Facultatea de Sociologie și Asistență socială Universitatea din București

Studiu privind consumul de țigări în rândul

tinerilor din Bucureşti

Nume Profesor: Irina Maria Zamfirescu Student: Șelaru Ștefan Aurelian,

Resurse Umane, Gr. 4, Seria 3, An 1
Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3

Cadru teoretic..............................................................................................................................................3

Metodologie.................................................................................................................................................4

Lite review....................................................................................................................................................5

Concluzie......................................................................................................................................................6

Bibliografie...................................................................................................................................................8
 Studiu privind consumul de țigări în rândul tinerilor din Bucureşti

Introducere

Fumatul face în continuare ravagii şi rămâne una dintre cele mai grave probleme de
sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea. Conform OMS1, peste un miliard de
persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Fumatul
afectează adulţi şi copii deopotrivă, distrugând iremediabil plămânii.
Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală,
dar mai multe ţigări fumate înseamnă mai multe distrugeri în organism. Riscul îmbolnăvirilor
este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu numărul anilor de fumat.
Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 ţigări pe zi
comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi.
Consumul de țigări în rândul tinerilor este o problemă de sănătate publică de largă amploare. Din
păcate, multi tineri se lasă ușor tentați de fumat, sub influența unor grupuri de prieteni sau a
modelelor prezente în media. În ultimii ani, numărul de tineri fumători a crescut dramatic, ceea ce
a dus la o creștere a riscului de apariție a unor complicații medicale și la o creștere a ratei de
deces. Acest studiu propune să analizeze consumul de țigări în rândul tinerilor din București și să
ofere informații despre obiceiurile, atitudinile și comportamentele lor.

Cadru teoretic

În ultimii ani, cercetările privind consumul de țigări au concentrat atenția pe

comportamentele și obiceiurile tinerilor. Unul dintre cele mai importante studii este cel realizat
de OMS, care a constatat că, în anul 2018, 15% dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani au
consumat cel puțin o țigară pe zi. De asemenea, un studiu publicat de GYTS2 arată că 14,6%
1
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
2
Global Youth Tabacco Survey
dintre elevi din România, 16,4% băieți și 12,5% fete, folosesc în prezent orice produs din tutun.
28,0% dintre cei care au fumat vreodată țigări au încercat pentru prima dată o țigară la vârsta de
10 ani sau sub. Se pare că fumatul este mai comun printre adolescenții de vârstă mijlocie (10-15
ani), fiind mai puțin comun în rândul preadolescenților și adolescenților mai mari (16-18 ani). Se
crede că principalele motive pentru care tinerii fumează sunt presiunea din grup, influența
socială, dezvoltarea unei identități, accesibilitatea țigărilor și preocuparea scăzută pentru sănătate.

În plus, există numeroase studii care au arătat că există anumiți factori care influențează
consumul de țigări în rândul tinerilor. Printre aceștia se numără obiceiurile și comportamentele,
precum și influența mediului, a factorilor sociali, a familiei și a prietenilor. De asemenea, se pare
că anumite grupuri de tineri au un risc crescut de a fi fumători, cum ar fi cei din medii
dezavantajate sau din grupurile de vârstă mai tinere.

Totodata plecând de la cercetarea aleasă de mine am încercat să observ și atitudinea medicilor cu

privire la fumatul în rândul adolescenților. Obiectivele studiului au constat în identificarea de
atitudini și practici care să prevină, să depisteze și să abordeze problema fumatului la vârsta
adoleșcenții. Acest studiu a fost realizat prin adunarea răspunsurilor la chestionarele aplicate
direct și prin corespondență la 371 de specialiști din sănătate. Din studiu două întrebări mi-au
atras atenția în mod direct cu privire la cercetarea mea. Întrebarea "Când efectuaţi anamneza,
încercaţi să obţineți date asupra statusului de fumător al părinților?" Răspunsul a fost unul
pozitiv de majoritatea medicilor.Această informație este foarte importantă pentru a vedea
modelul de comportament sau dacă copilul are sau nu probleme respiratorii. Și întrebarea "Când
efectuaţi anamneza, întrebaţi copiii mai mari/adolescenţii dacă fumează?" Răspunsul lor a fost că
situația este una dificilă, greu de abordat și 94% insistă pentru aflarea statusului.

Metodologie

În scopul cercetării, instrumentele folosite au fost : interviul și chestionarul. Aceste informații vor
fi esențiale pentru a înțelege mai bine această problemă și pentru a putea lua măsuri eficace
pentru prevenirea consumului de țigări în rândul tinerilor.

Interviul a implicat discuții cu persoane din rândul tinerilor din Bucuresti, în vârsta de 16-25 de
ani, care au consumat țigări. Aceste persoane au fost selectate pentru a se obține informații
referitoare la frecvența consumului, motivația consumului, dificultățile întâmpinate în încercarea
de a se lăsa de fumat, etc. Unul dintre interviuri l-am efectuat cu un tânăr de 21 de ani care
locuiește în București și este un fumător activ. Discuția s-a axat pe obiceiurile sale de fumat și pe
motivația pentru care s-a apucat.Tânărul a subliniat faptul că s-a apucat de fumat încă din liceu
din cauza anturajului . Totodată la întrebarea dacă fumatul ne îmbolnăvește el a răspuns cu
fermitate că da, dar tot lui i s-a părut mult să nu fumeze o săptămână. A oferit, de asemenea,
informații cu privire la celelalte variante de fumat, pe care a zis că le cunoaște și le-a încercat, dar
nu consideră a fi o variantă mai sigură de a fuma.

Citatul care mi s-a părut relevant la cercetarea mea este răspunsul la întrebarea :

“ Cine / Ce te-ar determina să te laşi de fumat?”

“Nu cred că există o pesoană care m-ar determina să mă las de fumat…probabil…mai degrabă
la sfatul medicului, faptul că aș avea o boală care să-mi impună acest lucru, în rest nu cred că
există o persoană.”

Chestionarul a fost realizat cu scopul de a obține informații anonime referitoare la consumul de

țigări de catre tinerii din București. Analiza a inclus informații despre distribuția sexului și vârstei
respondenților. De asemenea, s-a calculat procentul persoanelor care au consumat țigări,
frecvența consumului, motivațiile consumului, dificultățile întâmpinate în încercarea de a se lăsa
de fumat, etc.

Rezultatele arată că numărul persoanelor din rândul tinerilor din București care au consumat
țigări a fost relativ mare. Totodata, majoritatea persoanelor au fost tineri cu vârsta cuprinsă între
16 și 25 de ani. Consumul de țigări a fost motivat în principal de presiunea socială și curiozitate.
Dificultățile întâmpinate în încercarea de a se lăsa de fumat au fost anxietatea, stresul și
dependența de nicotină.

Lite review
Statisticile despre incidența fumatului în România prezentate în 2004 de ESPAD3, condus de
Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate și the County Departments for Health
Promotion and Health Education, relevă că 64% dintre copiii sub 16 ani fumează, 32% dintre
elevi au fumat prima țigară înainte de 14 ani, iar doar 13% cred că fumatul din când în când este
dăunător. Raportul despre starea de sănătate a populației din Romania din 2000 indică faptul că
47,5% dintre fumători au început să fumeze între 15-19 ani, iar 33,8% dintre ei au început între
20-24 ani. Bolile asociate fumatului aduc cu sine costuri economice semnificative pentru țara
noastră, estimate la peste 700 milioane euro anual. Din aceste motive, este necesară
implementarea unui program de intervenție pentru eradicarea acestui comportament de risc.
Studiul a relevat că un procent îngrijorător de tineri din România au fumat cel puţin o dată în
viaţa lor, iar 8% dintre elevii de şcoală generală şi o treime dintre cei de liceu au fumat în ultima
lună. De asemenea, aproximativ 61% dintre elevii de şcoală generală şi 70% dintre elevii de liceu
au fost expuşi fumatului pasiv în propria casă în ultima săptămână, iar un sfert dintre ei au fost
fumători pasivi în propria casă zilnic. Aceste rezultate sunt îngrijorătoare având în vedere că
fumatul pasiv poate avea efecte grave asupra sănătăţii. Analiza de regresie logistică a relevat o
asociere puternică între fumatul activ şi expunerea la fumatul pasiv în propria casă sau în locuri
publice, ceea ce înseamnă că tinerii sunt expuşi riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi prin
fumul de la alte persoane. Aceste rezultate subliniază necesitatea implementării unor programe
educaţionale de prevenire a fumatului în rândul tinerilor înainte ca aceştia să înceapă să fumeze,
precum şi a unor programe de renunţare pentru adolescenţii deja fumători, şi aplicarea riguroasă a
legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise. Studiul a evidenţiat o rată îngrijorătoare de
tineri din România care au fumat cel puţin o dată în viaţa lor, iar 8% dintre elevii de şcoală
generală şi o treime dintre cei de liceu au fumat în ultima lună. De asemenea, aproximativ 61%
dintre elevii de şcoală generală şi 70% dintre cei de liceu au fost expuşi fumatului pasiv în
propria casă, iar un sfert dintre ei au fost fumători pasivi zilnic. Analiza de regresie logistică a
evidenţiat o corelaţie puternică între fumatul activ şi expunerea la fumatul pasiv în propria casă
sau în locuri publice, sugerând că tinerii sunt expuşi riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi
prin fumul de la alte persoane. Aceste rezultate subliniază importanţa implementării unor
programe educaţionale de prevenire a fumatului la vârsta la care adolescenţii nu fumează încă în

3
Programul European de Studiu pentru Alcool și Droguri
mod constant, precum şi a unor programe de renunţare pentru adolescenţii deja fumători, şi
aplicarea riguroasă a legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise.

Concluzie

În concluzie, acest studiu a arătat că un număr semnificativ de tineri din București

fumează țigări și că există un număr de factori care contribuie la acest fenomen. Se
recomandă măsuri suplimentare de educație și de limitare a consumului de țigări în rândul
tinerilor, precum și măsuri legislative adecvate pentru a limita acest comportament. Fumatul
este o problemă crescândă în rândul tinerilor din București. Cu o rată de fumat de aproximativ
24%, mai mult de o cincime din tinerii bucureșteni sunt fumători. Acest lucru reprezintă o
mare problemă pentru sănătatea publică, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pe termen
scurt, fumatul poate provoca boli grave, cum ar fi cancerul de plămâni, boli cardiovasculare și
boli respiratorii. Acest lucru poate avea un impact major asupra tinerilor, care sunt încă în
plină creștere și dezvoltare. Consumul de țigări poate, de asemenea, să aibă efecte asupra
stării de spirit și a comportamentului, făcându-i pe tineri mai susceptibili la stres și depresie.
Pe termen lung, fumatul poate avea un impact devastator asupra sănătății tinerilor și poate
duce la boli cronice, cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice și bolile cardiovasculare.
Aceste boli pot avea un impact asupra calității vieții, durabilității și, în cele din urmă, asupra
vieții tinerilor. Pentru a reduce rata de fumat în rândul tinerilor din București, este necesară o
schimbare la nivel social. Educația și informarea tinerilor despre riscurile asociate fumatului
și despre modalitățile de a renunța la fumat pot contribui la reducerea ratelor de fumat. De
asemenea, este important să se dezvolte programe de prevenire a fumatului, care să fie
accesibile tinerilor și să ofere sprijin pentru cei care vor să renunțe la fumat. Așadar, fumatul
este o problemă în creștere în rândul tinerilor din București. Acest lucru are un impact major
asupra sănătății tinerilor pe termen scurt și pe termen lung. Pentru a reduce rata de fumat în
rândul tinerilor, este necesară o schimbare la nivel social, prin educație și informare, și prin
dezvoltarea de programe de prevenire a fumatului.
Bibliografie
Un sfert dintre adolescenții din România au fumat cel puțin o dată în viață. (2020). Retrieved from
respirogrup.ro: https://respirogrup.ro/un-sfert-dintre-adolescentii-din-romania-au-fumat-cel-
putin-o-data-in-viata/

GLOBAL YOUTH TOBACCO SURVEY. (n.d.). Retrieved from stopfumat.eu: https://stopfumat.eu/wp-

content/uploads/2018/11/Romania-GYTS-2017.pdf

Ion, Ş., Zloteanu, R., Varfolomei, C., Mihai, O., Nelea, T., Viorica, P., et al. (n.d.). Ghid de terapie
antitabac: consiliere și tratament. Retrieved from untobaccocontrol.org:
https://untobaccocontrol.org/impldb/wp-content/uploads/reports/moldova_annex1_national_c
essation_guidelines.pdf

L., L., C, I., & H, D. V. (2007). Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.2/2007. Retrieved from
FUMATUL ACTIV ŞI PASIV ÎN RÂNDUL ELEVILOR DE LICEU ŞI ŞCOALĂ GENERALĂ:
http://revistaigiena.umft.ro/reviste/2007_revista02.pdf#page=20

Pleşca, D. A., Mărginean, O.-C., Gheonea, C., Man, S., Ritli, L., Gherghina, I., et al. (2019). Atitudinea
profesioniştilor din medicina pediatrică din România privind consumul de tutunîn perioada
copilăriei şi adolescenţei. Retrieved from
https://rjp.com.ro/articles/2019.4/RJP_2019_4_RO_Art-09.pdf

Radu, L. (2015). Revista de psihologie. Retrieved from Fumatul în rândul adolescenților | Program de
interventie: https://ultrapsihologie.ro/2015/02/16/fumatul-in-randul-adolescentilor-program-
de-interventie/

World Health Organization. (n.d.). Retrieved from Tobacco: https://www.who.int/news-room/fact-

sheets/detail/tobacco