Dependența de droguri

Ce este dependența de droguri?

Dependența de droguri este ansamblul de fenomene de factură comportamentală, cognitive și fiziologice de
intensitate variabilă, în care utilizarea uneia sau mai multor substanțe psiho-active devine prioritatea principală.
Caracteristicile esențiale sunt: dorința abuzivă de a-și procura și de a lua substanța în cauză și dorința de a o
căuta în mod permanent.Dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a
cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic,
emoțional, socio-profesional și spriritual.

Cauzele dependenței de droguri

Cauzele pentru care oamenii devin dependenți de droguri sunt multiple, și au de-a face atât cu factori ce
influențează din exterior, dar care se leagă de obicei de o nevoie intrinsecă a individului care alege să consume
droguri. Între acestea, cele mai frecvente sunt: curiozitatea- o perosoană încearcă drogul din dorința de a-și
satisface o curiozitate cu privire la un lucru despre care a auzit; presiunea grupului- în anturaj există alți
consumatori de droguri care influențează prin presiune sistematică decizia de a consuma a celor care nu au făcut-
o deja; mediul familial disfuncțional- în familia dependentului de droguri unul sau ambii părinți sunt la rândul lor
dependenți; traumele din trecut- nevoia celui care ajunge să consume de a-și reprima anumite dureri din trecut,
care de cele mai multe ori au de-a face cu abuzuri ce îi stârnesc sentimente de vinovăție, rușine, neputință, de
eșec, sentimente cărora nu le poate face față natural, motiv pentru care apelează la un surogat, și anume,
drogurile, pentru a „evada din realitate” si pentru a-și suprima durerea.

Simptome și efecte ale dependenței de droguri

Simptomele dependenței de droguri diferă în funcție de drogurile consumate și, de obicei, afectează individul pe
toate planurile.
În cazul Sedativelor (droguri cu efect calmant), simptomele psihice cele mai frecvente sunt: putere de
concentrare redusă, gândire distorsionată și agresivitate; care conduc către efecte fizice precum: somnolență,
frisoane, scăderea energiei, comă, deprecierea respirației și chiar moarte.

În cazul Stimulantelor (droguri care excită funcțiile corporale și produc o accelerare a Sistemului Nervos

Central), simptomele psihice cele mai frecvente sunt: creșterea energiei, încredere exagerată în sine, temeri și
intesificarea tuturor sentimentelor; care conduc către efecte fizice precum: insomnie, dureri de cap, amețeli,
transpirație, psihoze și chiar moarte. În cazul Halucinogenelor (droguri care distorsionează realitatea)
simptomele psihice cele mai frecvente sunt: halucinații, crize de anxietate, creșterea sensibilității; care conduc
către efecte fizice precum: lipsa somnului, creșterea energiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii,
dezorientare și chiar moarte.

În cazul Narcoticelor (droguri care reduc durerea și binedispun persoana), simptomele psihice cele mai
frecvente sunt: euforie temporară, letargie și confuzie; care conduc către efecte fizice precum: ușurare a durerii,
gură uscată, constipație, somnolență, lipsa coordonării, diminuarea reacțiilor și a funcțiilor motrice și chiar
moarte.
 Consumul de droguri a explodat în România. Spre ce stupefiante
migrează tinerii şi ce pot face autorităţile
Un raport European privind drogurile în UE, ce a fost dat publicităţii de Agenţia Naţională Antidrog arată că,
la noi în ţară, consumul de stupefiante aproape s-a dublat. Experţii în adicţii atrag atenţia că şi aşa, numărul
este subraportat şi că aproape nu mai există formă de socializare la tineri fără consum de droguri. Asta în timp
ce marijuana nu mai este la modă şi se trece la stupefiante mai tari.

Peste 20% dintre tinerii români au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis, arată cel mai recent sondaj
realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Consumatori există pentru cocaină, ciuperci halucinogene şi
chiar „drogul-violului” Acelaşi raport mai arată că faţă de 2019, consumul de droguri aproape s-a dublat, iar
experţii avansează cifre şi mai îngrijorătoare în această privinţă, atrăgând atenţia că este subraportat numărul
consumatorilor.

Studiu ANA şi-a propus să exploreze această problematică în rândul populaţiei tinere din România, cu vârsta
cuprinsă între 15-34 de ani, care frecventează „mediile recreaţionale”, adică care merg la festivaluri, concerte,
cluburi etc. Colectarea datelor a avut loc în perioada septembrie-noiembrie 2021, iar analiza şi interpretarea
acestora s-au realizat în anul 2022. Colectarea datelor s-a realizat „face to face” prin completarea unui
chestionar în rândul participanţilor la festivaluri, dar şi prin auto-completarea chestionarului postat în mediul
online. În total, la întrebări au răspuns peste 2.100 de tineri.

Din sondaj, specialiştii ANA au aflat că 20,3% dintre tinerii de la noi au consumat cel puţin o dată în viaţă
canabis. În plus, 12% declară că în ultimul an şi-au administrat cel puţin un drog ilegal, peste 11% că au
consumat marijuana, aproape 3% Ecstasy şi peste 2% cocaină. Într-un procent mai mic, de sub 1%, se consumă
şi GHB, adică „drogul-violului”. 

Românii spun că aleg să consume droguri ca să se relaxeze sau din curiozitate, iar când vine vorba despre felul
în care ajung să aibă acces la substanţele interzise, aceştia declară că le primesc cadou, sau le iau de la prieteni
ori cunoştinţe.

Situaţia este mult mai grea decât se crede

Mihai Copăceanu, care este psiholog clinician şi specialist în adicţii, susţine că sondajul realizat de ANA nu
arată, cel mai probabil, realitatea, pentru că nu toţi tinerii au fost sinceri când au răspuns la sondajul realizat de
Agenţia Naţională Antidrog. „Dacă mulţi ani am perceput consumul de droguri ca fiind caracteristic unei
minorităţi socio-culturale şi în mod excepţional, astăzi avem modificari substanţiale la mai multe niveluri.
Drogurile nu mai sunt niste substanţe interzise la care apelează unii tineri influenţaţi de un anturaj negativ,
drogurile devin un interes pentru cel puţin 1/3 adolescenţi. Dacă înainte le era teamă să consume şi cu greu
făceu rost, astăzi sunt entuziasmaţi să consume cât mai mult, cât mai variat şi putem procura cu multă, prea
multă uşurinţă, astfel de substanţe în orice zonă din România. Ar trebui să înţelegem modificările la nivelul
gândirii şi comportamentului tinerilor. Aşa se explică dublarea consumului conform ultimului raport. De cele
mai multe ori, cifrele sunt estimative şi mult subraportate. În studiul meu am descoperit procentaje mult mai
mari: 43% dintre tineri au primit gratuit droguri cel puţin o dată. Se modifică motivele, interesul, contextul şi
nevoile. Vorbim de un alt profil psihologic al consumatorului. De aceea avem noi tipuri de substanţe
consumate, nu doar ocazional, ci constant. Marijuana nu mai este cool, e banală chiar, se doresc cocaină,
amfetamine, Ecstasy sau ciuperci halucinogene. Creşte consumul de substanţe multiple la aceeaşi ocazie şi în
combinaţie cu alcool”, susţine Mihai Copăceanu. 

Psihologul mai susţine că acum avem în faţă un mare risc şi a explicat cum putem combate, cât de cât,
fenomenul. „Devine un mod de viaţă. Aproape nu există formă de socializare la tineri fără consum. Ce putem
face? Să ne educăm copiii, să înţelegem că unii dintre ei, în ciuda oricăror campanii publice antidrog, tot vor
consuma şi să adoptăm servicii de timp harm-reduction. Să reducem cât mai mult efectele negative ale
consumului”, a precizat Mihai Copăceanu.