si asta-i rau!“ Prelucrarea cu succes a vinovitiei va
rearanja valor i le vietii si ilva ajuta pe cel in cauzi sia decizii corecte pe viitor.
Da ci c in eva se rugineazi doar in fata celorlalti pentru faptul ci bea , vabea de
indata ce se simte neobservat.
Ru si nea poate si ia 0 amploare coplesitoare atunci cand cel in cauzi incearci
sa faca fad pretentiilor unei persoane reale sau fictive. Acest sentiment isi are
orig in ea in copilirie, cand persoana respectivi nu reusea niciodati sa satisfaci
pretentiile parintilor, fie din c au za ca era un copil nedorit, fiedin alte motive.
Acest fel de rugine trebuie prelucratd intr-un tratament psihoterapeutic.
Sentimentele de vinovitie sunt un semn bun - cel in cauzi vrea si-gi ia
raspunderea pentru trecutul siu §i nu mai incearca si caute vina la ceilalti. Desi
pentru cel in cauza vinovatia este foarte neplacuta, are partile ei bune: cine nu o.
refuleaza, ci i se expune si o prelucreaza, favorizeaza procesul insanitosirii. Este
import a nt pentru integritatea psihica sa fi gasit pacea interioara fara a ascunde
trecutul.
Existd insi pericolul ca cineva si se chinuie cu autoreprosurile si sd sufere
ibil. Se autopedeps este si asteapti si fie consolat de ceilalti (,,Ei hai, ca nu esti
chi a r atét de rau, doar nu-i vina ta!“) pentru a se simti absolvit. Se ghideaza dupa
motoul: cine suferd suficient de mult in urma sentimentelor sale de vinovatie
este eliber at g ia d o vedit de stu la noblete sufleteasc pentru ao lua dela capt
dupa vechile obiceiuri gresite. Astfel se inchide cercul vicios al comportamentului
gre si t, sentimente de vinovitie si pede apsi. Dorinta dea schimba trecutul — si
prin aceasta distorsionarea realitatii — devine mai puternica. [ar rusinea falsa este
folositd ca scuzd pentru viitorul comportament gresit.
 De ce de zamagesc dependentii de alcool De la nehotarare la ciutarea unei

De ce igi de zamagesc dependentii de alcool atit de des

apartinatorii ?
Ale
g
Aceasti intrebare este pusd mai ales de apartinatorii se referd la dezamigirea
f a d de incapacitatea dea pastra masura in consumul de alcool s au medicamente,
desi cel in cauzd o promisese.
Dezamagirea nu este insd intentionatd de cel dependent — cel putin nu la Alcoolism
in ce put, cind el insugi se amageste. De ce ? Pentru ciel crede ci poate controla
prin vointd cantitatea consumati. Pauzele de baut si succesele de scurtd duratd
p a r a dovedi si ele a c est lucru. Daca promite ci pe viitor se va controla, el este nc fricd
c onvins ci va reusi. In timp ob serva cse inal3, cici dependenta nu poate fi
controlata prin vointa.
Tocmai acest lucru insi este greu de acceptat de alcoolic gi, de aceea, acesta minciund
cont in u si se a mageascd pani cand numai poate diferentia intre realitate gi
imaginatie. Grandoman in prom isiuni si tafnos dupa dezamagire, alcoolicul isi
supune f a milia valtorii provocate de boala sa. boald
Apartinatorii incearcd mai cu bunatate, maicu duritate, ameninri si prom
uni, si-1 aduci pe figasul normal. Cel in cauzi reactioneazd cu promisiuni, retra-
gere, ameninari, crize de mnie, cu minciuni intentionate sau de autoamagire. neputintd
Se simte extrem de insingurat si mizerabil in momentele de luciditate.
)
D o ar daca apartinatorii inteleg cd au de-a face cu o persoana bolnava care pierderea sperantei
crede ci este in deplinitatea facultatilor sale mentale, dar in realitate nu-gi mai,
poate controla actiunile, pot intelege si de ce sunt atat de des dezamagiti. Trebuie
sd inteleaga cd si ei sunt tot atat de nepu promisiuni desarte
in fata bolii ca si cel in cauzi. §
Apartinatorii trebuie ei ins isi si caute ajutor de specialitate.
lipsa de chef

impotentd

insomnii

descurajare

neintelegere

autocompitimire
13 2 Consecine sociale si familiale ale dependentej
De la nehotérare la cautarea unei

Ce influenti are alcoolu

Care sunt consecintele sociale si familiale ale dependentei?

Abuzul de alcool reduce capacita

Aici trebuie amintite in primul rand: tulburiri ale relatiilor interpersonale, redu.| i duce la absente nemotivate, acc
cerea sentimentului de responsabilitate, neglijarea educatiei copiilor, intirzierea] fipsesc de la servici in medie dou
i absenta la locul de muncd, accidente de munci si de circulatie, pierdes Din trei accidentiri la locul de
carnetului de conducere si eventual delincventd, retrogradare in carier, pierde. + Gi accidente care nu au locin mo
rea respectului celor din jur si pierderea locuintei. fce stuia deoarece, pe termen lung
aceasta si fie bigatd de seam. Ce
Multe divorturi si desfaceri ale contractelor de munci au loc din cauza abuzuly chiar mai periclitati cind n-au bau
de alcool. Alcoolul este rispunzitor pentru desfacerea contractelor sub motiv e # Pentru cel in cauzi se intAmpld
oficiale ca incompetentd sau absente nemotivate. Acest aspect este valabil gi nfluenta bauturii. Efectul sedativ
pentru dependenta de medicamente. #Astfel, alcoolul face suportabile con
In statistica delincventelor, 13% au loc sub influenta alcoolului, jar in cad itie este confirmatd statistic: dacd
delincventelor grave (vitimare corporal, omor) procentul este mult mai ridic a Tn conditiile grele de munca procen
i
ingrijoritor este numarul mare de accidente rutiere sub influenta bauturii.
Deosebit de afectati sunt partenerii si copiii alcoolicilor, chiar daca acest
lucru nu se observi la prima vedere. Copiii par a fi chiar mai maturi, m:
chibzuiti, aproape ca nigte mici adulti. Lor le lipseste insd caldura materni §
grija parinteasca pe care ei nu le primesc, ci trebuie sa le dea. Este grav cin d
ei se rugineaza din cauza périntilor, gisesc scuze si minciuni pentru a se api
sau cind se bat cu copiii de varsta lor atunci cind acestia isi bat joc de périnteld
alcoolic. fn marea lor majoritate, acesti copii sufer in ticere si nu se pling. Mul
se simt vinovati de suferin{a périntilor si cred ca parintelui i-ar merge mai bis
daci ei n-ar fi pe lume. Merg aproape in varful picioarelor pentru a nu deven
cauza urmitorului consum de alcoo l sau medicamente. In adolescent ar put
ajunge sa-1 dispretuiasca pe parintele alcoolic.
O prejudecati din popor fi considerd pe alcoolici ca fiind lenesi. Acest fap
este insi mai degrabi o exceptie §i este valabil cind deciderea este avansatd
in general, dependentii lucreazi mai degrabi prea mult si au nevoie de dr o
pentru rela xare. Orele suplimentare de muncé sunt necesare mai ales cand ince p
decaderea profesionald si incearcd si o compenseze intr-un fel.
inci un motiv pentru munca ,,in plus“ ar putea fi sentimentele subcongtient C
de vinovitie. De parca dependentul ar vrea si spun: ,,Priviti cit de sinitos
Toate celelalt
de harnic sunt!“ sau ,Dupd ce am fost atat de harnic, lasati-ma si-mi pria
berea ! “ se ded
In concluzie: pe ling pierderea carnetului de conducere, a locului de mun
a apartinatorilor si a locuintei, cele mai grave urmiri sociale sunt : condamnar e
pentru fapte penale, penitenta, precum si ingridirea autodetermindrii in anumif
domenii ale vietii cum ar fi propriile finante, alegerea domiciliului.
Ce efect au alcoolul si sedativele asupra somnului ? De la nehotérére la ciutarea unei

Ce efect au alcoolul si sedativele asupra somnului ?

Omul neces i td un anumit timp de somn pentru a fi santos psihic i performant

fizic. Numérul de ore de som n necesar zilnic variazi de la omla om, este la
maturitate in jur de 7 gi scade odata cu vérsta. $i calitatea somnului se modifica:
somnul devine mai superficial. A se des
Pe lang i fazele de somn superficial exista si alte faze, dela adormire péni la |
somn profund si somnul cu vise. Aceste faze se repeta succesiv de patru pina la
ase ori pe noapte.
Pentru odihna este deosebit de important somnul profund, in timpul ciruia
organismul este in repaus deplin si sistemul imunitar se regenereazi. in faza 1
de vis, migcirile se amplifica, la fel pulsul, respiraia, creste tensiunea arterial,
i rig a rea sanguini a creierului, a pielii, a organelor sexuale. Toti oamenii viseazi iprat
i r a de mai multe ori pe noapte, chiar daci nu-gi amintesc. Visele sunt importante
pentru confortul nostru psi hic sipentru sinitatea psihici. Suprimarea viselor
pentru un timp mai indelungat duce la o neliniste interioard, la anxietate pana
la halucinatii in timpul zilei.
Somniferele sunt luate de cei care sunt nemultumiti de somnul lor, care lu-
creaza in schimburi sau care schimba des fusul orar, pentru a-gi oferi un somn
instantaneu. Si alcoolul este folosit uneori ca somnifer. Are aceleasi efecte ne-
gative ca si celelalte chimicale sedante: adoarme rapid, dar somnul este ne-
odihnitor. Acest fapt se datoreazi nu numai efectelor chimice asupra creierului, ,,Bun i cul meu! In fiecare zi..
ci gi ingridirii somnului profund sia viselor. Cand se renunta la drog, organismul
incearcd sa recupereze visele gi apar, pentru o perioada tranzitorie, cogmaruri.
Cine nu are ribdare sd treacd aceastd perioadi recurge din nou la drog si inchide
astfel cercul vicios.
Este posibil ca dupi dezintoxicare si dureze siptiméani, luni pina cind somnul
se normalizeaza.
Cand intoxicatia este gravi, organismul isi pierde, mai ales in somn, capacitatea
de a controla sf in cterele i au loc uriniri si chiar defecatii in somn. Desi aceasta se
intdmpld mai des decit s-ar crede, aceste evenimente nu sunt pomenite, deoarece
sunt penibile.

rv

-..ce poate el, pot i eu...

Care este speranta de viata pentru un alcoolic? Lupt a pentru schimb ar e §i ac ce ptare

Care este speranta de viata pentru un alcoolic?

De l a fuga de re al i ta
lupta pentru schimb ar
D a toriti leziunilor organice si a reduce rii performantelor fizice, alcoolul duce la
o sensibilitate crescuta fat de diferite boli, cum ar fi cele de ficat, de inimd,
cancer al st o macului, ale tractului digestiv superior, AVC (apoplexie), dar si la o Cum de curge eliberarea din de pe nde
ratd crescutd de suicid si accidente. 25% dintre sinucigasi sunt alcoolici! Ce i nse a mni ,boala ca gansi avei
Ce este abstinenta de alcool? ....
Alcoolismul este un factor important de risc in estimarea sperantei de viata.
Oare abstinenta total nu inseamni
_I pentru dependent? ......
In urm a diverselor studii, speranta de viata a unui alcoolic nere cuperat este cu Este abstinenta dugmanul placerii?
23,4 a ni mai redusi fata de cea a unui nealcoolic. Este posibil ,bautul controlat” pe nt
Cum se procede a zi in ,trat am entul
De ce este important3 terapia de gr
Ce se intampla in centrele de c o n si l
Ce este Antalcolul ?
La ce foloseste Distraneurinul? ..
De ce este capabil Acamprosatul ?
Care este telul terapiei? .......
De ce atita terapie? .......... ...
Ce poti f ace impotriva poftei de a
Ce este ,c a rtea de credit” aabst in e
La ce ajuti jurnalul de terapie? ..
Dreptur i le personale i abstinenta
Tehnici de relaxare ....
Ce inseamni ,rezistentd” in terapie
Ce inseamni gindire magica? ....
Exist3 si alte ,defecte de gandire“
Alcoolicul profund disperat se ascunde in spa- ingreuna procesul de schimbare
tele umorului negru, cum exemplificd urmdtorul De ce este importanti implicarea ap
De ce se pune atit de mult accent
banc: intr-o terapie? .........
C a re sunt gansele de succes ale tra

Un betiv cdtre celdlalt: ,,Desigur, bdutura ne

scurteazd viata pe jumdtate — da’ in schimb am
vizut-o dublu.“
 Cum decurge eliberarea din dependent ? Lupt a pentru schimb are si ac ce ptar

Cum decurge el i

Cercetitorii americani Prochaska

se elibereazd un dependent din b o
fost dependente de un drog sau al
dependenta. Unii au renuntat la
grupele de in trajutor ar e si, insfarsi
toti cei care au scipat de dependent
pe pagina urmitoare.
Prochaska si Di Clemente au i de n
Ei au denumit prima fazi faza ,p
drogul, evitand orice eveniment sa
de gandit. Aceasta faz, de altfel
un moment dat, totusi eveniment u
in congtientul tiu. Din acea clip
poate totusi ar fi bund. Chiar dac
mai poa te dura mult timp pani te
solutii — pentru inceput modificiri
potrivesc capacitiilor personale si
departe in cea de-a patra fazi.
De reguld, dependentul are ne
elibera de boald in mod definitiv.
se cret. Pericolul este ca fiecare ese
dependentul si mai incerce odata.
sau oferte de ajutor.
Avantajul modelului Prochaska
esuate, obignuite la iesirea din de pe
s in u ca obiceiuri proaste care nu
Pentru multi dependenti, prima
isi propun doar s in u mai bea sa
cid trebuie si modifice §i anumite
situatii sociale, eventuale conflicte
apropiate sau cele importante. Vor
nereusitele premergitoa re. Vor aj
sentimen te le si nev o ile emotion al e
trebuie sa se schimbe mai profund.

uld cu mine, dar m-ar interesa si 0 altd parere.”

 Cum decurge eliberarea din dependenti ?
Lupt a pentru schimbare si ac ce ptare

Ce inseamni ,b o

Procesul modificarilor in cazul Multi cameni considera ci este cea

suferi cin d ,trebuie“ si mearga int
Pr i n aceasta este evi de nt ci au deveni
»»tulburdrilor datorate substantelor psihotrope sa nu fie.
Dupi cea trecut peri oada de in do
nu-{ i m ai pui pr o blema diagnosti cu lu
medaliei, vei intelege ca boala iti es
in modul de viata.
.
M a joritatea bolilor sun t una se m
strigd dupd ajutor, roagd s in u mai
de ulcer s in u face decit si se o pe r
urmitorul ulcer. Cine intelege insi se
timp misuri isi va modifica felul de
mulumit. fn cazul ulcerului, efortul
multi 0 a meni preferi si se lase o pe ra
boala respectivi decét si schimbe ce
fie d in cauzi ci einu stiu ce si sch
insd va intelege corect semnalul dat
a da vietii o orientare spre 0 multu
Cine recunoagte aceasti sansa va
M a i multi calitate a vietii prin re
Refuzarea Concentratia
informatiilor atentiei
asupra siesi

Hotér a rea de a
modifica ceva

la eventualele
schimbri
in conditiile
de mediu si de solutii
evolutie
.
,* M
e o t psihicd ,* . 7 Mentinerea Aplicarea
Mn in ee solutiei, solutiei
respectiv gisite
a modificirii
Cum decurge cliberarea din dependent? Lupta pentru schimbare si acceptarea

Ce este a bst

Citeva intrebiri care inviti la meditatie :

- Cine este ratatul : cel cdruia ceva nu-i reugegte sau cel
care nici mdcar nu incearcd ?
- Simt cd pot fa ce azi ceva pentru a ma ajuta?
- Am nevoie de ceilalti ?
- Paharul meu e pe jumdtate plin sau pejumdtate gol ?
- Dacd un lucru meritd si fie facut, meritd el sa fiefacut
numai pe jumatate ?
- Pot gdsi aspecte b unei n mine?
- Tine succesul in viad numai de noroc ?
- Ma ajutd sd ma incred celui Atotputernic ?
- Sunt dificultdfile mele atat de nemaiauzite, incat experienta
celorlalti sd nu ma mai ajute ?
? - Sunt prea bitrin(i) ca sd md mai schimb ?
- Cine este responsabil pentru sentimentele mele ?
dupi o publicatie a Alcoolicilor Anonimi

Abstin e nta nu pre

la f e l ca si un veh

Problemele sunt
caldtori §i de dru

(dup a Fran
care in loc
» a bst in e nt
 Ce este abstinenta de Lupt a pentru schimb are si ac ce ptar
alcool ?
Oare abstinent
o pierdere prea

Alcoolul sau medicamentele joaca

tant, care depiseste orice altceva. El
§i confortul s a u psihic intr-0 masur
pre a jma sa. De aceea, de cizia dea
fi c omparati cu pierderea unei pe r s o
B Reactia sentimentald la o pierde r
a
nu agreeazi acest sentiment. Dar d o l
n
c si si devind mai suportabila. Doliul
! de a te putea dezv o lta in conti nu ar
Prim a etapa a ace stui proces es
Apoi urmeazi durerea provocati d
Legat de tema : ,Am intotdeauna motive bine intemeiate, ca sd nu si sd-i faci fatd — uneori chiar dup
: md consider dependent“: doliului este reprezent ati de rea dap
in tr- un bistro din Paris, un tanir sade in fata unei sticle de coniac. lipseste obiectul pierdut. in sférgit,
Un trecitor i se adreseaza: ,Nu stiti ci anual mor peste cincizeci de mii de tala dirijati in sensul pierderii §i s-0
francezi din cauza alcoolului 2“ Aceste patru etape §i sarcini ale d o
sd se blocheze la un moment §i tot
Téndrul mai ia o inghititura din sticld si spune: ,Si ce-i? Eu sunt suedez!“
acest o r s ar c in i este premisa reintoar
Banc!?
nita.
Trebuie deci s3 ne agteptim la
dup o perioadi in ca re nu rec un oa s
sau de medicamente ste definitivi.
Legat de tema : ,,Mai sunt eu normal dacd sunt treaz 7 numai atunci cdnd recunoastem ce
Cum este posibil“, se mird medicul, ,,s3 vi mugte propriul cine ?* dependenta de alcool s i medicament
s un t un strain.“ rite de la un dependent la altul. Ce
p i er de rea res pe ctului de sine, pierd
rea locului de munca, pierderea pr
Ba s a u a intregii familii.
nc In trecut, alcoolul te ajutase si tr
?!? React i a de doliu provocati depieri
i n timpul dezobisnuirii, alcool i cu
Leg a t de tema ,,Biutul ca reper de planificare a programului® sd treacd pr i n reactia de doliu pri
bun, alcoolul dar tocmai aceasta
crigmd.“
Acest lucru este intr-o misurd gi m a
erau ingerate impotriva oricaror se n
La inceputul de zobignuirii, de pe n
mentele. Cu atat mai putin poate
viata si ca trebuie sile suporte tre
146 Abstinenta totald: o pierdere mare pentru dependent? Lupta pentru schimb are si accept are

de presie se interprete azi ca fiind semne bune de insdnatosire. Totusi, ele trezesc Este a b sti nent
dorinta de ale indbusi prin distragerea a tentiei de la ele. Uneori si cei din jur te
sfituiesc sd nu bagi in seami aceste sentimente. In aceasta situatie, multi devin
nelini sti ti, nu se simt bine , doresc s a intrerupi terapia fara astibine de ce. Medicamentele sunt puse doar rar
Sentimentele care apar sub forma reactiei de doliu — mania, frica, vinovatia,
fnsi, bauturile alcoolice sunt i de nti fi
neajutorarea, singuritatea, dorul — sunt semne ci cel in cauza doreste cu adevarat
sd devin abstinent, ca accept si lupte impotriva acestor sentimente gi ca nu este aperitivul dinaintea mesei si dige sti vu
d o ar o intentie de suprafatd. Daci le si biruie, atunci afl ci este capabil si faci berea rece intr-o zi caldd de vari, vi
f a td acestor sentimente §i in stare treazi, fari a fi narcotizat. vinul r o gu, savuros linga o fripturd
Cele rel a tate inseamni in acelasi timp ci bucuria dependentului sia aparti- te mai chinuie inci multi vreme du
nitorilor este prea timpurie atunci cand se pare ca ,abstinenta pentru mine nu-i Dependenta propriu-zisa este in
o problema“. Aceastd lips de probleme este un semn ca decizia dea tri absti- a de sea definitiv, capacitatea dea
nent nu a fost luata in deplind congtientd a urmérilor legate de ea. Consecintele este de-a dreptul 0 premisa pentru
abst in entei nu au fost apreciate in mod realist si deci n-au fost acceptate.
in schimb, nu trebuie si nelinisteasci pe nimeni daci se viseazi cu bautura buie si decida ce doreste siex pe rim
in mani. Aceasta se intdmpla si celor care au pierdut pe cineva. Daci visezi ca niste cursuri pentru a invita ,, savoare
ai but sau iti trec prin minte clipele frumoase petrecute impreuna cu drogul, c a re sunt predate in mica gooald apl
trebuie si intelegi ci asta face parte din reactia de doliu. 1. Savoarea are nevoie de timp. Ac
pentru méncaruri, ci §i pentru
sau pentru sexualitate. Timpul
2. Savoarea trebuie si fie in gi duit
are asperitatile ei. Interdictiile
forma unor principii transmise
radio ari si tricotezi ¢ pier de r
te a legi daca faci una sau alta“
3. Sav o area nu poate fi opreo cu p
inspre simturile care percep sa
trairile din gandire, dar altfel t o
noi: vizul, auzul, mirosul, gustu
4. Savoarea este o chestiune de gu
pl a ce si nu trebuie si se prefac
Fiecare trebuie si afle ce-i face
©o vreme pentru a afla care iti s
5. Mai putin inseamnd mai mult.
Cu timpul ar putea de veni der
crezi ci din ceea cei ti place
plicerea iti va spori. Tocmai in
care tie si se limiteze.
6. Firi experienti nu existd sa v o a
identifica nenumdratele nuante
ceaiuri trebuie s3 fi ficut multi pl
fine de gust.
7. Sav oarea nu este iesitd din co
cu evenimente deosebite care
Este abstinenta dugmanul placerii ? Lupta pentru schimbare si accepta re

ho comun. Savoarea poate fi resi mtita insa siin situati zilnice, ca de exemplu il ,,ba Este p osibil ,biutul c o
dimineata la trezire senzatia cum energia invadeaz trupul, senzatia plicuti
de furnicaturi calde sub dus, mirosul cafelei proaspit micinate la micul
dejun si aga mai departe, pliceri impirtite pe parcursul intregii zile. Astfel Atunci cind dependentii acceptd
sav o area poate deveni o atitudine de viata. mai merge“, ei sperd ca mai tirziu
De a l tfel, capacitatea de a savura este un argument bun pentru cartea de credit a o lj asteaptd la vindecare ! $i este greu si
c p a ca crdita abstinentului (vezi pag. 167). Savoarea vietji s-ar pierde sub influenta reve ni rea la starea initi al d
alcooluluj
s a u a medicamentelor. ate, fie din experientd, fie
| p o ate bea c ontrolat. Mai ales clove
1. satisfacerea dorintei de a bea;
2. dovada c4, de fapt, nu_este un
La inceput chiar pare ca pe rs o an
in ghit pastile cu masur, astfel in ca
vreme sau mai tirziu se intimpla t ot
nu a elucidat inci pe deplin: masur
aceasta, vechiul cerc vici os a la uto am
cel in cauzi nu poate decit si-gi re
dintre bautul controlat si pierderea
Chiar daci acest baut cu misura
a fi normal, totusi nu este decat un
este v o rba despre un c onsum control
in cauzi se gindeste la alcool si n el
Doar cand dependentul §i-a rec un
bleme drogul poate si ia masuri de c
abstinent si multumita,
Din experientele pe animale a
evolutiei existd un aga-numit point
Nu Pp ot »” de i nu mai existi int o ar c ere la un con
» Lo. este decizia a re de a face cu modificarile care
m o dificiri au durat o perioadi mai
de a-mi exercita puterea
mult ar dura abstinenta. A cest p un c
. ut o astfel incat dependentul nu poate pr
. sa. Drept d o vadi trebuie sa-si folos
prin neajutorare. Toti oamenii au slabiciunile lor, si
Astfel evit sd spun clar: nu-si accepti slibiciunea fatd de dr o
»Nu vreau“. © 0 figuri mohoratd prin lume rep
¢ de l gi-a pierdut leacul, fie va in cerc
avut sd bea ,,c ontrolat”. o
Ultim a variante ste o sarcini grea
o 4 se autoafirme. Ea solicitd atit de
este suprasolicitatd. Poate cd s-ar p
150 Este posibil ,biutul controlat pentru un alcoolic ? Lupta pentru schimbare si accepta r

contro la ta c are dintr-un motiv sau altul nu are voie si ajunga la apogeu. Efortul Cum se procedeaz i i
imens de a controla actul sustine si sporeste in mod paradox nevoia de a-gi da
drumul frénelor. Sau mai bin e se evitd intreg domeniul. in ce masuri se potriveste
aceastd comparatie este o intrebare care v-0 propunem. legirca din dependenta poate avea
purilor de intr a jutorare sau prin as
Tratamentul al coolismului si ald
_
etape distincte la care participd me
ma i adesea asistenti so ciali, medici

1. in faza de contact, accentul ca

compl i catiilor organice, c la ri fi
motiv a tiei pacientului de a se
2. Faza de dezin toxicare este ind
de sevraj severe.
3. Faza de dez obisnuire are ca sco
psihice.
4. F aza de postcuri gi derea da pt

|
Succes i unea acestor patru faze i
peutic. Tratamentul dintr-o clinic
intregul proces de schimbare, care
zeazd.
Dez o bignuirea si readaptarea con
fi acoperita din asiguririle sociale
Numai dupd ce campului muncii forte care altfel
caselor de pensii.
imi accept slabiciunile Cel mai important element al tr
imi pot fi de folos diferit ar fi de la o clinici la alta,
punctele forte. specialitate.
Daci vrem si intelegem esenta
atit de mult de tratamentul in b o l
tinem c o nt de fa ptul cii ncomp ar a

influenteazii mult autoimaginea:

aga cum esti, agacu mai devenit si
nu altul“ etc. ;
Prejud i ciazi functi o narea in roluril
1a locul de munci, in functiile din
are o durati nelimitatd, incat vin
telul tratamentului, ci folo sirea si
i n viata si de a gisi alte pirti p o ziti
Prezintd particularitatea cii rezult
este observab il o bund bucati de ti
152 ci ca o premisa indispensabili pentru succesul tratamentului. Lupta pentru schimbare §i accepta re
Acestea sunt valabile pentru aproape toate bolile sau infirmittile cronice ca
reumatismul, diabetul, bolile cardiovasculare, parezele etc. si, desigur, orice fel
de dependent de vreun drog. De ce este imp o r

Imp o rt a nta terapiei de grup in abo

din mis carea de autoajutorare care
a u aceeasi problema. Un alt as pe c
in eliberarea sa din dependent. G
tului pentru schimbirile ce urmeazi
a utovindecare a membrilor grupului
— rapiei de grup il constituie tendinta
fi diminuatd de prezenta alt or pe rso
manifestatd de ceilalti contracareazi
spatele tigiduirii si care ar inhiba
Poti afla in g rup ca nu esti singu
despre care ni ci n-ai fi crezut ci
tine, aflind cum isi rez olva alti pro
o situatie de plecare gi mai grea. Pr
grupul si obtii astfel posibilitatea sa t
de comportament. i ti prinde bine si
observ i c isi tu il poti influenta. Pri
reugesti si intelegi mai bine propria
dev i i important pentru ceilalti §i c3 i
membri ai grupului s au de la te ra pe
u
resp in ge. Cateodati se formeazi in
proven i entd — a tunci ele pot fi
reacti
alt i membri ai grupului i triirea se
experienta lor. Exprimarea si tr ii re
mai multi incredere in propriile se n
la concluzia ci esti rispunzitor pe n
il dai.
T o t i a cesti factori dein te racti un
doar daci in tervii activ. A te ageza
rapia de grup ,si-si faci efectul“
participantii. Fiec are trebuie sa se re
Ace a sta face pa
implic a si disponibilitatea de aexp
xarea telurilor pentru care depui ef
pot fi activati decat daci aduci in
Daci sunt abordate in grup doar t
dis cu t a te doar in particular cu un al
de grup va deveni anemica. Ar fi p
pot fi triite decat in grup.
Richard Beauvais (1964)
1
De ce este importanti terapia de grup? Lupt a pentru schimb ar e §i ac ce ptare
5
4

Letale pentru climatul in grupul terapeutic sunt minciuna si ascunderea consu-

mului de drog. Daca unul dintre membrii a consumat, de exemplu, alcool si unul
sau mai mul{i dintre membri gtiu, dar tema nu este abordata in grup, modul de
comunicare se va schimba. Orele de grup vor deveni scortoase, simple exercitii Consiliere psihologica
intelectuale. Vor avea loc si se vor amplifica dispute pentru putere si rang ierar-
hic, iar in cele din urma va fi ciutatd oaia neagri rispunzitoare pentru atmosfera
apisitoare.
Omul ce inspre con si li
Cunoagte leacul bolii
Dar in comodd-n fi ptui
Si sperd intr-o a ltd alin

Ce gi-ar dori ar fi 0 zdn

Care sd-l scape de -oris
Care il macind g ii lim
Sa treacd totul far’ ca

Noi nu-i putem in de pl

In loc de-aceasta in sd -
C a prin a sa constantd

Sa afle singur ce noi de

Cd insugi el si-a fost c
Si colturoasd piedicd-
Ce se intdmpla in centrele de consiliere ?
Lupt a pentru schimbare §i ac ce ptar

Ce se intimpla in centrele de consiliere ? Ce est

Centrele de con siliere se gisesc in tarile occidentale in toate oragele mari si

mijlocii, fiind finantate de asociatii umanitare si de institutiile de sanatate publici Anta i col sau Antabus (DCI: Disulf
locale. La noi existd la ora aparitiei acestei cirti un asemenea centru in Sibiu, ‘m a i rar. Este un adjuvant in tratam
fin a ntat fiind de Asociatia de Ajutorare a Persoanelor Dependente de Alcool gi a lcool, ci ,blocheazi“ ingerarea a ce
Alte Droguri (Crucea Albastra). 24 de ore isi pericliteazi viata! Ce
Scopul acestor centre este de a informa dependentii si pe apartinitorii lor vomi, ameteala, lipsa de aer s iar
a supra notiunilor de bazi, a cauzelor si consecintelor alcoolismului sia posi-
bilit a tilor de tratament, dea trezi motivatia pentru terapie si dea oferi ajutor anxietate. Antalcolul ,blocheaza“
in intermedierea locurilor pentru tratament. Un alt domeniu foarte important D i n ac este motive, nu este pe rmi
pentru activitatea acestor centre este asistenta dupé incheierea tratamentului pacientului. Administrarea sa faré
dintr-o clinica. ve de re juridic st a rea de fapt a unei
Depen de ntii de medicamente ajung foarte tirziu la consiliere deoarece sunt Antalcolul nu vin de ci de pe ndent
obignuiti cu contactul cu medicii gi au incredere in sfatul acestora. Mai ales putul perioadei de dezobignuire la
pa ci entii cu tulburari psihosomatice care sunt si dependenti, dar considera ci
dependenta este o problema secundari, care se rezolva singura daci trece boala O administrare unici este mai
pe care ei o sesizeazi, ocolesc centrele de consiliere. de c a t o alternativa viabild detrat
Pacientjii foarte motivati pot si fie tratati ntr-un astfel de centru ambulator. insuficient ; el trebuie insotit de m a
Dupi tratamentul stationar de dezobisgnuire este citeodati indicatd continuarea Antalcolul se administreazi, de
terapiei, iar aceasta se poate face intr-un asemenea centru. dupi c a re trebuie incheiat tratamen
Astfel de centre pot intermedia sau oferi i terapii de grup. cu Ant a lc o l nu este recomandab i ld
tentatiilor §i fara acest ,blocaj“.
Antalc o l este hepatotoxic. Totus
un tr a tament scurt, decit dac3 pac
afectat sau in prezenta altor boli (d
di a bet), este mai bine si se ren un t
 La ce folosesc Distraneurinul §i Acamprosatul? Lupt a pentru schimb are si ac ce ptare

La ce foloseste Distraneurinul ? Care

este
Distraneur in (DCI: Clomethiazolum) este un preparat des utilizat si eficient in
tr a tamentul s i mptomelor de sevraj. Are efect sedativ puternic si s-a dovedit a fi Pentru terap i e, abstinenta este c o ndi
util in faza de dezintoxicare gi in tratamentul delirului. implinita si sindtoasd este telul ei. P
Datorit actiunii sale puternice, Distraneurinul prezint dezavantajul ci poate liz a rea unor teluri mai marunte, a
duce la dependenta. De aceea nu poate fi eliberat fira prescriptie medicald, iar C o nsi de rim ci o viata in de pe ndent
in tratament stationar nu trebuie sa de paseasca durata de 14 zile de administrare prem.
in doze descrescinde. Administrarea sa ambulatorie este considerati greseald A des ea nu este atat de s implu si
medical! realizabile, si aiba sens. Imaginea d
Schema telurilor de terapie nu
pr o f i t a ti de ea, trebuie saostudiat
p o triveste persoanei care vd preo cu
De ce este capabil Acamprosatul?

Campral (DCI: Acamprosat) este un medicament care actioneazd direct asupra

neurotransmitatorilor cerebrali implicati in dependent.
Rolul s iu este si reduci dorinta imperioasa de drog (engl. ,,craving) sisi
impiedice astfel recidivele. Acamprosatul este un aminoacid ugor modifica, care,
in mod normal, se giseste in organism. Administr are a sa are ca scop reechi-
librarea sistemului de neurotransmititori glutamat - GABA (acid gama amino
butiric), despre care se considera c iar avea important in instalarea dependentei.
Acamprosatul blocheazd receptorii glutamat care sunt prezenti la persoanele
de pendente de alcool intr-un numir semnificativ crescut, astfel incat stimulul
dorintei nu mai este transmis. Astfel, Acamprosatul ii ajuti pe pacientii motivati
sa treaca ugor peste prima etapa, diminudnd presiunea interioara care indeamna
la biut. Medicamentul nu poate fi administrat ambulator decét temporar si cu
conditia ca medicul care-l prescrie sa mobilizeze ajutorul social sau pe apartina-
tori.
in centrele de specialitate, preparatul este destul de putin folosit, deoarece
comunit a tea cu camenii care au aceeasi problem3, posibilitatea repetata de a
vorbi despre aceasta si alte multiple activari ale procesului de vindecare au acelasi
efect asupra pacientului ca §i medicamentul. Ori de cite ori este posibil, trebuie
evitati corelarea progreselor in tratament cu administrarea de medicamente.
Ac a mprosatul a fost abilitat in Franta inca din 1989. in Germania se gaseste
in comer din 1996.
VIATA RESPONSABILA, IMPLINITA FARA DROG
T
mi accept
dependenta
si iau
o decizie cu privire
la consumul drogului
i 1
! 1
Stiu ce efect are drogul Stiu cum pot sé-mi
asupra gndirii §i actiu- controlez comporta-
nilor mele
mentul
Stiu ce efecte fizice,
p si hice si sociale are
drogul
Stiu ca gi eu cad sub
incidenta acestor
efecte
Imi dau seama de
strategiile mele de
autoamagire
Recunosc slabiciunea
mea fag de alcool si
incep si o accept
Fac bilantul intre
avantajele abstinentei si
dezavantajele
1 1
imi extind
Recunosc domeniile de
legitora dime consumul de activitate
Mi si Giisesc
si stilul meu de interese alternative la
autocontrolez
consumul de drog
i
invig si ma relaxez gi
Caut contactul cu fara drog
fnvag si ma inteleg:
ce vreau?
ceilalti
ce se intdmpld cu mine ?
etc.
Pot sd imi controlez Stabilesc relatii pozi- Fac ceva pentru confor-
Caut legaturile dintre tive cu alti oameni gi tul trupesc §i pentru
gindirea, sentimentele comportamentul prin le pastrez sénatatea mea
ce ea ce imi spun.
si actiunile mele
Exersez acest lucru
‘Timpul liber mi-1
{mi analizez comporta- Exersez si suport situa- Le comunic celorlalti
sentimentele mele in
umplu cu activitai
tii neplacute gi sd
mentul dependent si
stabilesc care sunt
variate §i interesante
aga fel incat si fiu in-
nu-mi urmez primul
teles s isi pot intelege
impuls
pentru mine situatiile
de risc, cauzele si con-
secingele lor
Mi autocunosc mai Rezist incercirilor Savurez viata libera
bine cu toate virtutile imi aflu drepturile de alcool:
si slabiciunile mele. exter i oare i interioare persona le ile cer, de ex.: mancarea,
Cer ajutorul grupului sigur(d) de mine, béutura, sexualitatea
neagresiv
fmi recunosc senti-
Bilant autocritic asupra Fac congtient lucruri
fnvat sa birui proble-
mele
v i etii. Caut valori i
care imi sunt necunos- mentele si reugesc sd
teluri care imi sunt
cute si pe care in mod suport tensiunile senti-
mentale
importante
normal le-ag evita.
imi elaborez un plan
de urgentd pentru ca-
zul unei recidive
c s
o u
n m
ului Caut de lucru, dar si imi planific viata pe
de drog: trec domenii de activitate termen lung, dar si fie-
argumentele care sd imi ofere im- care zi.
pe o lista plinire (Unde, cu cine vreau sa
locuiesc, si lucrez?
Pe cine vreau si
intdlnesc? etc.)

Merg cu regu laritate la

grupul de intrajutorare Caut o stabilizare sociald
in care abstinenta
isi are locul ei

imi informez familia si

prietenii despre depen-
denta mea
De ce atata terapie? Lupta pentru schimbare gi acceptar

De ce atita terapie ? acest sentiment oscileazi in unele

La intrebarea din introducere — de

Auzim adesea la inceputul terapiei: ,De ce si ma expun tuturor intrebarilor din
toate acestea — nu puteti rispunde
terapie; de ce si fac atitea exercitii §i si ma tot justific in orice fac? Altul ar
tipuri de réspunsuri care oferd o
avea mai multi nevoie de asta decit mine I
putin solida :
Desigur, sunt multi oameni cirora le-ar prinde bine si faci mai mult pentru
confortul lor psihic si pentru dezvoltarea personalitatii lor. Cum am accentuat
de mai multe ori, printre dependent; se afld toate tipurile existente de oameni. - ,Am suferit atit de mult in urma
Daci cel in cauzi igi acceptd boala si alege abstinenta ca stil de viata, atunci nu nevoie urgentd de aceste schimbiri
va mai putea fi deosebit de ceilalti cameni. Asadar: de ce sd nu fie suficientd o - »Nu vad nici o cale mai bung, asa
cantitate serioas de vointd amestecatd cu o portie de convingere? in ex perienta celorlalti.“
?Pe termen lung nu este suficient numai ,s3 lagi bautura“. Acest lucru a fost - ,Momentan n-am nicio alti aleger
confirmat de nenumdrati alcoolici care au reusit si-gi biruie boala. mé conformez.“
Terapia igi propune sa ofere o orientare pe drumul vietii si sd faciliteze desco-
perirea de noi variante pentru o viata de calitate. De aceea este necesar si

Aceste trei raspunsuri au in comun

care poate rezulta convingerea ca tr
la bautura. Aceasta convingere se
cand realitatea apare mai clar si se
- identifici exact situatia de pornire,
- cauti un tel care si presupuna o schimbare,
Pe aceastd pagina sunt reprezentate
- alegi un tel realist i sa planifici pasii mici prin care vrei sa il ating,
fir a ridica creionul de pe hartie.
- pornesti in directia acestui {el la inceput cu ajutorul altora, iar apoi singur.

Cu alte cuvinte, in timpul terapiei va ocupati de PROBA DE

PERSPICACITATE

- trecutul §i prezentul dvs.,

- dorintele si telurile dvs.,
- incercarile reugite sau esuate de a-l atinge §i

®
Important pentru gasirea unui stil de viafd sinitos si multumitor este si-fi
insugesti urmatoarele trisa turi si capacitati.

— Capacitatea de a decide inseamni a) si poti lua singur 0 hotarire adecvatd, °

b) si fi convins de eficacitatea ei pentru propria-{i viata si c) capacitatea de,
a o transpune in practici.
- Simtul civic. Acesta presupune a) sd ii percepi pe ceilalti fara a distorsiona
ceea ce vor si transmit §i b) sd poti impartisi sentimentele lor si sd te;
angajezi pentru ei. °
- Propria sinitate si supravieuire trebuie sa fie importante pentru tine.
- Si poti aména plicerile momentane in folosul avantajelor ulterioare. Aceasta
se numeste a dispune de autocontrol.
— Si legi relatii sincere, cordiale si de durata.
— Sa te simti bine in societate, dar sa poti aprecia si singuritatea, meditatia.
— $4 ai un sentiment de incredere in evolutia pozitiva a lucrurilor, chiar daci
De ce atita terapie ? Lupt a pentru schimb are si ac ce ptare

Ce poti face imp

Am turnat alcool peste scirba de mine insumi. Dar simteam Ni se face adesea poftd de anumite
pe ste tot al imente pe care altfel ni
m in ciuna. Cdci turnam alcool in mine fiindcd aveam nevoie proaspita dintr-o brutirie ne poate
de el g in u pentru cd ag fi crezut cd aga este normal. Aceastd n-am avea nevoie de ea $i dorinta
cand suntem expusi unor stimuli exc
minciund m-a facut sd-mi pierd controlul, indiferent ce ar D ar , de obicei, nu ne urmam fi ecar
spune alfii despre mine pentru a incerca si explice scandalul o poftd imediata, mai ales dacd ne -
F i ec are are strategiile sale de arezi
din jurul meu. sl ca existd persoane mai impulsive ca
timp ce altele nu par si se o ste ne as
Fiecare dependent trebuie si
si poate fi declangatd de stiri psih
un val care poate repede si cr ea sc
Ernst Herhaus te mpotr ivesti valului cand si-a ati
(,,Capitularea“) pr a ctici surfing-ul, este mai el egant
pe coama valului pind cind acesta
se epuize azi dupa un timp, chiar da
de la sine dac nu i te opui. Pentru
ajut o r sa isi impun sa nu mai rog ea
are efect contrar. Este mai bine de c
beau. Poate ci se va inteti inca putin
imi trebuie neapirat o bere, cici or
in cursul ter apiei inveti, ce poti fa
rezistenta eroica, cum poti preveni
enumer a pe scurt unele idei in a ce s
Intai, trebuie si-ti reamintegti me
p o t i permite o aseme nea slibi ci une
abstinentului (vezi pag. urmatoare).
in al d o ilea rand, poate ajuta ore
sé fi fost deja invitat in prealabil pe
Relaxarea este de mai mare efect
pozitive.
in al treilea rand, pot fi utile
reamintesti capacititile, punctele f
arma eficienta cand exist pericolul
Exista gi aga-numita ,dorinta re ce
in vért mereu in jurul drogului. Cea
§ i se numegte ,,st o p a rea gandurilo
te poti pisca si iti poti porunci st
16 Ce poti f ace impotriva poftei de a bea? Lup t a pentru schimbare si ac ce ptar
6

,STOP*. Piscitura trebuie si fie suficient de puternici incat sa doara. Poti con- Ce este ,,cartea d
tinua cu un monolog pozitiv sau poi citi ,cartea de credit.
i n al cincilea rind, poti si iti reorientezi atentia asupra mediului inconjuritor i
d e exemplu si il descrii ca pentru un nevizitor. Daci e posibil, cauti dis cutia cu Cin e vrea sa trdiascd abstinent trebu
cineva, asculti muzici sau cant, danseazi; iesi din situatie, viziteaza pe cineva, tele pozitive provocate de alcool sa
in aga-nus
mergi la cinematograf, la bibliotecs, rezolva sarcini de menaj, scrie 0 poezie »memorie a de pe nde
sau sp un e o rugaciune. Poti alege un joc care si-{i solicite concentrarea sau ti-a facut bine. Vei p ofti iardsi dro
inteligenta. dorintd este ca si cu mai riméane cu
in al saselea rind, poti, dimpotrivi, si cauti sd iti descarci energia printr-o bine sé a i ceva la indeména care sd -
activitate sportiva. Din pacate, acest lucru nu este posibil in multe situatii. O §i ce dezavantaje aduce alcoolul sa
alergare in aer liber sau un urlet intr-o perna pot fi de efect. Aceste argumente pot fi notate
Este util si notezi in jurnal (vezi pag. 169): cand ai avut o dorint3, de ce naturd unei c a rti de credit (sau aunei carte
era i cu ce in tensitate. De altfel, nu este o realizare deosebita si declari cinu Pe o parte a cértii notezi toate argum
o ai nici un fel de pofte. Daci le expui deschis si le analizezi sincer, ai sanse mult o contraargumentele, adica riscurile
mai bune si le prelucrezi sisi fii mai bine pregatit pentru urmétorul val. Exemplu:

Daci triiesc abstinent:

mi autorespect
mi simt bin e in activitatile mel
ma bucur de actiunile sportive

etc
.

Este bine si fie micar cinci perechi

in mod artificial cinci argumente nu
piei poti verifica daca argumentele
suf i cient de limpede formulate. Adi

nu contin negati. In loc de: ,,N

pozitiv: ,R e l atia cu sotia mea
nu contin comparative. In loc d
tos*.
sunt concis e, dupd ce in pre al
recunoaste avantajele abstinent
vizuale, tactile, olfactive sau gus

Permite-i terapeutului sau membrilor

t ele . Verificd dacd ele sunt suficient
intr-o pas3 proasta. Este important
cand vei fi intr-o situatie de risc!
Citeste la inceput de mai multe ori
tare. Mai térziu, verificd dacd mai su
 16 Ce este ,cartea de credit“ a abstinentului ? Lupt a pentru schimbare si ac ce ptar
8
a u de venit mai importante pentru decizia deadeveni abstinent. Reactualizeazi-{i La ce ajuti
Noteazi doud numere de telefon ale unor persoane care iti pot fide ajutor in
Vremurile in care au loc schimbér
si fii foarte atent la tine insuti p
in vechile obiceiuri. Jurnalul are sc
cu evenimentele import a nte care ma
in sprijinul a u t o observirii, autoeval
aceste a. Jurnalul poate avea aceste
clarificarea unor ginduri. Te ajuti
nifici pe urmatoarea. Jurnalul previ
graba si nehotirarea. Stimuleaza in
re a listd si planificarea activi avieti
Seara poti lisa evenimentele zil
in ordinea cronologici inversd, adi
amiaz3 si tot aga pana la cele de d
nal cu calm, si analizezi aspectele
altcuiva. Vei constata ci multe luc
d a ci este atat de scurtd, cu totul alt
reu si si discerni esentjalul de nees
pozitive. Constati atunci ci ziua sc
mai evenimentele neplicute contin
de spre care credeai ci sunt denere
Fiecare isi poate aranja jurnalul
$3 ai citeva puncte de reper:
1. Activitati:
— Ce am ficut azi pentru m in
— Care dintre planurile pe rs o n
ce a ramas neficut si de ce
2. Stare general:
— S-a intdmplat azi ceva ce
méndru(3) ?
— Ce nu mi-a plicut azi §i m-
— S-a intdmplat ceva care si
durile, poate fara si vrea u
— Am avut astizi vreo ex pe ri
tant? Ce folos am tras in u
)
3. Planuri:
— Ce ag vrea sa rezolv mdine
— Mi-am propus astizi ceva
— Cui ag vrea si-i fac un bine
1 La ce ajuta jurnalul de terapie ? Lupt a pentru sch i mb are iac ce ptare
7
0

Drepturile pe r
Jurnalul i§i poate dovedi utilitatea am intindu-ne lucruri care ne-au ajutat in
trecut. Recidivele pot sd apard in cursul oricirei terapii. Poate fi de ajutor si
rasf o iesti jurnalul si sd vezi cum ai rezolvat inainte o problema asemanitoare.
Sau p o ti constata, cit in du-l, cind te afli in pragul unei crize sipoti incerca sio
previi.

A
z
.
.
.

...vreau si in cerc sa traiesc ziua §inu sd rezolv

toate probelmele vietii intr-o zi. In doudsprezece
ore pot face anumite lucruri de care mi-ar fi groazi
sa trebuijascid sd le fac o viata intreaga.
4. Am dreptul de am 3c o m port
drepturile celorlalti. Dacd ma
pentru ci vreau si nu pentru
5. Am dreptul la o parere propr i
D a ci analizati in ce mésurd atiacc
nu numai acceptanta intelectuald
© transpuneti in practic mai ales
cele ce urmeazi sau le pronunta fr
sale: despre probleme nu d i s cu ti
1 Drepturile personale si abstinenta Lupt a pentru schimb ar e si ac ce ptare
7
2

invincibil®, ,,parintii mei trebuie sa fie mandri de mine, ,,nu fi copiliros®, ,nu te Tehn i c
géndi la tine“!
Majoritatea terapiilor pentru persoanele dependente de alcool sau de medica-
mente contin elemente de antrenare a sigurantei de sine.

Relaxarea §i incordarea pot fi re ce

noastre :
La nivelul gindurilor actioneazi f
concentrare asupra gandurilor sau

»Dacd intalnegti un alcoolic salvat, atunci intélnesti un

erou. In el péndegte dusmanul adormit. Acest om ramane
impovarat de slabiciunea sa gi igi continua drumul printr-o
lume in care se bea fird discernamant, o lumecare nu il
in gelege si 0 societate care se crede indreptititd in ignoranta
ei sd il priveascd de sus cap e un om inferior fiindcd
indrazneste sd inoate impotriva fluviului de alcool.

Sa gti insd : El este un om exceptional I

La nivel fi ziologic poate fi in fluen

veget a tiv si deci activitatea o rgan el
procese hormonale).

La nivel motor se aplici suc ce si un e

Aceste trei nivele sunt partial in de pe

reciproc: Jacobson a demonstrat
bratulu i ) sunt activate i grupele mu
dispareau si procesele ce tin de SNC
1
Tehnici de relaxare Lupt a p entru schimb are §i acceptare
7
4

Relaxarea este caracterizata prin urmatoarele : tonus muscular redus, respiratie Ce inseamna ,,
: lentd, nivel energetic scizut, constient relaxat si neimpresionabil de stimuli ame-
nintitori.
Probabil ca toti oamenii au tendinta
‘atata vreme cét isi pot realiza tel ur
Relaxarea poate fi indusd pe mai multe cdi: i ntrebdrii principii importante din vi
De aceea, major itatea de pe ndenti
mani e rd, incat sd se poatd re pre zent
— La nivelul gandirii prin tehnici care influenteazi imaginile si gindurile in- isi continue viata dupa mo delele de
Mo de lul de comportament care st
terioare, de ex.: tehnici meditative si hipnoza. desi in realitate este vorba despre un
pr e aceleasi msuri pe care e ludm
— La nivel fiziologic-vegetativ prin medicamente, tehnici sugestive, training de multe ori aceste lucruri nu sunt
autogen §i tehnici de respiratie. z i cd gi psihica reprezinti un cerc vi ci
congtientizarea problemei. Stresul su
— La nivel motor prin relaxarea musculari (metoda relaxarii progresive dupa recidive, neajutorare, frica de
Iul. fn aceasti situatie, respingerea
Jacobson) si respiratie. ceptarea problemei sau consecintele

Majoritatea persoanelor reugesc si influenteze cel mai bine nivelul motor, care Cea mai obignuitd forma are zi st
este supus vointei. Cine stipanegte bine tehnicile de relaxare se poate folosi de indrept a tite. Asta numai daci pe rs o a
aceastd capacitate si in situatiile de stres de problema care i se aratd.
viata de zi cu zi, dar si in situatji La fel de frecventi este devierea,
risc a nte care pericliteaz abstinenta. Cel putin componenta fizici a stresului poate analiza, ocupandu-s e de orice alt ce
fi bine controlatd si pastraté in limite suportabile. i ncrucisate, cititul r o manelor politis
ratd sau orice alt domeniu in care
aut o anal i zd. Respingerea pre o cu pir
in rolul de terapeut pentru alii.
O alti metodi de rezistentd care
zarea (,Eu n-am ajuns inci aga
inldntuire de evenimente nefericite
v a riantd a bagat elizarii o re pre z in t
care este necesa r in terapie cade sar
problem a tica alcoolului prin ban cu r
disperarea si frica interioard.
Rationalizarea inseamna gisirea
pentru a putea bea din n o u contro la t
...“ Cuvintul ,numai* arat ca si
O forma de rezistentd dura, dar
realitatea, este tigaduirea. Aici in tr
blema mea; eu am ajuns aici, pentru
17 Ce inscamnd , rezistenta* in terapie ? Lupt a pentru schimbare si ac ce ptar
6

»Datorez treaba asta sotiei de care am divortat ; vrea sa se rizbune pe mine. Eu

n-am nici o problema.“ Din aceste observatii transpar mult disperare §i mnie
care nu au o intd precisa, pe care bolnavul le proiecteaza pe ceilalti, care ,, ii
vor raul“. Autocritica nu-i rea
Faptul ca dependentii incearca si giseasci una sau mai multe cauze pentru Dacd md critic eu pe
starea lor este explicabil. Pericolul consti in faptul ci ei cred ci au gisit-0 mereu
Ma bucur de-un cégt
in alt loc decit este, si anume la ceilalti. Prin urmare, ei imping responsabilita-
tea pentru schimbare pe umerii altora. In timpul terapiei, acest lucru se poate cdci sunt vazut aga
constata din observatii ca: ,Ma doare capul“ - sunt obosit“ — ,sunt ricit” ...
»§i din cauza asta nu mi pot concentra“. — ,,Ceilali din grup nu sunt sinceri. De
aceea, eu nu pot face nimi c pentru mine cit mi aflu printre ei.“
O reactie de respingere tipici pentru dependent este acceptarea prea timpurie
si superficiald a abstinentei: ,Am inteles! N-am si mai beau nici o dati nicio Apo i m-agtept in ini
pic a turd !“ Prin aceasta este impiedicata o analizd mai atentd a corelaiei dintre la o contraz i cere plic
bautura i sentimentele dependentului. Majoritatea pacientilor nu pot sd accepte
a mbivalenta dorinelor lor: de a bea si dea riméne treji. De aceea, ei evitd
analiza acestei ambivalente sust in dnd cinu exista.
$i in sfargit, de ce s
i-am luat-o-nainte vr
Toate acestea daca
Se poate spune cd su

Intrebare la Radio Eriwan

D e cai terapeuti e nevoie pentru a infileta un surub?
Rdspuns:
In principiu de unu. — Dar gurubul trebuie si se poati
invarti.
Ce inseamni ,,gindire magici“?
Lupt a pentru schimb are §i ac ce ptare

Ce inseamnai ,,gindire magica“?

Existi si alt e , , de fe
ingreuna pr o c
drul acestui mecanism fac parte: gindirea fixd (,Sunt cum sunt si nu md pot
schimba®), rationamentul de totul sau nimic (Ori imi demonstrati acum ci sunt
alcoolic, ori nu sunt!“), generalizarea excesivi sau géndirea ilogici (,Orice fac
nu-mi reuseste”) si gandirea absoluti (, Trebuie si fiu pe placul tuturor®). Alte Da. Gasiti aici o lista intreagd de
exemple urmeazi in paginile urmatoare. timpul terapiei §i care pot inclina
Gandirea magica poate duce la solutii gresite sau la situatii fara cale de intors. numeste i rational modul de g in dir
Are urmitoarea structurd: ,Daci ... voi fi in stare si renunt la alcool/ medi- premisd gresitd, impiedica atingerea
camente®. Cele trei puncte pot fi inlocuite cu diferite conginuturi: nu este fav o rab i l sanatatii sau convi
— voi avea un serviciu corespunzitor
foarte precis cum ne simgim. lar se
- voi riméne insircinatd
imi inchei stagiul d a u elanul ne cesar schimbirii, neda
voi pleca de acasd -
— voi fi gisit un partener dragut ret in eri in actiuni.
- sotia mea se va reintoarce la mine Daci cineva nu mi place, miv o
datoriile mele vor fi plitite A gresi e cumplit.
Aceasti lista cu daca ag avea/ag fi“ este infinitd. Toate elementele listei au un — Cine se comport gresit trebuie
lucru comun, §i anume faptul ci agteaptd un fenomen exterior care si rezolve — Este cumplit cind ceva decurge
problema. Este, de fapt, un element al negarii faptului ci depenenta are origini - Nu pot si -mi influ entez se ntime
interioare. Trebuie sd fiu mereu atent pe n
Géndirea magica poate fi ugor demascata dac se pun intrebari ceva mai pro- groaznic.
fun de : ,,Cum a fost atunci cand am avut de lucru, n-am mai baut ?“ , Daca privesc — Autodisciplina nu-i pentru mine.
: a oamen i i din grup, nu gisesc i printre ei persoane care dispun de toate aceste Trebuie s a tin cont in primul ra
premise si totusi isi inghit tranchilizantele ?“ Abia atunci poi intelege ci poti
Copilaria mea este absolut de f in
birui dependenta numai daci inveli si stipanegti nevoile sufletesti si dorintele
p si hice care stau la baza ei. Terapeutul poate si fie de folos tocmai in acest — Nu supo rt felul in care se c om po
domeniu care nu este accesibil pacientului in mod direct. — Existi solutia perfectd.
— Trebuie sa fiu mai bun decit c ei
Daci c e ilalti ma critic3, am gres
Nu-mi pot schimba gandirea.
— Ar trebui s3 a jut fiecare pe rs o an
N-am voie si arit niciodati vreo
- Un om psihic sanitos nu se in fu
Ex i std o singur a dragoste a de vir
— Nu am vo i e sa rénesc pe nimeni
— Exista o vindecare minune.
Terapeutul trebuie s3 ma ajute,
— O a menii tari nu cer niciodati aj
Nu pot face ceva decat daca am
P o sibil este acelasi lucru cu prob
Sunt mai putin valoros.
Sunt intotdeauna de vin.
Trebuie sa se faci ce vreau eu.
Cel mai degtept cedeazi.
tn a inte de am a decide trebuie
1 Lupta pentru schimbar e si accept are
8
0

— Trebuie sd am garantii.
- Schimbarea este artificiald.
Trebuie sa gtiu ce este esential.
Trebuie si ai incredere in mine.
— Ar trebui sd fiu mereu fericit.
— In mine exista parti ascunse periculoase.
— Analiza problemelor mele ar putea si ma doard.
— Ar trebui sa existe dreptate pe lume.
Nu sunt rispunzitor pentru comportamentul meu.
- Intotdeauna este mai bine si (nu) fi pe deplin sincer.
— Eu nu am probleme.
Frica este periculoasa.
Nu mi se poate spune nimic nou despre mine.
Oamenii ar trebui si se poarte altfel decat o fac.
— Ar trebui si fiu capabil() si controlez comportamentul copiilor (sau al parte-
nerului/ partenerei).
Puterea de vointd imi poate rezolva toate problemele.
Nu pot trii fird drogurile mele.
— Nu voi putea bea niciodata din nou.
— Am biut din cauza problemelor mele de casnicie (de serviciu, din copilérie
etc.)
— Numai eu sunt raspunzitor de dependenta mea.
— Ar trebui si-mi fac griji mari din cauza boli mele cumplite.
Daci
risti sd fi c o n si de

Da
rigti sd {i se

Dac i in ti
rigti 53 fi

Daci iti
rigti sa iti

Daci le comunici cel

rigti sd fie pu se sub se

Da
r i gti s3 nu fi iub

Da
rig

Da
rigti sd

Daci in c
rigti 53
Daci simpatizati cu una dintre a ceste ide i sau nici micar nu intelegeti dece sd
: cum se simte cel care gandeste
fie iraionald sau periculoasa vietii, gandi
astfel, cum va actiona si care vor fi conse cintele pe termen lung daci seva purta
dupa acest mecanism irational ? Dar totusi trebuie sa rigti mere
sd nu fncerci nimic.
Omul care nu risci zilnic n
sd-gi adoarma pe moment griji
rimane inchisi lumea in care
Pus in lanjuri de platoga si
renuntat singur la libertatea sa

D o ar un om care ac ce
Doar de pe nden
r i scuri i pot lua
Implicarea apartinitorilor Lupt a pentru schimbare si ac ce ptar

De ce este importanta implicarea apartinétorilor - vi intereseazi cu adevirat c o n

in terapie ? num a i din obligatie si parti ci pa
d a ca aveti disponibilitatea de a
cel al partenerului!
Depen de nta de medicamente nu se instaleazi in citeva zile sau siptaméni, ci Abia dup ce ati clarificat in mod
de-a lungul anilor. cesul de vindecare a partenerului
Oricine triiegte impreund cu un dependent este implicat in viata si boala a- vi determinati partenerul si lase o
cestuia. De multe ori, evolutia bolii este mai de neinteles pentru apartinatori sa gsiti impreuni s o lutii in compl
§i prieteni decdt pentru cel in cauzi. Apartinitorii vad totul mai limpede, dar nemultumitoare.
aceasta nu-i impiedici si diminueze problema. $i apartinitorii trebuie sa invete
sé priveasci lucrurile in fata.
Recunoasterea §i acceptarea sunt necesare, dar nu si suficiente. Alternanta
sentimentelor intre neajutorare si disperare, evenimentele adesea dramatice din
timpul betiei, pendularea intre amenintare si iertare, precum si suprasolicitarea
prin sarcini care erau ale dependentului sunt cerinte si solicitiri enorme pentru
apartinitor. Toate aceste experiente din trecut nu pot fi pur si simplu uitate, jar
lucrurile nu se rezolvi de la sine dup ce drogul dispare din viata cuplului. Este
necesar3, asadar, implicarea apartinatorilor in cel putin cinci puncte:
1. Trebuie si transmité intelegere pentru natura si evolutia boli.

2. Trebuie si fie posibila o discutie cu cel in cauz pentru ca sa poata fi analizate ;

e;
problemele din trecut.

3. Trebuie si elaboreze impreund planuri pentru viitor. Vi a t

4. Trebuie si ca ute §i si-si clarifice felul in care poate manipula sentimente ca dacd nu
neincredere, fricd si supérare.

5. Preventiv, este bine si existe un plan de actiune comun in cazul unei recidive.

fn a inte de a va implica activ ca partener in tratamentul si ins énatogirea depen-

de ntului, este bine si aveti in vedere ci el este singur responsabil de actiunile
sale. Daci ins dorifi si va preocupati de boala si insinitosirea partenerului,
atunci vi se cere responsabilitate, angajament si toleranta. Ca apartindtor trebuie
sa gtiti daca:

doriti §i puteti sa investiti timpul necesar,

— aveti rabdare si il ascultati cu atentie, sa recunoasteti pirtile pozitive gi s2
le laudati,
— sunteti dispus(d) sa analizati problemele de relatie care inainte erau mascate
de boald,
 Respectarea regulilor intr-o terapie Lupta pentru schimbare si accepta r

De ce se pune atit de mult accent - nu se considerd dependent(d)

pe respectarea regulilor intr-o terapie? comunitatea,
- conside r a ci n-are nevoie deaj
prin incilcarea regulilor,
Hotirari clare si respectarea lor consecventd ajutd ca in timpul terapiei sa fie - nu doregte s i schimbe nimic i
ev i tate discutii obositoare i fara sens. In terapia stationari, consecventa are gi - se si mte marginalizat(a) sid o re
alte trei aspecte. negativ,
1. Sentimentul comunititii - nu se poate controla s i dirij
in fiecare comunitate exista reguli scrise §i nescrise. Dintre acestea fac parte orele sentiment a le m o mentane poat
de linigte, limitarea agresiunilor, respectarea proprietatii. Chiar daci unii se simt — nu acceptd anumite reguli, nu
ingriditi de ele, sunt totusi necesare pentru binele comunitatii. Cine vrea si-gi prins(3) asupra faptuhui,
trdiasci viata cu o oarecare multumire trebuie si poata accepta asemenea reguli. — »joaca“ un joc dupa motoul:
D in a cest punct de vedere se poate constata ince misurd cineva este dispus md comport a ga cum am chef
s4 se reintegreze in societate dupa masura in care respectd regulile de ordine respingere din partea ce lor l al t
interioara. mereu confirmat.
2. Acceptarea dependentei: Trebuie ide ntificat de la caz lacaz
Comunitatea dintr-o clinica de specialitate este una deosebiti. Ea este compusi
reactionat. in orice caz, la fiecare
din dependenti al ciror tel este si combatd dependenta impreuni cu echipa
terapeutici. Regulile casei sunt astfel concepute, incit si vin in intimpinarea cel in cauzd demonstreazi ci meri
acestei idei. Nerespectarea lor poate si insemne refuzul momentan sau de princi- d i n clinic a — sau cinu este capabi
piu de colaborare in sensul telului propus. De aceea se iau foarte in serios §i Indiferent d in ce cauzi cineva in
nerespectarile care par minore Ia prima vedere : nu este vorba numai despre co- gravitatea bolii sale. Chiar daci se
munit a te, ci §i de viata individuala a fieciruia si de aceea face parte din telurile d in motivatiile pentru ca re sc incal
clinicii sa atragi atentia celui care se joacd cu succesul terapiei si prin aceasta cu celui in cauza cinu este vorba de
viata sa. foarte apropiat de perioada in care
Poate veti spune acum: ,,Cum adicd se joacd cu viata lui daci fumeazi in 3. Teren de exerc ifiu pentru a bsti
secret o tigard in camera personald sau isi face o cafea? Nu vid problema! Paralela dintre incilcarea regulilor
Este de in teles atitudinea aceasta, mai ales cinu existd o corelare imediata intre pede d a ci mai privim o data gandu
i ncilcarea regulii i periclitarea vietii. Dar trebuie tinut cont de urmitoarele : mai o dati“ sau ,Oricum nu mi
: Prin incilcarea regulamentului de ordine interioard, cel in cauzi hotiriste si »Cine si reziste la asemenea regul
fii satisfaca o dorinta imediata in detrimentul regulilor din cas. in spatele acestei port atit de conformist“ sunt excl
hotiréri se ascunde adesea atitudinea: ,Nu mi intereseaza“, ,,Nu-i valabil pentru atunci cand se refer la drog. Astf
mine“, ,N-0 s& am p ; ob serve nimeni“ sau ,Numai odata“. Dar aceasti atitudine se exercitii pentru viata abstinent din
poate lesne extinde si asupra alcoolului sau altor droguri. De aceea, pacientii unele trasituri generale ale de pe nd
sunt judecati in mod foarte serios pentru aceste incalciri ap are nt minore. rea unor situatii care momentan
Daci cineva continu totusi s ale incalce, face acest lucru din diferite motive: situatiilor in care nu obtii pe loc ce -
de ceilalti; autoresponsabilitatea.
Toate cele tre i aspecte, ,, se ntim
n»terenul de exercitiu pentru a bst in
fi stimul a te de regulile casei. Tera
confr un tiri le . Atunci, regul am entu
act administrativ.
 Respectarea regulilor intr-o terapie Lupt a pentru schimbare §i ac ce ptar

Care sunt gansele d

S a nsele de succes ale trat am entulu

eronat ca find reduse. Pe termen lu
unei clinici de recu per a re cuterapi
«vre a u si rimén singur o jumdtate de ora pentru a putea medita care ins isi revin prin propriile f or
o si pentru a ma relaxa. in aceasta jumitate de or vreau si obtin D a ca s-ar aplica aceleasi etal o a
pnt ©0 mai buna privire de ansamblu asupra vietii mele. schimb a t viata unui cardiac sau a
m a i multe recidive. Recidiva alc o ol
modificiri de personalitate si este
vreau sd arat cit mai bine. Vreau si ma imbrac cu grija, simicmr Cele mai mari sanse de succes te o
comport respectuos, sd nu critic pe nimeni gisdnu schimb pe faci o terapie pe termen lung, pe ca
c o mr nimeni, decat pe mine fnsumi. de intr ajutorare. 70,5% dintre birba
rimas abstinenti fata de numai 45,5
grup. Succes mai mare inregistreazi
- vreau si ma acomodez mediului aga cum este si nu si adaptez
c o pii, au un loc de munci si ova
mediul la dorintele mele.
ce confirma ceea ce poate fi lesne
schimbat cu atat mai multi pe r se ve
lui, observd avantajele sale, este
st a bile, nu se orienteazi dupa valor
intr-o anume finalitate.
 Care sunt sansele de succes ale tratamentuluj ? De la schimbare la stabilizare: preve

Despre viati De l a schimba

preveni

Nu incete a za niciodata dorinta de a

Ceea ce ne trebuie
Imp o rt a nta grupului de in trajutorar
pentru a trii fericifi Recunoagterea dependentei . .
este putin. Ce greseli se f a c din partea familiei
Cum este bine si se foloseascd med
Dar
noi
Ce se poate face in caz de depresie
ne crestem Ce se p o ate face in cazul durerilor
pretentiile Ce se poate face in cazul tulburiril
de fericire Am voie si beau bere fara alcool si
la nesfargit preparate cu linare pregitite cu al
§i ne deplangem Ce este o recidivd? ...
nefericirea.

Cum se explica recidiva ,,d in senin”

Ce se poate face pentru prevenirea
Ce se poate face in cazul unei recid
K. Albert-Wybranietz P o ti fi considerat vinovat pentru o
(in: ,Si totusi— Ce se inelege prin ,betia uscati”?
texte cadou*) Existd ,,dependente pozitive”? ...
Ce anume trebuie tratat cu atentie
de abStNentA? Lo... e
Bilan al stilului de viata . .. .....
o
O mic3 poveste la SFArgit
Unde se pot primi informatii suplim
 Nu incete a za niciodati dorinta de a consuma alcool? De la schimbare la stabilizare : pre

Nu inceteaza niciodati

Multi alcoolici au cazut prada ur mi t

nu m a i beau, atunci trebuie sa dispa
de ea. Daci nu se intdmpla astfel, es
de la inceput confirmarea acestei f al
lor, in clinic nu se ma i gndesc apr
mult mai ugoard decat au crezut.
crezind cd este inutild.
Dar ob i gnuintele noastre se ntime
situatii deosebite in sfera emotivi,
zile ,,d o rinta“ de a consuma o bere
sau alte acuze care par si faci neces
proces este foarte normal. Ar fi li ps
dovedi ci vointa pentru abstinent
Schimbarea se realizeazi, de reguld

1. schimbarea gandirii

2. schimbarea actiunilor

3. schimbarea sentimentelor

Numai dupi parcurgerea acestor et

dev i ne o ,tr a siturd“ sau , ca racteris
Cit de mult poate si dureze acest

I magina ti-va ci ati condus magina

in Angli a , unde volanul masinii se af
s o selei. Trebuie si va schimbati mod
si gurant3 si in Anglia. Deoarece ati
pe planul teoretic, al gandirii, de j
»Da, mi gandesc tot timpul la regimul meu. comportamentul. Probabil ci la in ce
Tocmai asta imi cregte pofta de mancare.“ mai putin periculoase.Dar daci int
aglomerat, stati la volan pe partea
oare cum v aveti simi ?
Pr o bab i l straniu, ciudat §i de zori
Nimic nu mai merge ca de la sine si
Daca nu sunteti fricos, acest lucru
n o ul st i l de conducere, find congtien
Si totugi: chiar si dupa luni de zle
192 Nu inceteaza niciodata dorinta dea consuma alcool ? § De la schimbare la stabilizare : prev

gandurile in altd parte, veti tin de si conduceti in modul practicat timp atat de Importanta gr
in delungat in Romania.
Ati considera aceasta tendintd ca fiind o ,dorint3“ sau o ,constringere” dea
conduce in Anglia pe partea dreapta? Inseamna oare ci vointa dumneavoastrg Grupuri de in trajutorare exista inc
de a conduce pe partea sting a scizut ? Probabil ci nu. Daci v-ati surprins ci cute in Europa Occidentald sunt Alc
pe moment nu ati mai fost constient ca vi aflati in Anglia si ci era cit pe-aici ‘Templieri, Cercurile de Prieteni gi
sd conduceti pe partea dreapta, probabil ci in perioada urmitoare vefi circula luat nagtere insa §i grupuri in de pe
mult mai atent. Vigilenta si autocontrolul sunt esentiale! Numai candidatii la nitétile religioase (in frunte cu mari l
s in ucidere pot ,recidiva“ gi pot conduce in Anglia pe partea dreapti, ca un fel tor grupuri spatii corespunzitoare.
de ,,conducitori-fantomd“. Dupa cum vedeti, la schimbarea unui comportament se afld la Sibiu, Piatra-Neamt, Buc
relativ simplu si de suprafatd cum este conducerea unei ma gini va dura luni gi initiate de persoane particulare (me
ani de zile pana ce veti avea senzatia ca tot ce faceti este in reguld. O perioadi m ar i internationale, cum ar fi Crucea
de stul de lunga nu va veti putea increde in mod automat in reflexele si senzatiile in cadrul grupului se urmaregte
dumneavoastrd (sau mai bine zis in impulsurile bazate pe obisnuinte vechi). in timpul tratamentului de re cu p era
in s va poate ajuta foarte mult daci veti conduce in Anglia 0 magina cu volanul piei stationare sau ambulatorii se p
pe dreapta. Dac ai rimane la magina din Roménia, ar dura mult mai mult timp maistru trebuie dat de unul s in gur
pana ce ati putea conduce corect si sigur.
Doui teme de géndire: in a f ara grupului de intraju tor ar
oameni care sd-1 primeasci cu in tel
pe cel dependent. Unii cred ca nu
asta inseamna fie ci neagd o ne ce s
le este satisficutd totusi in alta p ar t
Ar fi gresit sa se creadd ca grupu
neajutorati, care nu se pot descurca
grupuri si cercuri a bstin ente de intra
predominant din membrii activi care
— Puteti transpune acest exemplu asupra consumului de alcool si medicamen- mai serioase ni ci la locul de m un ci
te? De ce este mai usor si se conduci in Anglia 0 masina cu volanul pe timpul liber. Totugi profita cu totii
dreapta? Ce este in cazul abstinentei ,,magina cu volanul pe dreapta“? Dr. Eberhard Rieth, fostul direct
— Ce putem de duce din gluma de la pagina 190 legat de abstinent, recidiva si Hochsten din Germ ania, s-a exprima
multumire ? stui subiect : ,,Aceste grupuri nu s un
tea lor se desfasoara in diferite mod
cine se striduieste sd le cunoascd
si poate aprecia daca pot si-I ajute
afirmativ la aceasta solicitare preia
tru cercul respectiv. Trebuie si re nu n
si sa se implice in mod activ, cu ca l
ritul critic, acolo unde este cazul. Se
si maturiza. Dependenta de alcool
catre o viata implinita.«
19 Importanta grupului de intrajutorare De la schimbare la stabilizare : pre
4

Se pare ci, din picate, ofertele actuale ale grupurilor de intrajutorare sunt Asemenea grupuri existd in alte
mai potrivite pentru barbati decat pentru femei. Pentru ci, in timp ce barbatii Roménia au aparut in citeva orage
pot si-si creascd in mod semnificativ sansele de reusita prin participarea regulati diferiti specialisti. Pasul cel mai gre
la aceste grupuri (vezi pag. 187), nu s-a confirmat, deocamdat, acela si lucru si este, de reguld, prima participare la
pentru femei, dup statisticile efectuate in vest. daci spitalele si clinicile de re cu pe r
Urmit o arele reguli se recomanda celor care parisesc o clinic dup un tratament Urmitoarea frazi, cu aparenta ei
de recuperare : foarte reusitd cele afirmate mai sus
— Nu amana participarea la grup pe ,mai tirziu“, sub pretextul ci pentru
inceput ar fi de rezolvat lucruri mai importante. Acest ,mai tarziu“ este
amanat mereu pe mai tarziu — adica , la patele cailor”.
— Nu-ti form a o pirere definitivi dup prima viziti. Cel mai devreme dupa a
trei a sau a patra participare se stabileste o legituri si cel mai devreme dupi
a zecea participare este indicat si-ti formezi o parere.
— Nu critica prea repede! Bazeazi-te si pe experienta altora, tocmai atunci
c a nd difera de a ta. Existd o mare diferent intre un grup terapeutic temporar
d i n tr- o clinica i un grup de intrajutorare in care poti gsi un sprijin pe o }
duratd mult mai lung, poate pentru toatd viata. Ai rabdare si-1 cunogti.
— Intri in relatie cu ceilalfi ca o persoana de sine stititoare, congtientd de
}
va loarea ei. Pr in aceasta te vei integra in grup. Atunci, grupul va avea nevoie
de tine poate la fel de mult cu mai tu nevoie de grup.
— fn caz ca ajungi la concluzia ca poti trai mai bine fara grup, paraseste-l. Dar
daci iti dai seama dup un timp c3 ai gresit, nu fi prea méndru si in toarce-te.
Nu numai pentru multi dependenti de alcool si medicamente un grup de intrajuto-
rare sau un ,cerc de pricteni“ este de mare important, dar gi pentru apartinatorii
lor. La inceput, ei vin de obicei pentru a primi unele sugestii despre felul cum ar
putea si-gi ajute mai bine partenerul de viata, fiul, fiica sau un parinte. Dar acest
scop se poate schimba cu timpul daci igi dau seama ci ei, ca membrii de familie
ai celor direct afectati, pot profita de participarea la grup. De-abia atunci cand
a|
apart in itorii participa la sedinte in primul rind pentru ei si numai in al doilea |
rind pentru partenerul dependent, grupul poate si-gi desfisoare toate puterile Numai tu
timaduitoare.
dar nu poti
196 Recunoasterea dependentei De la schimbare la stabilizare: pre

acest comportament. Génditi-va ci

Recunoasterea dependentei sa-i povestiti despre pregitirea dvs.
divorturi sau accidente din trecutul
fata de abstinent. In nici intr-un
spus, pretextele superficiale ca: ,di
nu beau“. Mai bine nu va explicati
este bine pentru mine !“ Daci totus
s- a dovedit a fi de osebit deefi ci ent
e?... Atunci lisati-ma si beau ce
Principiul de bazi este cel al sinceritatii.
Te poti feri cel mai bine de situatii
pe nibile sau riscante daci dai pe scurt si intr-un mod deschis informatii obiective
despre boala ta.
Deosebit de importante ste respectarea acestui principiu fati de membrii
de familie, prieteni, colegi de munca si superiori. Daca legi 0 noud relatie de
prietenie, este normal s3 vind vorba la un moment dat gi despre acest aspect, mai
ales ca toti ceilalti cunoscuti cunosc problema ta. Doar cel in cauzd mai poate
citeodatd si creadd cd nimeni nu stie despre boala lui.
Decizi a de a fi sincer poate fi mai greu respectati fad de un eventual nou pa-
tron. Din punct de vedere legal, nimeni nu este obligat si vorbeasci neintrebat
de spre situatia sa personald. Trebuie si rispundi sincer doar daci noul loc de
rul patron trebuie sa se informeze asupra
munci este de asa natura, incat
acestor aspecte. De exemplu, este acceptabil si patronul este indreptatit sa intrebe
de spre probleme cu alcoolul in cazul angajirii unui sofer de cursi lung, la fel
cum este chiar obligat sa intrebe despre eventuale pedepse anterioare in legaturi
cu incalciri ale legislatiei rutiere. Obligatia de a-gi declara o boald se impune doar
atunci cand la data inceperii serviciului cel in cauzi este fie bolnav,fie internat
pentru o interventie medicald. El nu trebuie sa atragi atentia asupra unei pro-
bleme la tente, adica aupra posibilitatii de a se imbolnavi. Ca urmare, problemele
de alcoolism din trecut, infrinte prin tratament, nu trebuie declarate, nici atunci
cand patronul intreabd in mod explicit de ele.
La intrebarea daci un alcoolic abstinent trebuie si se destainuie patronului
s a u fara a fi intrebat se poate risp unde de regula cu un ,NU“ clar. Totusi este
b in e daci la interviu patronul este pus in tema cu stilul de viata abstinent si cu
cauza alegerii acestui stil. In felul acesta se evita situatia in care patronul s-ar
sim{i frustrat mai tirziu ci angajatul i-ar fi ascuns aspecte importante care pot
influent relatia de colaborare.
De vreme ce ca ndidatul are in tentii serioase de a continua viata in abstinent, Oamenii care n
po a te accepta §i un contract prin care si isi asume obligatia de a tri abstinent.
In felul acesta il convinge pe viitorul siu patron de seriozitatea intenjilor sa legi isi in
ii reduce temerile legate de riscul unei recidive. g
O alta situatie dificild o reprezinta cunoagterea de noi persoane. Care este mo-
mentul oportun in care sa poti vorbi despre trecut gi boala proprie ? In principiu,
5i aici este valabil faptul c in u esti obligat sa dai socoteald pentru modul de viatd |
abstinent tot asa cum cel c are bea nu are de dat socoteali despre comportamentul
sdu celui care s-a decis s3 traiasci abstinent.
Daca triiti abstinent, noii dumneavoastri cunoscuti vor observa acest lucru la
un moment dat. Ramane la aprecierea dvs. daca dorii sa dati explicatii pentru
 Ce greseli se fac din partea fami De la schimbare la stabilizare : pre

reseli se fac din partea familiei ? Cum este bine si s

M a joritatea gre selilor nu se fac din rea voint3, ci din intelegerea gresité a ingriji-
rilor pe care le necesita dependentul sau din cauza temerilor refulate. Ca orice Pe scurt: cu multi precautie!
om, nici apartinatorii nu s unt perfecti si niciun dependent nu se poate astepta Aceasta inseamna ci, daci nu sunt
sa fie mereu inteles si tratat corespunzitor. cament, ma i bin e renuntati! inni
Totu si , apartindtorii ar putea si {ini cont de urmitoarele aspecte deoarece, Nu folositi analgezice pentru dure
dupi experienta noastrd, se pare ci sunt cele mai frecvente cauze ale necazurilor c a lmante ale durerii, atrageti-i ate
in familie: care substanta activi se afld in c o
potenti a l biologic de inducere a
PARACETAMOLUL. Datoriti ef
manda doar temporar si numai cu
reprosuri inutile atunci cind lucrurile nu se petrec dupa agteptari;
Ob i snuiti-vi ca in situatii de disc o
neincre de re exagerati sau complet refulati fata de capacitatea de abstinen-
bine prin modificarea modului de
{ a a celui in cauzi;
— gelozie fatd de oamenii gi institutiile care l-au tratat; leacuri babegti“.
— teama de a-i transfera responsabilitate ; Exista, bineinteles, unele exceptii
evitarea evenimentelor unde se consuma alcool ;
— propria betie ;
— dezinteres fatd e noile pasiuni gi activititi ale partenerului;
— vina pentru toate esecurile este atribuiti bolii, care apartine trecutului;
— evitarea oriciror discutii cu privire la reglementarea consumului de alcool
sau de medicamente in casi; Unele medicamente sunt necesare
— a gteptarea unei atitudini servile din partea celui care a avut probleme, unor suferinte mari. Aici intrd pre
fiindci ,trebuie si repare multe greseli din trecut®. c a rdiace §i medicamente pentru tra
Ca apartinitor al unei persoane dependente, ar trebui si vi alegeti ca moto cu aceste preparate trebu ie si ri
urmitoarea propozitie : aratd ca f o arte multi oameni folo
Ca prieten sau apartinitor il ajutati cel mai mult prin sinceritate §i claritate. Nu pr o gramul zilnic, pentru a-gi pro cu
multi sunt aceia care sunt de pare r
ascundeti sentimentele si nu evitati vreo actiune din team ca ar putea declansa J
m a gina rie. De exemplu, maginap o a
J
s i dupa pr o pria placere, cu conditi
recidiv a . Pentru a putea si dobandeascd sinceritatea si limpezimea géndurilor si destul ulei sau lichid de frina.
ch i ar fata de ei insisi, apartinitorii ar trebui si solicite siei ajutor. nu este lipsitd de urmiri nef a ste
s un t sfituiti sd nu ia nici unmed
medicul de familie si gtie acest l
este incredint ata ca medicul de fam
ai
n cele din urmi fie
dependent
De aceea este recomandabil si v
vi incredintati. Evitati medicii c ar
vi se prescrie ceva anume si in f o rm
si atunci rdmaneti cu impresia cd
dvs., schimbati medicul.
Lucrul marunt
pe care il pot
face
poate fi
insemnat.

Albert
Schweitzer
Depre si c si stiri de frici De la schimbare la stabilizare : prev

Ce se poate face in caz de depresie si Ce se po ate fa

stari de frica ?

Aproape toti oamenii sunt uneori lipsiti de vlaga, de bucurie de viata, fara chef, Fir a capacitatea de a simti durere
resemnati. Asemenea oscilatii in dipozitie sunt componente normale din viata supirarea subiectiva pe care o prod
e se n a majorititii oamenilor. Ele au prea putin de-a face cu melancolia apasatoare, ca-
racteristicd pentru o depresie. Asemenea schimbari de dispozitie se datoreazi este in regula cu organismul nostru
uneori unor procese organice cum ar fi, de exemplu, climacteriul la femei. Fe- Durerea ne cere si inliturim c au z
meile dependente ar trebui sd nu accepte nici in perioada climacteriului si li se Analgezicele pot fi o binefacere
prescrie produse care pe langa hormoni contin si substante tranchilizante. une tumori, d are le nu inldturi ca
Da ca aveti impresia ca depresiile sau frica dvs. sunt atat de neobignuite saude
puternice incit nu mai pot fi explicate prin simple oscilatii de dispozitie, atunci miterea semnal ului nervos aldurer
adresati-va numaidecat un ui psihiatru sau unui psiholog clinician. Nu acceptati un in anumite boli, cum ar fi un reu
ajutor despre care avefi senzatia ci este superficial. In nici un caz nu acceptati ar §i
fard o consultare gi motivare corespunzitoare un tratament care si modifice tele a nalgezice, dar chiar i in aces
starea de spirit. Este adevarat c, daci esti abitut, lipsit de energie, de speranti
s ar §i de sentimen te, este foarte greu si te concentrezi asupra capacititilor proprii. articulatiei respective, astfel incat
De aceea este bine si aveti de ja de pe acum in vedere ci reactiile depresive, Mai ales cei care suferd dem igr
d temerile si dez a magirile sunt de fapt forma de manifestare a unor pierderi sau medicamente. Ei nu-gi pot suprima
jigniri refulate, a nesigurantei interioare sau a unei suprasolicitiri. fn cel mai rau medic a mentele. De aceea, ei iau ra
caz pot duce la 0 noua dependenti. Cici, oricar e ar fi promisiunile industriei ferent daci aceasta duce sau nu l
farmaceutice, orice produs care este capabil si inlature frica sau depresia poate
duce la dependenté (exceptii sunt depresiile endogene sau fobiile.) Altfel, regula de tablete impotriva durerii de ca
de bazi este ci nu-{i poti controla viata pe termen lung prin medicamente. pre a des trecut cu vederea. B o lna
De presiile pot apirea independent de consumul de alcool. De aceea este bine beasci neaparat cu medicul lor des
ca medicul si fie cautat si ales cu chibzuintd inci din timp. cronice de ca p sunt resimtite ca fi i
De multe ori, durerile de cap se
incordari se intensificd daca nu se
dem mana la usd, o tragem inapoi
pus in functiune prin contractia mu
muscul a re poate deveni cronicd at
pe timp indelungat. Este ca si c
de alarmd, igi impiedica singur rel
Citeodatd, exerciiile de relaxare
tos. De multe ori insa este ne ces ar
durerea §i aceasta poate avea loc
unor masuri psihoterapeutice.
De asemenea, durerile menstrua
tate ca find inevitabile. De multe
itiile de munca side viata
de viata. $i asa-numitele leacuri b
de plante (de ex.: mugetel, coada
Deoarece, in cazul unor dureri
Omul are boala pe care §i-o face. trebuie si consult ati un medic. Ma
Boala are de-a face cu adevirul buni parte dintre pacienti, durerea
$i existenta personal. pr o bleme sufletesti, de c are bolna
20 Ce se poate face in cazul durerilor ? D e la schimbare la stabilizare : preve
2

printr-o durere fizici. Deoarece durerea fizicd provocata de una psihicd nu se Ce se poate face in ca
de oseb este cu nimic de alte dureri, iar pacientul nu este congtient de legitura
dintre durere si viata sa launtricd, el nu se indreapti citre un tratament psihote-
rapeutic. Persoanele care si cunosc dependenta trebuie si tind neapirat cont de
aceasta conexiune. Tocmai persoanele dependente de alcool sau de medicamente Somnul este important pentru starea
ca re nu integ motivele abuzului pot si se agtepte ca problemele lor nerezolvate si se regenereaz i sistemul nostru im un
iasd la suprafa{d intr-un mod neasteptat, de exemplu sub forma de dureri fizice. curdtate” si sunt eliberate energii.
Exista o serie intreagi de metode de tratament psihologic care nu actioneazi C a mo treime d in populatie suferd
atat de rapid si de evident ca medicamentele, dar care pot fi folosite cu scop echilibru ritmul de viata, astfel in cé
preventiv. Aici intra exerciiile de respiratie, metodele de relaxare musculari sau a acestei stiri. La persoanele care a
chi a r exercitiile de in tirire a increderii in sine. Acestea sunt deosebit de import-
poate duce la dorinta puternici de
intotdeauna trebuie determinata
ante, deoarece perceptia de sine si intensitatea durerii depind una de cealalta si,
gresel i a le stilului de viata sau deali
impreun, de st a rea sufleteasci. indeosebi frica, neputinta si sentimentul dea nu
reusiti sd le identificati singuri, intre
putea controla viata personal intensifici durerea. La durerile care nu cedeazi
fn nici un caz nu luati s omnifere, de o
dup i una din metodele de mai sus se poate aplica i 0 metoda hipnotic, chiar ins o mniei, ci duc mai degrabd la o
si autohipnoza. informatji :
Aceste meto de act i vede combatere a durerii sunt preferabile procedeelor al-
ternative, cum ar fi acupresura.

— Dac uneori stafi treaz noaptea

tulburiri de somn. Insomnii are
de neliniste. Astfel de tulburiri
somn mai lung in noptile urmdt
- in perioade de stres exagerat, d
caz de bucurie mare - insomnia
inainte de culcare, incearcd si
ceva palpitant, bea cafea sau C o c
adormi.
— Inc e rcati sa reduceti stresul exce
ar trebui sa fie un loc in care t
muzica in surdina pot favoriza
Unii oameni dorm mai mult,
nu trebuie si se mire daci setr
- Nu este important si dormi mul
important si gasesti ritmul pe r
rel a xarea fard a adormi poate fi
C i n e doarme pr ea mult diminea
mi greu noaptea. 30 de minute
de prénz poate favoriza somnul
— Cine minénca si bea mult se ar
s o mn , dig estive. Este recom a n
cat posibil si se faci o plimbare
Daci dor mitorul este prea lumi
somnul va fi nelinigtit si agitat.
2 Tulburéri de somn De la schimba re la stabilizare : preve

0
4
— Daci patul este prea moale, te misti prea putin in somn si dimineata te simi Am voie si beau ber
neodihnit. Un pat mai tare favorizeazi migcarea in timpul somnului, astfel
preparate cu l in ar
incét corpul se relaxeazi mai bine, toate membrele sunt uniform irigate cu
singe.
- Visele nu sunt tulburiri de somn, ele fac parte dintr-un somn odihnitor. De Nimeni nu vd poate interzice daca
cele mai multe ori, oamenii vis eazi lucruri neplicute. Fazele de vis pot dura
este mai bine si vi abtineti. De ce?
re om viseazi de mai multe ori pe noapte. Ne
pani la 30 de minute.
am in tim ins doar visele din care ne trezim. Prin vise prelucrim evenimentele 1: Din experienta celor care au
zilei; ele sunt necesare pentru odihna, relaxare si stipénirea stresului. se a zi dorinta de a bea bere ,a
- Existd multe cii naturale care pot favoriza somnul. O baie caldi fird dug rece cazuri la recidiva
la sfargit, un pahar de lapte cald, exercitii fizice de relaxare sau plimbarea 2: De cele mai multe ori, dorinta
de seara pot favoriza somnul. gustul ei c at la dorinta de a nu
Daci toate aceste sfaturi nu v-au ajutat, adresati-vi unui medic care poate con- a re probleme cu acceptarea ab
stata dacd la baza insomniilor dvs. sti o boald organica sau dacé trebuie si urmati 3: Nu existd bere sau vin fara nic
un tratament psihologic. In nici un caz nu luati somnifere. realitate este vorba de bere
special ca zul berii de malt, car
alc o ol trebuie si aibd un conti

Sfatul nostru insistent este deci:

Evitati orice ménciruri sau biiuturi

de alc ool, dar au un gust si unmiro
Diam acest sfat, desi stim foarte b in
sos cu vin fir a recidiva dup aces
urmétoarele :
Cei c a re intentionat nu intreabd da
salata de fructe sau in méncare vor
daca nu suporta totusi vreo bautura
abst in enta foarte in serios.
Fiti atenti la supe: in supa de r o gi
v in iar in supa de gulag- vin rogu. F
Zabaione, Tiramisu si gemurile sunt
cérurile flambate alc oolul nu arde co

Nu este o rug
Dar este o ru
2 Bere fara alcool 71?
De la schimbare la stabilizare : preven
0
6 Ce
este
Exista discutii in legituri cu otetul. Otetul este rezultatul oxidirii unor solutii
ce cont in alcool §inu contine alcool, indiferent daca este obtinut din fructe, vin
sau fructe exotice. Citeodati se adaugi la otetul din fructele exotice alcool, dar Despre recidivi nu se poate vorbi de c
acest lucru este scris pe etichetd. Nici mugtarul nu contine alcool. carea comportamentului. Numai daca
in principiu, toate mancirurile gitite cu alcool nece sita aceeasi vigilenta ca si abstinent, dar reincepe cu consumul
Majoritatea recidivelor au loc in
berea fara“ alcool. primului trimestru.
Cele mai frecvente cauze de re ci d
convingd dependentul si mai bea, fie
ci sentimentele neplicute : supirarea,
se ntimental, senzatia de lipsd desen
multe recidive nu se declanseaza in
Recidivele nu diferd numai prin ca u
manifestare :
1. D i ntr-unul din motivele a mintit
Argumentatia intelectuald este
si s a riméi la primul pahar. Da
nenum i rate pahare, pani la pie
de ct fnainte de abstinent.
O alta forma a recidivei este aga
vingerea ci poti din nou si bei cu
mi opresc.“ Consumul cu misur
in abuz frecvent.
i
le exceptie bei o s in
larga intre ,indbusirea“ pr o b le
concediu, de chef sau oricare
si nguritate si este poate motivul
v o rbi despre o scurtd ,scipare”
incét rimane unica. O recidiva n
decit daci:

— este luati in serios, desi n- are

— se interpreteazi ca un semn ci
anumite evenimente din via{d
— sunt solicitate persoane care
evidentierea unor conexiuni pe
(,Cuvantul care te ajutd nu
etiopian),
— sunt scoase in evident toate el
nu treci prea ugor peste ceea
mentul neplicut.
 2 Ce este o recidiva ? De la schimbare la stabilizare : prev
0
8 Elementele pr

Toate recidivele au un aspect comun, $i anume ci cel in cauzi considera in

momentul respectiv ca el nu poate s in u vrea si se mai descurce fird drog.
Aceasti indispoziie trecitoare este rezultatul unui gir de actiuni si sentimente —
de aceea noi consideram ca:

D i a gn o s ti c
Recidiva are loc in minte cu mult inainte de fapta!
Inten ti
Re ci div a nu este indusd numai de lipsa intentiei ferme dea trdi abstinent, ci
si, in mod p a radoxal, de un exces de bune intentii. Dacd in prima euforie a
abst in entei iti propui prea mult, atunci transpunerea in realitate devine prea
d i ficila i se instaleaza o senzatie de nemultumire. Dac nemultumirea dureazi — Tw
pr ea mult timp, ea cere si fic ,dizolvata®, iar in congtiinfa celui in cauzi se
formeaza impresia ci ,,nu meritd“ si triieti abstinent.
Stil de vi
Abstinentii, pentru care aprecierea celor din jur este importantd, primesc laude
doar la inceputul abstinentei. Cu timpul acest mod de viatd devine dela sine Dorina imediati
inteles pentru ceilalti, astfel incit nimeni nu il mai evidentiaza pentru noul siu
mod de viatd, lucru care il nemultumeste.
Amploarea si impactul recidivei sunt determinate side durata abstinentei pre-
mergatoare si de sentimentele ce il leagd pe dependent de aceastd perioada. Se
pare ca vinovatia, rusinca si autodispretul legate de recidiva sunt cu atat mai
m a ri, cu cit abstinenta a avut o duratd mai lunga. Cine nu triieste zi de zi absti-
nent, ci igi socoteste zilele trite abstinent ca pe bani, suferd mult cind vede cum
toate ,,agoniselile* sale dispar ca intr-o gauri neagra: printr-un singur pahar de
bauturd, el numai triiegte abstinent! Identitatea se ristoarni dintr-o dati si de-
vine din abstinent“ un ,recidivist*, astfel incat, pe urms, este indiferent cat bea.
Fiecare alcoolic gtie ci autoreprogurile si ruginea nu dispar cand bea, dar devin
mai suportabile. Cine isi face reprouri mari, igi descarca intr-un fel constiinta,
d a r isi agraveaza recidiva. De aceea, noi recomandim alt mod de a privi lucrurile.
(vezi pag. 218)
Recidiv a nu este decit pana la un punct o problema a vointei, a gandirii sau a
prostiei. Recidiva este, in primul rind, problema evitirii problemelor interioare
§i a falsei sigurante : majoritatea abstinentilor evitd orice preocupare legati de
recidivd cu argumentatia: ,,Oricum n-am de ce si mi gindesc, fiindci n-amde
gind sd mai beau.“ Cum insi vointa este o variabild §i se alimenteaza din di-
ferite surse, fiecare ar trebui si se preocupe de o eventuald recidiva inca din
timpul terapiei, adic sa treaci prin gind sau sd simuleze cu ajutorul altor mem-
brii din grup situatii care ar putea deveni riscante. S nu vi fie frica! in felul
acesta nu pregititi recidiva, ci, dimpotrivi, elim inati din timp programarea ei in
subcongtient.

Senzatii de

Ed
S i tu a

Nu este la in de
de s tip

,,Nu mai re zi st™

cresterea asteptirii fag

{ngerarea un

Efectul de incilcare
— Neliniste, vind,
— géndire tip ,,s cu
— pierdere a ca pac
situatii de risc

Efectul drogului a sup

este la inceput p o zi

Cresterea c
Cum se explicd recidiva ,,din senin“? De la schimbare la stabilizare : p reve

Cum se explica recidiva ,,din senin“? Nu am voie si beau’, pentru

nu pot si beau firs a-mi dd un
nu vreau si beau“. lar in cele
Multe recidive au loc in situatii in care cei din jur si chiar cel in cauza considera
Cine se opreste la ,nu am voi
ca totul este in reguld, aga cum isi doreste. Asemenea recidive au loc ca ,din
dracy’, ma opregte si beau ?“
senin“, dup unul, doi sau chiar trei ani de abstinent. Ele par foarte misterioase
este ,,nimeni“. Aceasti intreba r
la prima vedere.
permite c el ui in c a uzi si realize
in propriul su folos. Si atunci
Privindu-le mai indeaproape, se poate constata frecvent ci au urmatoarele cauze: imaginare.
. Si situatiile cu foarte ‘mare in
1. Dependentul isi propusese in sinea lui sd rimana abstinent doar un an sau pot declanga intr-un mod cu
doi, apoi mai vedem“. Aceasta inseamni ci, de fapt, abstinenta nu fusese xemplu: divorul sau c3sitoria,
recun o scuti c a o conditie sine qua non si hotirérea de abstinenta nu a fost sa u ura. Elementul surprizi sa
luati cu fermitate pentru toata viata. pentru ingridirea capacititii d
Chiar si daci cel in cauz accepta abstinenta din convingere, este posibil sa de com p ort a ment. Telul te rapi
o conditioneze mai mult sau mai putin contient, pregatindu-si deja tere- puternice, ci pregitirea unor
nul pentru recidivi. Poti identifica acest mod de gindire dacd iti raspunzi moment un riga z pentru atrec
sincer la intrebarea: voi tri abstinent sau leg aceastd afirmatie de anu- Adesea actioneaza numerosi aga
mite conditii?. Cu alte cuv inte: ce semn de punctuatic asez eu in urma
fi lesne rezolv a ti, dar prin agl
pr o pozitiei: ,Triiesc abstinent“? Apare un punct, semnul exclamdrii sau o
virguld impre und cu un acd“, ,,decat*, ,atat timp cat” sau in afara de cazul in csnicie lucrurile nu merg t o
in care“. Consecina acestor atitudini este redati de urmatoarea gluma: probleme decat de obicei, daci
timpul liber, daci grupul de in tr
pu te a si te apuci de biut din tr
zg a rieturi la magini. Pentru a
urmiri ,mo delul pragurilor de
Notiunea de ,,prag de recidivi“
Mi-am propus s in u mai beau nici o pi ca turd de alcool, decat eventual ca prag de sensibilitate in ceea ce
medicament.“ Se consider prag individual niv
Si cum te simfi 2 decat re unul sau mai multi stre

Daci, in mod asemindtor, legdm orice altd conditie de abstinentd, de ex.:

cas nici a si fie in reguld, sd fiu sinitos, sinu moard nici un om apropiat,
sd-mi fie asigurat si plicut locul de munc3, atunci recidiva este ca si progra-
mati. Pentru ci in felul acesta abstinenta nu aduce satisfactia scontata gi voi
concluziona cd abstinenta ,nu meriti efortul“.
sa. Unii cred ci au devenit dependenti pentru ciau avut mult gh inion in
viata §i pentru c in u au fost niciodatd multumiti. Daci dupa renuntarea la
bautura observa ci le merg toate ca pe roate: progres profesional, fericire
familiald §i mulumire personald, atunci cred ci sunt dotati cu rezistentd
im pot riv a biuturii sau a abuzului de medicamente gi ci le pot consuma din
nou , uitind urmitoarea idee: ,Am devenit un om nou, dar si acest omnou
este alcoolic!“
timpl de fiecare dati cand isi spune: ,nu am voic sa beau®, faraa mai
pa rcurge in continuare urmitorii pa
 Cum se explica recidiva ,,din senin“? De la schimbare la stabilizare : prev

sau de recompensa pentru in d

(vezi figura de la pag. 209)
Apare, chiar dacd numai pe ntr
Intensi substanta-rasplatd. Aceastd d o r
tate este refulati numaidecét da t o ri
este bagatelizata. in astfel de st
care induc situatii de risc sau
familia poate sa plece fri m in
ca vreau si mai repar ceva la
si am ce da la oaspeti“, ,schim
Un stil de viati care, corelat cu
b a uturd, se numeste stil de viat
Semnele evolutiei acestuia sunt
re ci diva vine ,,din senin“. Indici
— motive gi pretexte d in ce i ncem a
de intrajutorare ;
— irascibilitate, nerdbdare ;
- observ a tii dispretuitoare la adres
invidie fata de cei care consuma
-laudd de sine din cei nce mai
abstinenta trecuti;
— luarea de decizii aparent ne se
pentru eventuali oaspeti sau ho
de betie ,,numai aga“;
— sentimentul frecvent de a exista
— stari de epuizare, as prefera si
- indiferentd in relatia cu ca meni
- neglijarea prietenilor;
— agitatie progresivi;
tot mai muita munca sau orice
multumire reald;
iniltimea pragului (A, A, A“) este stabiliti de urmitorii factori : irascibilitate
— grandomanie.
psihosom a ticd, tendinta de bagatelizare, pretentia dea fi foarte eficient,
precum si c a pacitatea de coordonare a impulsurilor. Dacd unul din acesti
factori este bine reprezentat, este posibil ca ceilalti si fie subreprezentati.
Un prag nu riméne fix pe ntru o anumitd persoand, ci se poate deplasa pe
parcursul vietii intr-o directie sau alta.
in mod normal, grijile si bucu riile de zi cuzi (B), cum ar fi notele copii-
l o r l a scoala, o defectiune a maginii de spalat, un mic céstig la Loto sau
o invitatie amabild, nu ating pragul recidivei. Nici stresorii mai mari (C)
nu sunt suficienti pentru atingerea pragului. Daci ins intregul stil de viata
se modi ficd si se renunti la obiceiuri stabilizatoar e cum arfi participarea
la grupul de intrajutorare, atunci stresorii mici sunt capabili sa induca re-
cidiva. Nemul{umirile cronice (D) si potentialul stresant nu sunt de regula
congtientizate de cel in cauzi. Asemenea exemple ar fi dispretul latent din
partea ru del o r sau o insatisfactie constanta in ceea ce priveste nevoia de
a propiere, de afectiune sau de gisire a sensului in via.
Recidiva este declangatd in cele din urma de neatentia la modificarea lentd Per
a unor factori care influenteaza viata. Firele subtiri si neinsemnate ale unor este
s o licitari obignuite se inminuncheaz gi formeazi o franghie de o alta calitate
f
decat fiecare fir in parte : nu se mai poate rupe. Daca franghia devine tot mai
groasd si mai compactd, se naste in noi dorinta de descarcare, de eliberare

H o no
Cum se explica recidiva ,din senin“? De la schimbare la stabilizare : pre

Ce se poate face pe nt

Doamne, e unui fi cer minuni gi viziuni, ci Cei m a i importanti stimulenti a isi

PUTEREA DE ZI CU ZI: a) stima de sine;
b) capacitatea de a lega relatii d
— Fi-md si infeleg gisi descopdr cum pot si cuget in rutina zilei la tréirile ¢) capacitatea de a prelua raspu
§i revelaiile mele interioare.
F a -ma sa ga sesc o impdrteald a timpului care sé mi se potriveascd.
Diruiegte-mi priceperea de a alege ce este de prima importantd pentru Nu reugeste si raména abstinent p
mine. l i brul vietii sale in aceste treip un c
F a - ma sd infeleg cd visele nu ma trec nici puntea trecutului, nici cea a sens pozitiv.
viitorului. Ajuti-mi si indeplinesc menirea mea imediatd isi pricep Suna bine, dar cum se realizeazi ?
importania clipei de fal.
— Apiri-ma de crezul naiv cd totul in viafd ar trebui si meargd fir necaz si
osteneald. Ddruieste-mi infelegerea cd greutatile, infrangerile, nereugitele
sunt de la Tine § iau menirea sd md facd sa cresc § isi rodesc. i n primul rind, este bine ca inprim
— Aminteste-mi cd inima se opune des mingii. Trimite-mi in clipa potrivita de sigurantii“ fata de bauturd. Ar
ale v i nuril or iale berii, crigmele o
pe cineva care are curajul sd-mi spund adevdrul.
abst in ent in mijlocul unor oameni ca
Ag vrea sii te pot asculta pe tine gi pe ceilalfi pind la capdt. Adevarul
i n circulatia rutierd ,distanta des ig
nu {i-l pofi spune singur; i-lspun alfii.
c i este asumarea unei resp o n sa bilit
— §tii cat de mult avem nevoie de prietenie. Fie ca eu sd fiu capabil de
fn al doilea rind, este nevoie de
aceastd triire, una dintre cele mai frumoase, dificile, riscante si fragile
Abst i nenta nu este un tel pr o priu-
tréii ale viefii.
bei. Tel pozitiv este cel care in
Oferd-mi f a ntezia de care am nevoie pentru a livra in momentul potrivit
activitati sportive in timpul liber, in
un pachetel de bundtate la locul potrivit.
Important este ca pentru cel in c au z
— Feregte-md de teama cd ag putea pierde esenta vietii. Un tel cum ar fi: ,,s3-mi iau carnetul
— Nu-mi da ce-mi doresc, ci ceea ce-mi trebuie. glsesc un partener” au valabilitate
— Invaga-ma ana pagilor marungi. telul a fost atins sau pani cand se
Antoine de Saint-Exupéry dvs. o tema de meditatie : un tel est
f a ra a se eroda i n timp. In prin ci pi
si initoasi intre ceea ce trebuie sice
isi resimte existenta ca pe o povara
lar rec o mpensa este adesea al coolu
in al treilea rind, este necesari o
cd, altfel, telul fixat ar fi prea inalt
tab i ld. Pentru o autoev al uare realis
grup de intrajutorare. Pentru i ma g
recunoagterea incapacitatii sale de
aceastd baza se pot dezvolta in tel e
poti schimba si ceea ce trebuic si
te a de a receptiona din timp se mna
spre drog. (vezi pag. 213 si 221).
21
6

Ce se poate face pentru prevenirea unor recidive ?

fn al patrulea rand, trebuie si si faci ceva pentru realizarea telurilor. Dupi ce

iti cunosti propriile capacititi §i propria siguranti fatd de drog, trebuie si devii
activ in realizarea telurilor si in apropierea de ele cu fiecare zi. Recunoasteti-vi
congtient st a tutul de alcoolic. Exprimati-vi clar decizia dea trai abstinent si dea p
vi distanta fatd e alcool. Activitate inscamni insa si dezvoltare interioara prin
ganduri si actiuni pozitive, prin acceptarea propriilor sentimente §i exprimarea
lor, respectarea drepturilor proprii si ale celorlalti, excluderea comportamentului
de evitare, deschiderea pentru alti oameni, ingrijirea propriului trup si sporirea
confortului psihic, participarea la orele de grup si folosirea sinceritaii si claritagii
ca elemente directoare in toate activitatile. Fiecare deviere trebuie recunoscutd
i
ca un semnal de alarmi i folosita ca prilej de autoreflectie. Pe scurt, este vorba
v
de spre ,cur a jul dea schimba lucrurile pe care le pot schimba“ si de dezvoltare a
capacitétilor necesare pentru aceasta. Important este, de asemenea, cunoagterea
si efectuarea manevrelor de evitarea comportamentului dependent atunci cand
apar semnalele de alarmi.
fn al cincilea rind, trebuie si dobinde sc seninitatea dea acce pta ceea ce nu
pot schimba si sa vid car e ar fi consecintele. Daca mediul inconjuritor este altfel
decat imi conv in e giin ciuda incercirilor mele nu am reusit si-1 modific, dar nici
nu vreau sé renunt la el, va trebui si-1 accept. Daca vreau si-mi amarasc viata, n
pot si md pling intr-una, dar potsisi imi accept situatia cu tot mai mult calm.
Astfel trebuie inteles af o rismul Alcoolicilor Anonimi ca idee de bazi pentru o Unele lucruri stau in puterea
viatd abstinent. Sta in puterea noastrii gind
vine de la noi.

Nu st din puterea noastrii tru

noastr exterioarii — adicd tot

Ce e acest din puterea n o ast

nu poate fi nici impiedicat,
Cee a ce nu st din puterea n o a
Doamne, di-mi f o rte exterioare gi poate fi opr
Dac iei drept liber ceea ce
consideri cd este al tau, ceea
de multd supdrare, a gitafie gi
oamenii §i cu Dumnezeu.
Nu cere si se intdmple toate
cu ceea ce se intdmpla si cu
senindtatea
de a accepta lucrurile
pe care nu le pot schimba,
dd-mi curajul
de a schimba ceea ce pot
§i da-mi ingelepciunea
de ale putea deosebi.
R. Niebuhr
(dup Epictet)

(in ,M a

fn al saselea rand, ar fi b ine ca in timpul terapiei si exersafi ,pe uscat* situatiile

c a re au riscul de duce la recidivd. Aveti posibilitatea dea elabora in linigte
strategii care sa vi fie la indemani atunci cand aceste situatii apar pe neagteptate.
 Ce se poate face in cazul unei recidive ? De la schimbare la stabilizare : prev

Ce se poate face in cazul unei recidive ? ar trebui s-o iau in sfargit?

ajunge la biuturd ?
4. Pot adopta acum comport am en
Ce a mai simpli reguld este de a relua succesele din trecut gi dea reveni la nu pot rezista tentatiei, voi su
a ctivitatea care a permis deja o viatd abstinent. De multe ori, acest lucru este Port la mine numirul siu de
greu de reluat dupa o recidivi. Dar un nou inceput nu este chiar atat de lipsit tului. Mai inti de toate voi pl
de sperante pe cum ar parea la prima vedere. intre timp titi deja din propria de credit.
experienta ce nu vi este de folos cand afi reinceput si bei. Aceastd experientd 5. Stiu: un pahdrel nu inseamnd
este foarte valoroasi. Dar poate fi siu n pericol, dacd in cauza celor petrecute si ma opresc. Pentru aceasta
in trecut re nu ntati la orice speranta sinu vi mai opriti din baut. Sa nu credeti ci exemplu, nu ies sin gur inurm
re ci diva in seamna ci vi este destinat sinu mai puteti reveni la o viatd normala.
Situatia se poate compara cu un incendiu in padure care sepoate raspéndi foarte
rapid. Probabilitatea ca el si se rispindeascd este cu atit mai mare, cu ct
oamenii din jur cred ca asa trebuie si fie si nici nu mai intreprind nimic pentru
al stinge. Cea mai mare piedici intr-o recidivé este neajutorarea rezultat mai fn majoritatea cazurilor, paharul
ales din misterul procesului. (subcongtient) de a obtine euforie.
Chiar dacd nu gisim numaidecét o explica tie gi zicem ca ,a venit asa peste si mai bei controlat nu este al t ce
pe s mine“, motivele existi. Dacd nu cunoagteti motivele, s-ar putea si vi simtiti ne- trecerea in acti un e a dorintei ldunt
ajutorat si sa renuntati la orice control. Reusiti sa treceti peste aceasti neajutorare fi utili si a doua zi.
daci descoperiti motivul ascuns al recidivei. O avertizare la final: ,nu beti
Anonimi. Nu acceptati recidiva
oricnd si iesiti din ea respectand
oricum nu veti r eu s
menea pres
cei cinci pasi §i constatati care din t

Solutia se afla ascunsi in stilul dvs. de viati si prin aceasta in asteptirile pe

care le aveti fati de dvs. si fata de ceilalti.

Daci ati consumat alcool § in u sunteti de acord cu acest comportament, spune-

fiva:

»Mi opresc a cum din biut si i mi acord timpul de ami gindi la urmitoarele
aspecte:

Darzenie
1. Faptul ci am biut acum nu inseamnd ciam pierdut definitiv controlul asupra
a p consumului meu, dar trebuie si indepirtez acum cit mai mult factorii care
au declangat recidiva.
2. Am in ci lcat principiul de abstinentd si ma simt vinovat pentru ci am proce- in se a
dat altfel decat consider eu, in sinea mea, ci este corect. (Sunt sincer cand
pronunt aceasta fraza ? ?) Pot reduce contradictia dintre convingerea mea si la jum atat e
? faptd, precum si sentimentul de afi ratat, daci incetez momentan si beau.
Sentimentul vinovatiei sau ruginii nu ma indreptatete si mai beau. AZI este
prima zi din restul vietii mele.
. Ce pot eu invita din a ce asta? De ce am baut? Oare ceam asteptat eu de
Ia biuturd, poate chiar subconstient ? Oare de ce mi-a trebuit tocmai acum
? sd beau? Ce probleme nerezolvate m-au dus la baut? Ce efecte pozitive
poate avea prelucrarea acestei recidive ? Ce decizie am tot aménat si acum
Poti fi considera vinovat pentru o recidivi? De la schimbare la stabilizare: prev

Poti fi considerat vinovat pentru o recidivi ? Ce se intelege

Alcoolismul este considerat a fi 0 boala pentru ca nu se poate pleca de la premisa Notiunea de ,betie uscati“ provine
rmcd este provocat intentionat. Dependenta cuprinde si recidiva in simptomatolo- de modificare a comportamentului
p m lgia sa. Se vorbeste despre dependent atunci cand cel in cauzi nu poate si se
opreasci din consum si nu mai poate consuma moderat. betie reald cum este in cazul de fl
Din punct de vedere juridic ins, situatia este mai complicatd in cazul unei »Betia uscati“ este mai degrabd u
recidive, dupa ce pacientul fusese informat asupra boli si tratat. Legiuitorul este betii umede®.
inconsecvent si trateazi pe un alcoolic alfel decit pe un anorectic, un cardiac sau Un semn evident al unui comporta
un astmatic. La o recidivi concurd, la fel ca si in timpul bolii, mai multi factori,isa : mania. Aceasta se manifesta des
insa verdictul de vinovat prin deldsare grava poate fi dat in situatiile in car e: I3udros, care jignestepe cei din ju
1. aa vut loc o informare de specialitate intensiva dupi ce simptomele de sevraj incearci si se afirme diminudnd val
au disparut, sau si triiasci pe picior mare, mai
2. a fost efectuati o terapie de specialitate, absolviti cu succes, de aceasti grandomanie este minci
3. comportamentul pacientului este de aga naturi incAt refuza sau evita ofertele fi fost de loc necesar.
de ajutor, refuz care nu are la origine alti boal, Citeodati se leagd de grandoma
4. nu a urmat oferta de postcuri (ore de grup), desi nu a avut motive per-
ti nente, rece alcoolicul are tendinta de a
ceea ce priveste bautura, poate de
ceilalti. Tendinta de a judeca rapid
isi are originea intr-o indoiald de sin
perfecti oni s mul obsedant .
Atitudinea nerealistd pe care o
neriibdare si exagerare. Este caracte
pul ,betiei uscate“ pretind recompe
momentani pentru solicitdrile pe ca
dimpotriva, starea abat ut a atunci c
5. a reluat contient consumul de alcool, in ciuda tuturor avertismentelor, repede, precum si perioade de exce
6. nu a prelucrat recidivele, desi i s-a oferit ocazia si o faci. Un alt simptom este faptul ca
cand nu este bagat in seam, i se
serios. Toti cei din jurul unui asem
In realitate, aceste sase elemente pot fi greu intrunite si mai ales dovedite, Ia disconfort.
astfel inct recidivele se soldeazi mai degraba cu reluarea tratamentului decat
cu masur i dis ciplinare.
Angajatii care recidiveazd pot si se astepte la misuri severe din partea patro-
nului. Se considera ca au nesocotit sfaturile primite in timpul unui tratament
competent de specialitate si s-au facut vinovati de nerespectarea grosoland a unui
comportament care poate fi asteptat de la un om rational. Daci s-ar proceda in
mod similar cu toti pacientii cardiaci, care nu respect prescriptiile medicale, s-ar
provoca un val de proteste indignate in mass-media !
Dar dependent a este totusi o boald aparte si este bine si se insiste asupra
propriei responsabilitati pentru stipanirea ei.

Este deprimant ce poi citi zilnic in ziare

despre baut gi despre fumat!
Nu pot decit sa.. .
Renun la toate ziarele. “
Ce se inelege prin ,beia uscata“? De la schimbare la stabilizare : pre

ASIHY Succesul abstinentei poate fi pe ricl

linigtit o a re a sentimentelor. Persoa
de lucruri de c a re se bucurd o ame
filmele m a i pretentioase. Capa ci tat
dur a ti si intensitate cu cea a unui
vietii.
N-as fi crezut niciodatd In concluzie, ,betia uscati* este
f a rd a c o nsuma drog, este un comp
cd voi spune cuiva... de a aborda problemele vietii. Cel
a schimbat in viata sa.
Cine nu cu n o aste starea de cufor
intrebe daca nu cumva cunoaste si
ext a zul sim{urilor, incintarea, aban
Cine este capabil de aceste reactii
C a uza lduntrica a dependentei us
accepta aga cum este. Un grup de
o astfel de evolutie. Dacdl aceasta
ambulatorie sau un ,tratament de st
uscatd“ nu este altceva dect un
necesara pe ntru o viati nou, pent
PS. : Bineinteles ci to a te manifest
si la persoane care ( in ci) nu sunt d
despre ,betie uscati, ci despre,, o

TREAZ ESTI INSUPORTABIL!

Este

sd nu speri nimi
decat sd vi se z
Exista ,,dependente pozitive 7 De la schimbare la stabilizare : pre

Existi ,,dependente pozitive“ ? Rezolv a rea problemei de pe pag in

Soluti a transpusa asupra te rapie
in Sta tele Unite ale Americii a aparut termenul de ,dependenta pozitivd“ ca Terapeutul in cepe de obicei intr-u
fi in d opusul dependentei cunoscute, care in principiu este negativi. Efectele boala. Un timp credeti c in u va ve
de pendentei negative sunt imediat plicute, fiind urmate de consecinte dezavan- o limit a . La inceput pare a fi stra
si ajungi. Sigur, asa este simplu, ?
tajoase pe termen lung.
fel de granite ? Este la felde si mp
De pe ndentele pozitive au pe termen indelungat mai degraba efecte plicute, “Terapia este extinderea d o meni
dezirabile, dupa ce trebuie mai inti si-{i calci pe inima. De exemplu pentru inot nu de limitare. Trebuie insi sa fii
trebuie sa intri intai in apa rece, iar efortul oboseste si s-ar putea ca muschii si pune sub semnul intrebdrii pr o pri
d o ard un pic. Dar cine continua atinge prin condiia fizici pe care o dobandeste problema hotirigte din cite puncte
si o bunistare psihici. Acelasi lucru este valabil §i pentru activitati meditative, fi cadrul.
relaxante.
Pentru ca o activitate si devini o dependentd pozitivi, ea trebuie si indepli-
neascd urmatoarele 6 conditii:
1. Iti alegi o activita te in care nu concurenta este important si de caresite
o cupi cam o ord pe zi (dar care nici nu necesitd mai mult timp).
2. O p o ti fa ce cu usur in g3 sinu iti cere un efort psihic deosebit pentru aoface
bine.

3. Poti efectua singur aceasti activitate sau citeodati cu altii, dar nu depinde
de ceilalti.
4. Egti convins c3 activitatea respectivi are valoare pentru tine (fizic, psihic sau
emotional).
S. Daci perseverezi, te vei perfectiona in aceastd activitate. (Nu este nevoie si
fie §i parerea altcuiva, important este cat u si crezi aceasta.)
6. Trebuie si fie vorba de ce va cesi poi face, fira a te autocritica. Daci nu
te poti suferi inti mp ce desfisori activitatea respectivi, nu iti va deveni
obisnuintd (dup a W. Glasser, Positive addictions. Harper & amp; Row, New York
1976).

Numai dvs. vi puteti modifica pe r ce

nu existd altd s o lutie — ca in probl

Oameni de gtiint, de exemplu Vaillant, sunt de parere ci asemenea obiceiuri si

»dependente pozitive“ asigura succesul abstinentei.
226 Stabilizare
De la schimbare la stabilizare : pre

Planificarea saptaméanal este mu

Ce anume trebuie tratat cu atentie deosebiti de a f i scipat acum de rigorile cli
simplu. Stim insd ca programul st
in prima perioada de abstinenta ? programirile legate de acesta, este
multiplelor ispite. De a ceea, sfat
a ca s i cai in timpul terapiei.

Cand se in cheie un tratament ambulator sau stationar si se reintrd in rutina de

zi cu zi, primele siptimani sunt deosebit de dificile. Studiile arata ca cele mai
multe recidive au loc in aceasta perioada.
La pag. 210 am detaliat deja ce se poate face pentru prevenirea recidivei. lata
inci unele sfaturi concrete:
Viata in abstinenti nu este intotdeauna senina. Oamenii mohoréti din jur vor
raméne totdeauna mohordti, iar propriile oscilatii de sentimente vor persista. Nu
vor reusi toate activitatile incepute si chiar unele schimbiri pozitive din mediu
vor deveni mai putin evidente. Tocmai in acest context este important si poti gasi
avantajele in abstinent si s3 triiesti in ideea cd, daci vrei ceva bun, trebuie sa
devii activ. Aceasta ar putea insemna si iti ocupi locul sisiiti indeplinegti rolul
in familie, si te apropii de copii, sd percepi natura mai intensiv, si devii mai
tolerant, sa descoperi noi valente ale prieteniilor existente sau si infiripi altele
noi, astfel incat stima de sine sd se poatd stabiliza si sentimentele si poata fi
trite mai intens.
Vi propunem, agadar, si vd concentrati asupra perceptiilor dvs. in prima
perioada de abstinenta gi si va dati singur socoteald la intervale regulate des-
pre misura in care vi folositi de elementele stabilizatoare pentru abstinenta dvs.
Pe paginile urmitoare gasiti o listd a acelor elemente pe care noi le considerim
importante in acest context.
Bineinteles ci o asemenea listd nu are nici un rost pentru cei care se pacalesc
s in guri §i se noteazi ca fiind foarte stabili, concluzionind apoi cinu mai trebuie
sa faci nimic pentru a-gi stabiliza abstinenta. De asemenea, notirile sincere, dar
foarte scizute in autoevaluare nu trebuie si fie prilej de panicd, pentru cd unele
aspecte ale vietii nu pot fi influentate. Aceasta se refer in special la relatia cu
partenerul, la sexualitate, la situatia din grupul de intrajutorare sau la confortul
fizic. Tulburarile remarcate in astfel de domenii sunt un indiciu ca trebuie si le fie
acordati atentie, dar si cd se poate compensa in alte domenii. Autocompitimirea
trebuie pe cat posibil limitata.
Pe lingd bilantul acestei liste, care ar trebui facut siptimanal, recomandim
fixarea unui tel pentru fiecare saptimand. in functie de cit v-ati apropiat de el,
veti avea sentimente diferite. Analizati-le si vedeti unde se afli semnele unui
eventual dezechilibru intern. fn majoritatea terapiilor, pacientii sunt antrenati si
faci astfel de autoobservatii.
Bilan al stilului de viaga Bilant al stilului de viata

BILANT AL STILULUI DE VIATA

M-am rusinat fara rost

si fard un m o t

— M-am hrinit corect gi fird a sari Mi-am preocupat cugetul

peste mese 5 suficient d
4 3 2 1

— Am savurat mancarea i bautura Am f o st de stul de i n vidios/invid

5 4 3 2 1
(supdr a t/3, trist/a, ironic/ 4) atu
Am dormit
bine 5 4 3 2 cand i -am vizut pe al ti
1

—= Am o conditie fizici bund 5 4 3 2 M-am distrat

1
— Mi-am putut satisface, in mare, Pot fi multumit/i de mine
dorintele sexuale 5 4 3 2
- Reugesc sa gisesc §i sd transpun
1
— Dorina mea de afectiune i n f a pt un stil de viatd echilibra
si apropiere este impliniti 5 4 3 2 care mi se p o t
5
5 4 3 2 — Am acceptat calm situatiile care
M-am recompensat (cu ,,maruntisuri“) 1
nu puteau fi sch
in care mi-a fost greu
$3 ma accept aga cum sunt 1 2 1 Am luat decizii fird grab
3 4
dar nici nu le-am
Nevo i a mea de liniste si
relaxare este potoliti 5 4 3 2
5

— Mi simt bine in grupul de intrajutorare 5 Ave a m de s senzatia dea irosi

prea mult din mine pentru
4 3 2 1

Simt ci exista cineva pentru care Gisesc ci viata mea cotidiand

insemn mult este sa t i s fi c
5 4 3 2 1
- Viata mea consti numai din Au fost situatii in care n-am vru
datorii §i rutind plictisitoare 1 sa dau dreptate n
2 3 4
— Abstinenta merita efortul 5
5 4 3 2
1

F a c suficient de mult pentru a atinge

starea de confort fizic 5
4 3 2 1

continuare pe pagina urmatoare — {

 O mici poveste la sfarsit

Unde se pot primi informatii supl

O mica poveste la sférgit, Materi al e informative despre mod al

dupé ce afi primit atitea rare, puncte de consiliere, centre de
sfaturi gi informatii
As o ciafia pentru Ajutorarea Pe rsoan
gita amiezii, un tdran pornise impreund cu fiul sau cdtre orag. Tatdl gedea RO-2400 Sibiu, str. Bihorului, bl. 4,
e pe roibul pe care fiul il ducea de capistru. ,Bietul bait‘, spuneau
orii, ,,uite cum se chinuie si {ind pasul cu calul. Cum poate si stea
lenevit pe cal cand ve de cum se obosegte copilul.“ Tatal ascultd de
oamenilor; coborf de pe roib gi il lds pe baiat si incalece. N-a durat Ac e asta este o organizatie crest in d
d vreme ca iardgi se auzi un trecdtor indignat : ,,Ce neruginare! Mucosul Intern a tional a Crucii Albastre cu
function e azd doui centre de re cu pe
e regegte pe cal gi bietul tatd se opinteste alergind.“ Béiatul se amdri bati la Sura Mica si unul p e ntru feme
d acestea gi il rugd pe tatd si se suie lingd el. Ata le-a trebuit. Numai grupuri d e intrajutorare la Sibiu, Me
igd o femeie la ei: , Cine a mai vizut unele ca acestea! Cum chinuie
al ul! Bietul cal abia mai sufli gi netrebni cu l al bitran gicual tandr
die pe spin ar ea sade parci ar sta pe-o canapea. Sirmana creaturd I“
l dojenifi, cei doi coboraré, fard si spund un cuvant. N-au mers departe,
un striin se §i amuzd pe seama lor: , Ei, mi-ar place si mie si fiu asa
ost. La ce mai plimbai calul daci nu vi putefi permite si tragefi foloase
urma lui gi sa-1 caldreascd mdcar unul dintre voi ? Tatal lud un brag
n, ii dete calului gi ii puse fiului mana pe umdr: ,Orice am face, mereu Alcoolicii Anonimi
este cineva care si fie nemulfumit. Cred cd trebuie si hotdram singuri Cisuta Postal 66
bine pentru noi.“ Oficiul Postal 61
Sect. 4 Bucuresti

AA sunt grupuri de intrajutorare ca r

din pur a initiativd a membril or, al co
trdiasci abstinent si doresc si-i ajute
existd in oragele mari din tari. Adr
adresa sus indicata. Pe ldnga grup ur
Anon, pentru membrii de familie.

Fundatia Pastor Bonus

Cisuta Postald 429 PTTR 1
'RO-3400 Cluj-Napoca

Ace a sti fundatie a luat fiintd la Cluj

Reformate de Salvare, precum si m
vitatea este desfigurati de un grup
si in grup, precum si materiale inf o r