Consumul de droguri in cadrul adolescentiilor

PRINCIPALELE DROGURI CONSUMATE ÎN ROMÂNIA Conform celor mai

recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea generală, în România, canabisul este
cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de
monitorizare, canabisul este pe același loc cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca
urmare a consumului de droguri. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor, se remarcă
o creștere în anul 2014 a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul
capturilor la nivel stradal crește în fiecare an. Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009,
substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în
anul 2010. În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o
informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de
consum, pe baza datelor furnizate din monitorizarea altor indicatori (urgenţe medicale datorate
consumului de droguri, admiterea la tratament), în anul 2013 se înregistrează o scădere a
interesului pentru consumul acestor substanţe. În anul 2014, se observă, însă, ușoare creșteri ale
acestui tip de consum, vizibile atât în cererea la tratament pentru consum de droguri, cât şi în
numărul urgenţelor medicale.
Adolescenţii, tinerii formează o populaţie vulnerabilă la consumul de droguri, aceştia
fiind mai receptivi la experienţe noi şi extreme. Această vulnerabilitate a adolescenţilor la
consumul de droguri este direct legată de faptul că drogurile au devenit accesibile,
consumul fiind asociat deseori cu presiunea exercitată de grupul de prieteni.
Indiferent de natura lor, fie că sunt de origine vegetală, animală sau minerală, aceste
substanţe care aparent aduc fericire sau care „fabrică visuri”, fac anual mai multe victime
decât armele de distrugere în masă.
În ceea ce priveşte vârsta consumatorilor din România, media debutului consumului de
droguri a scăzut drastic, ajungându-se la cazuri de copii consumatori de numai 10-12 ani.
Un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi Centrul European de Monitorizare
a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri (EMCDDA) arată că România s-a transformat dintr-
o ţară de tranzit în una de consum de substanţe halucinogene.
O analiză comparativă 2004–2007–2010 realizată de ANA indică faptul că prevalenţa
consumului de droguri de-a lungul vieţii continuă să fie concentrată pe droguri recreaţionale
(canabis, ecstasy) care sunt consumate cu predilecţie de persoane cu vârsta cuprinsă între
15 şi 34 ani.
aproximativ 40% dintre adolescenţi au încercat cel puţin o data marijuana, în timp ce
22% dintre ei folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o opţiune des întâlnită în
rândul adolescenţilor şi poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de
învăţare) sau de atenţie.
aproximativ 9% dintre adolescenţi au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest
drog frecvent (cel puţin o dată pe lună).
băieţii consumă mai frecvent droguri decât fetele;
consumă mai frecvent droguri tinerii cu vârste mai mari şi din clasele superioare;
sunt mai predispuşi la consumul de droguri, pe de o parte, tinerii ai căror părinţi au
nivel de instrucţie redus şi statusuri sociale inferioare şi care nu dispun de resurse şi de
competenţe în a-şi îndruma şi consilia copiii şi, pe de altă parte, tinerii care provin din
familii cu studii superioare şi cu statusuri înalte care le pot oferi resurse pentru achiziţia
de droguri şi care nu au timp să-şi supravegheze propriii copii;
tinerii cei mai expuşi consumului de droguri sunt cei cu rezultate slabe la învăţătură
şi cei care au repetat anii de şcoală;
familiile proprii influenţează consumul de droguri prin stilul autoritar excesiv, prin
climatul familial caracterizat de certuri frecvente între părinţi şi copii, între membrii
cuplului conjugal, prin destructurarea familiei prin divorţ, ca şi prin alcoolismul părinţilor.
De ce se drogheaza adolescentii:
. Stresul
Desi pentru multi parinti pare un simplu moft, stresul provocat de scoala sau de alte cauze specifice
varstei este, se pare, cea mai frecventa cauza a consumului de droguri in randul tinerilor. Traume
precum
divortul parintilor, pierderea cuiva drag etc. sunt si ele provocatoare de stres si, prin urmare, factori care
ii
determina pe tineri sa apeleze la droguri. Ascultati-va copilul si faceti-va timp pentru problemele pe care
le
are.
2. Dorinta de a fi acceptat
Cand sunt mici, copiii fac tot ce le sta in putinta ca sa ii multumeasca pe parinti. Pe masura ce devin
adolescenti, prioritatile se schimba. Tot ce vor este sa ii multumeasca pe cei de varsta lor, din anturajul
lor.
Altfel spus, se simt bine daca sunt in rand cu ceilalti si se simt cool . Increderea in sine a adolescentilor
depinde foarte mult de masura in care sunt aprobati sau respinsi de catre ceilalti, si de aceea, de multe
ori, desi constientizeaza faptul ca drogurile sunt nocive, le consuma din dorinta de a fi acceptati de catre
un grup de prieteni.
3. Stima de sine foarte scazuta
Acesta este un alt motiv care determina consumul de droguri, acesta din urma creand iluzia unui confort
fata de sine insusi.
4. Curiozitatea
Curiozitatea este o trasatura specifica varstei si este strans legata de dorinta adolescentilor de a avea
propria identitate, diferita de cea a parintilor. Adolescenta insasi poate fi definita drept varsta la care
trebuie sa incercam lucruri noi. De aceea, multi tineri incep sa consume droguri sau alcool din pura
curiozitate, pentru a vedea cum se simt si pentru a profita de tot ceea ce le ofera viata.
5. Auto-medicatia
Unii tineri experimenteaza drogurile si sunt absolut sedusi de euforia pe care le-o provoaca. Problemele
de acasa si de la scoala dispar subit. In aceste cazuri poate fi vorba de o boala psihica netratata (cum ar
fi depresia sau anxietatea). Consumul de droguri are, in acest caz, efectul unei automedicatii. Asadar,
daca observati anumite schimbari de dispozitie la copilul dvs. Adresati-va unui psiholog, pentru a
preintampina tragedia drogurilor.
Cauze ale consumului de droguri la adolescenţi
Depresia:
Printre cauzele externe ale consumului de droguri în rândul persoanele tinere, autorul
francez Gilles Ferreol mai menţionează: cercul de prieteni, nivelul de educaţie redus, lipsa
informaţiilor despre droguri (Ferreol, 2000). Autorul evidenţiază faptul că faptul că
adolescenţii sunt mânaţi spre consumul de droguri de curiozitate, de nevoia de
experimentare a senzaţiilor tari.
Câteva teorii psihologice asupra consumului de droguri se bazează pe noţiunea de psihologie
patologică sau inadecvată: există ceva în viaţa emoţională şi fizică a diferiţilor indivizi care îi
predispune la consumul de droguri. Ei folosesc drogurile ca o „evadare din realitate”, ca o
metodă de a evita problemele vieţii şi de a se retrage în stări euforice (Răşcanu, 1999).
Conform autoarei, mai multe cercetări asupra personalităţii şi atitudinilor consumatorilor de
droguri au demonstrat că, în comparaţie cu neconsumatorii, primii au tendinţa de a fi mai
rebeli, mai independenţi, deschişi către noi experienţe, dispuşi să-şi asume mai multe
riscuri, sunt mai toleranţi, acceptând comportamentul deviant, sunt receptivi la
incertitudine, sunt căutători de plăceri, nonconformişti şi neconvenţionali.
Unii copiii şi tineri utilizează drogurile sau solvenţii organici în încercarea de a uita de
problemele cu care sunt confruntaţi sau de a atenua supărarea ivită în urma unui eveniment
neplăcut petrecut în familie. Alteori, cauzele gestului lor sunt mai profunde: o reacţie faţă de
unele abuzuri, faţă de faptul că nu li se acordă atenţie la şcoală sau în anturaj (Popescu O si
colab, 2004).
Un adolescent deprimat este foarte sensibil la presiunile negative ale colegilor săi şi poate
cădea uşor victimă alcoolului, drogurilor, delincvenţei, imoralităţii sexuale şi altor
comportamente antisociale. În loc să folosească cuvintele pentru a atrage atenţia asupra
tumultului lor interior, ei vor fi irascibili şi agitaţi.
O. Popescu şi col. afirmă că utilizarea drogurilor reprezintă, în special în cazul tinerilor, un
mod de a reacţiona în faţa singurătăţii, senzaţiei de inutilitate, lipsei de respect de sine şi de
încredere în propria persoană (Popescu O şi colab, 2004).
Gilles Ferreol (2000) subliniază faptul că părinţii consideră că adolescenţii care au încercat
un drog sau îl consumă în mod curent au anumite particularităţi: întâmpină probleme în
comunicare şi în relaţionarea cu alţii; le lipseşte încrederea în sine; se simt nesatisfăcuţi în
mai multe privinţe; sunt mai nervoşi, agitaţi, stresaţi, vulgari, violenţi în comparaţie cu
ceilalţi; resping autoritatea părinţilor şi a profesorilor; au părinţi care dispun de bani; nu
sunt supravegheaţi; anturajul nu este cunoscut de părinţi; nu se mai interesează de şcoală
şi absentează mult.
Anturajul:
Nu întotdeauna adolescentul ştie să se apere împotriva influenţelor străzii, colegilor
sau adulţilor mai turbulenţi, certaţi cu normele şi legile convieţuirii sociale. Utilizarea
drogurilor, în special în cazul tinerilor, reprezintă „un mod de a reacţiona în faţa singurătăţii,
lipsei de respect faţă de sine, sentimentului de inutilitate, lipsei de încredere în propria
persoană. Cei mai expuşi sunt şi cei mai sensibili la influenţa semenilor lor crezând că vor
găsi prin legăturile cu camarazii lor o modalitate de a fi în siguranţă (Ferreol, 2000).
Presiunea asupra unui tânăr neconsumator exercitată de o persoană sau de un grup în
vederea stabilirii unui anumit comportament nu înseamnă atât de mult cât înseamnă o
presiune autoimpusă, pe care o simte el din dorinţa de a se comporta ca toţi ceilalţi din
anturajul său, simţindu-se astfel integrat în grup (Popescu O şi colab, 2004).
În urma unui studiu desfăşurat, G. Ferreol a constatat că principalul factor extern indicat de
adolescenţi ca fiind favorabil consumului de droguri este anturajul sau grupul de prieteni.
Dintre tinerii care încearcă drogurile ilegale, cei mai mulţi le obţin de la prieteni, devenind în
scurt timp o practică obişnuită, care îi deosebeşte de ceilalţi.
Cu toate acestea, consumat individual sau colectiv, dincolo de curiozitatea specifică vârstei
şi de rolul grupului de egali, riscul de consum în rândul adolescenţilor creşte odată cu
intrarea într-un grup ale cărui persoane consumă sau oferă droguri.
Adolescenţa este asociată cu o perioadă în care se manifestă fenomene de revoltă,
adolescentul având un caracter neconformist faţă de normele sociale. El poate avea o
identificare negativă sau pozitivă faţă de aceste norme, creând senzaţia unei instabilităţi a
personalităţii sale. Răzvrătirea adolescenţilor apare din mai multe motive. În unele cazuri ea
este pur şi simplu o manifestare a faptului că înaintarea adolescentului spre maturitate a
ajuns într-o perioadă de strâmtorare. Crizele care apar datorită modificărilor de la nivelul
fizicului pot declanşa diferite schimbări în comportament, ducând la respingerea sfaturilor
părinţilor, refugierea în cercul de prieteni sau chiar adoptarea unor obiceiuri „rebele” cum ar
fi consumul de droguri.
Pentru că de cele mai multe ori simte dorinţa de a ieşi în evidenţă printr-o atitudine, prin
vestimentaţie, vocabular, coafură sau pur şi simplu prin includerea într-un grup popular care
reuşeşte să îl influenţeze în privinţa adoptării regulilor sau practicilor care îi fac atât de
„speciali”.
Influenţa grupului este cu atât mai mare atunci când adolescenţilor le lipsesc orientarea şi
afecţiunea părinţilor. Cei mai mulţi dintre tinerii consumatori de droguri nu sunt
supravegheaţi de către părinţi în ceea ce priveşte relaţiile lor cu cei din anturajul apropiat şi
în legătură cu felul în care îşi petrec timpul liber, sau sunt supravegheaţi în mod superficial.
Problema consumului de droguri este tot mai prezentă în rândul tinerilor, însă ceea ce este
mai important este faptul că vârsta la care debutează scade simţitor. O altă problemă o
reprezintă numărul deceselor dependenţilor, de cele mai multe ori cauza fiind reprezentată
de supradoze.
Tratamente pentru renuntarea la droguri
Serviciile de consiliere psihologica anti-dependenta ajuta tinerii sa renunte la aceste obiceiuri si ii
ghideaza spre o viata normala.
Semnele timpurii ale consumului de droguri ar trebui sa fie detectate de catre
parinti prin o urmarire atenta a obiceiurilor zinice, a companiei copiilor lor, pentru a evita
sau depista abuzul, daca acesta exista. Nu va lasati impresionati, deoarece dependentii de droguri isi
pierd capacitatea de a diferentia binele de rau, asadar, ar trebui sa fie strict tratat sub supraveghere
medicala, fara nicio intarziere, desi are nevoie de sprijin moral si emotional din partea celor dragi.