Sunteți pe pagina 1din 31

Prevenirea consumului de alcool si droguri

Generalitati:
Uneori este dificil de spus daca adolescentul din famile consuma droguri sau alcool. Parintii isi pot face griji legate de acest lucru in cazul in care acesta devine retras sau negativist, desi acestea sunt comportamente obisnuite pentru adolescenti. Este important sa nu se acuze pe nedrept un adolescent ci mai degraba sa se incerce sa se descopere de ce comportamentul sau s-a schimbat, printr-o discutie directa cu acesta in care parintii sa ii comunice ingrijorarile. Specialistii recomanda ca atunci cand se suspecteaza ca un adolescent poate consuma droguri sau alcool, parintii sa observe daca exista schimbari constante si specifice de comportament si atitudine, nu doar modificari in aparenta. Abuzul de substante poate fi o explicatie plauzibila in cazul in care sunt prezente oricare din urmatoarele semne adolescentul acorda mai putina atentie aspectului sau exterior si devine mai neglijent adolescentul are un apetit alimentar diminuat si scade inexplicabil in greutate ochii adolescentului sunt rosii, foloseste in mod constant picaturi pentru ochi si isi improspateaza frecvent respiratia ajutorul bomboanelor sau a gumei de mestecat mentolate adolescentul isi pierde interesul pentru scoala, sport sau alte activitati

adolescentul are un nivel scazut de performanta scolaraadolescentul are noi prieteni pe care ezita sa-i prezinte parintilor adolescentu minte sau fura apare lipsa de respect in compotamentul adolescentului adolesentul are o stare sau atitudine negativa care tinde sa se inrautateasca adolescentul este dezinteresat de viitor

Strategii de prevenire
Adolescentii care nu fumeaza, nu beau alcool si nici nu utilizeaza droguri au mai putine sanse sa manifeste aceste obiceiuri ca adulti. Eforturile de a preveni abuzul de substante de catre un adolescent ar trebui sa inceapa inca din copilarie, prin educatie si informare legata de consumul de droguri, incurajarea unor comportamente sanatoase si o comunicare solida cu parintii. !n timp ce adolescentii au mai multe sanse sa agreeze consumul de droguri si alcool decat adultii, totusi si comportamentul acestora ii poate influenta. !n aceste cazuri, crezand ca parintii vor permite utilizarea drogurilor si alcoolului "intrucat ei au aceste obiceiuri# exista probabilitati mai mari ca adolescentul sa incerce sa fumeze, sa consume alcool si medicamente interzise. Existenta unor modele pozitive in familie, sustinerea familiei precum si o comunicare buna cu parintii, pot ajuta adolescentul sa aiba un nivel ridicat de incredere de sine si sa faca alergeri potrivite. Pana la varsta de noua ani, copilul va avea deja formata o atitudine fata de consumul de diferite substante. Asa ca, orice parinte ar trebui sa isi

influenteze copilul si sa-i insufle atitudinea corecta fata de abuzul de orice fel de substante. ! se vor expune adolescentului efectele substantelor asupra dezvoltarii sale fizice, emotionale, asupra performantei scolare si asupra sanatatii "mai ales in cazul in care exista un istoric familial care presupune abuzul de substante toxice#. $entinerea unei bune relatii cu adolescentul din familie. A avea o relatie buna si a comunica bine cu un adolescent poate fi destul de dificil, deoarece adolescentii doresc intimitate si independenta. %otusi, acestia trebuie supravegheati fara sa fie deranjati, sa li se cunoasca grupul de prieteni si indicat ar fi sa se stie unde este adolescentul in orice moment. Se vor stabili perioade din zi cand intreaga familie se va reuni, cum ar fi timpul meselor. Se vor planifica activitati distractive si excursii in familie. Adolescentul trebuie sa se simta valorizat si sa contribuie la sarcinile din familie. &orectitudine si consecventa. Aplicarea extremista a masurilor disciplinare la adolescenti sunt un factor de risc pentru abuzul de substante. Se vor stabili consecinte rezonabile pentru comportamentele inacceptabile, iar pedepsele vor fi puse in practica in mod consecvent. Se va lauda adolescentul pentru realizarile sale si se va incerca implicarea acestuia inclusiv in treburile casnice. !ncurajarea activitatilor. Ar fi util ca adolescentul sa aiba diverse activitati care sa ii ocupe timpul liber, precum sportul sau activitati de voluntariat sau participarea la diverse cluburi. Exista mai putine sanse ca adolescentii care au o autostima crescuta sa consume alcool sau droguri.

'iti informati( )u va bazati doar pe propriile experiente sau pe ceea ce auziti. !nformati-va cu privire la substantele pe care le folosesc abuziv adolescentii. $ulte substante pot sa para inofensive, intr-un mod eronat. Se va discuta cu un medic despre informatiile cu privire la substantele folosite frecvent de cei care utilizeaza droguri, legat de denumirea acestora, care ar putea fi manifestarile in cazul unei supradoze, care ar fi masurile de prim ajutor in cazul unei supradoze si despre modul in care drogurile afecteaza dezvoltarea adolescentilor.

Despre abuzul de substante si sanatate


Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau*si psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala si afectiva. Specialistii considera ca exista o diferenta intre abuzul si dependenta de substante abuzul se defineste mai ales prin prisma afectarii vietii sociale a individului si apoi alterarea sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul plan sunt simptomele si semnele fizice ale consumului cronic. Abuzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta. Procesul are insa nevoie de un anumit timp deoarece dependenta necesita intai aparitia unei tolerante a organismului la substanta administrata, toleranta care sa duca apoi la instalarea sindromului de sevraj. Abuzul de substante recunoaste numeroase cauze. &auzele sunt multe si variate, ca si substantele care pot fi implicate in abuz alcool, tutun, droguri, substante psihedelice, analgezice si multe altele. Uneori se considera ca societatea este cea care impinge individul catre abuz.

+itmul alert a fiecarei zile, criza de timp, criza financiara, frustarile de la locul de munca si din relatiile personale... viata pare haotica, sufocanta. 'iecare are propriile modalitati de a-i face fata, in functie de personalitate, de educatie si de valorile in spiritul carora a fost crescut. ,aca recunoastem ca societatea este cea care impinge individul spre consumul exagerat de substante, trebuie sa recunoastem ca tot societatea este cea care plateste pretul intretinerii, tratarii si reintegrarii acestor indivizi in mediu. !ar acest fapt se reflecta in realitatea de pe strada si din camerele de garda ale spitalelor. ,in ce in ce mai multe prezentari la spitalele de urgenta sunt pentru supradoze de droguri sau medicamente, intoxicatii cu alcool si abuz de diverse combinatii de stupefiante, sau pentru consecintele abuzului pe termen lung cancere de plamani, cancere ale cavitatii bucale, ciroze si carcinoame hepatice, infectii sistemice si boli transmisibile sexual. Abuzul de substante este unul dintre cei mai des citati factori implicati in cresterea infractionalitatii, violentei domestice si agresiunii impotriva copiilor. Abuzul de substante nu imbolnaveste doar individul ci intreaga societate. !n statele Unite se pare ca peste -./ din populatie abuzeaza sau este dependenta de alcool si peste 01/ de tutun. Specialistii au incercat sa gaseasca noi si noi modalitati pentru a face fata indivizilor care aleg acest drum, insa deocamdata rezultatele sunt departe de sperantele tuturor. Programele nationale de combatere a consumului de droguri si de prevenire a fumatului, marirea periodica a pretului alcoolului si tutunului, toate incearca sa descurajeze individul de a utiliza narcotice si substante periculoase pentru sanatate. %oate substantele implicate in abuz sunt capabile sa determine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei,

atentiei si controlului fizic. 'oarte multe dintre substantele de care se face abuz in prezent sunt implicate in aparitia sindromului de sevraj. Acesta este un efect al intreruperii bruste sau scaderii semnificative a dozei si a administrarii respectivei substante. Pentru ca sevrajul sa apara trebui intai sa se instaleze dependenta de drog. ,ependenta apare dupa consumarea uneia sau mai multor substante pe o perioada variabila de timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. Un individ incepe sa simta simptomele sevrajului cu intensitate din ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant care se mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa se amelioreze, iar simptomele dispar. Sindromul de sevraj este doar una din complicatiile utilizarii cronice de droguri. &ea mai periculoasa complicatie a supradozelor si abuzului de droguri este moartea. %oleranta este un alt efect al abuzului de substante. Ea consta in necesitatea cresterii progresive a dozei pentru obtinerea acelorasi efecte. !n ceea ce priveste preparatele opioide, de exemplu, daca un consuamtor dezvolta toleranta la un anumit produs, cel mai probabil toleranta se manifesta la toti compusii grupei "toleranta incrucisata#. !n plus, toleranta nu se manifesta chiar la toate efectele opioidelor, ci mai ales la cele euforice, anxiolotice, deci exact la cele pe care morfinomanii le doresc de la respectivul opioid. 2rganismul individului devine capabil ca in timp sa suporte doze foarte crescute ale substantei implicate in abuz, uneori chiar si de -. ori mai mari decat la debutul consumului. %oleranta poate sa para mai repede pentru unele preparate comparativ cu altele, dar, dupa oprirea administrarii, dispare la fel de repede. Acest fapt este important pentru ca duce la decesul morfinomanului obisnuit cu doze foarte crescute, care, din anumite motive sisteaza temporar administrarea drogului si reia apoi consumul. 2rganismul nu mai poate face fata unor doze atat

de mari si astfel se instaleaza simptomele supradozarii si chiar moartea. !ndivizii abuzeaza de un numar foarte mare de substante. 3arietatea lor este si ea incredibila, iar modul de combinare nu inceteaza sa uimeasca medicii. &reativitatea unui morfinoman este fascinanta si autodistructiva, in acelasi timp. &ele mai frecvente substante implicate in abuz sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Tutunul si nicotina
$otivele fumatului sunt variate placere, ameliorarea vigilentei, invingerea stresului si anxietatii, combaterea depresiei, inlaturarea senzatiei de foame, controlul greutatii si multe, multe altele. $ajoritatea indivizilor incep sa fumeze din adolescenta, media de varsta scazand dramatic in ultimii ani. ,eoarece la aceasta varsta tinerii sunt mai influentati mai mult de grupul de prieteni decat de adulti, medici sau psihologici, programele de prevenire a fumatului nu au succesul sperat. Psihologii au realizat si un profil al fumatorului tanar este extrovertit, sociabil, impulsiv, merge la risc de cele mai multe ori si are spirit de aventura. 4a inceput, fumatul confera individului incredere in sine si o serie de senzatii placute "deoarece nicotina actioneaza pe sistemul dopaminergic al organismului#, insa, pe masura ce anii trec si apare abuzul de tutun si ulterior dependenta, aceste senzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelor de abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu este respectat.

Apare si toleranta, de aceea, fumatorii vechi ajung la un numar imrpesionant de pachete de tigari fumate in cursul unei zile. +esponsabila de abuz si dependenta de tigrari este nicotina. Aceasta se concentreaza in frunzele plantei si constituie aproximativ 5/ din greutatea tutunului uscat. 2 tigare medie are aproxiamtiv - mg de nicotina absorbabila. Asupra organismului, nicotina are efecte stimulatorii. ,upa ce se absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece foarte usor bariera hematoencefalica. 2data inhalata, are nevoie de doar 6 secunde pentru a patrunde in creier. Sistemul nervos poseda receptori speciali pentru nicotina, denumiti chiar 7receptori nicotinici8 care sunt raspunzatori de eliberarea substantelor ce determina instalarea efectelor placute ale fumatului euforie, relaxare, dar care sunt responsabili si de instalarea dependentei de tutun. 'umul de tigara contine insa mult mai multe substante cu potential daunator, nu doar nicotina. Exista peste 9.. de aditivi care pot fi combinati cu tutunul pentru a se obtine in final tigareta. $ajoritatea substantelor inhalate din fum sunt periculoase pentru sanatate, si foarte multe au chiar risc carcinogen si pot induce mutatii genetice. &onsumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare a aterosclerozei, predispune la aparitia accidentelor vasculare cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonar si cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringe sau de pancreas. 'umatul in timpul sarcinii afecteaza foarte grav produsul de conceptie, poate determina aparitia de anomalii congenitale, nastere prematura, greutate mica la nastere si creste de 5 ori riscul de moarte infantila subita.

Abstinenta dupa consumul cronic de tutun "fumat sau mestecat# include simptome generale anxietate, foame, crestere in greutate, depresie, tulburari de somn.

Alcoolul
,esi impresia generala este ca alcoolul are un efect stimulator al functiilor nervoase, mecanismul lui este exact invers alcoolul deprima creierul. 4a doze mici el actioneaza in special pe centrii inhibitori, apare starea de dezinhibitie, cand individul actioneaza contrar caracterului obisnuit iar cei din jur parca nu il mai recunosc. 4a doze mai mari, alcoolul inhiba centrii excitatori, iar respectiva persoana se confrunta cu afectarea gandirii rationale, este incapabila sa isi controleze actiunile, isi pierde echilibrul si tonusul. Astfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El poate determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele de alcoolism. Abuzul pe termen scurt "consumarea unor cantitati foarte crescute# duce la intoxicatie, deshidratare si coma alcoolica. Abuzul pe termen lung determina modificarea metabolismului si functiilor hepatice si nervoase si determina aparitia alcoolismului. )umeroase studii au demonstrat faptul ca absorbtia alcoolului este mai redusa daca acesta se consuma dupa masa, iar rata de metabolizare si eliminare din sange este si ea influentata pozitiv de prezenta alimentelor in stomac. Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului. Acesta ajunge sa se confrunte cu:

Afectiuni gastrointestinale ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si carcinoame hepatice, pancreatice, gastrice: Afectiuni cardiovasculare hipertensiune si cardiomiopatie alcoolica: Afectiuni neurologice neuropatie alcoolica periferica, encefalopatie ;ernic<e, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot duce la dementa: Afectiuni imunologice suprimarea imunitatii mediate celular: Afectiuni endocrine scaderea concentratiei detestosteron si cresterea concentratiei de estrogeni "in cazul barbatilor#, atrofie testiculara, ginecomastie: Afectiuni psihiatrice depresie sau sindroame anxioase.

Abstinenta de la alcool duce la aparitia iritabilitatii, anxietatii, diaforezei, anorexiei, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, tahicardiei, hipertemiei, tremorului si convulsiilor, confuziei, precum si a halucinatiilor. Sindromul de sevraj in cazul alcoolului difera foarte mult de alte substante abuzate deoarece el poate fi chiar fatal. !n forma sa cea mai severa, cand alcoolism este combinat cu un sindrom cronic de malnutritie, abuzul de alcool poate ameninta chiar si viata individului deoarece abstinenta se manifesta ca delirium tremens. !n cadrul acestuia sunt prezente toate simptomele intalnite in abstinenta obsinuita, insa starea de sanatate se decompenseaza mult mai usor, iar intensitatea fenomenelor, pe fondul privarii cronice de nutrienti, este

mult mai crescuta. Abuzul de alcool este cea mai frecventa cauza de aparitie a insuficientei hepatice in forte multe tari. !n plus, soferii care beau inainte de a se urca la volan sunt un pericol pentru toti cei angajati in trafic, pietoni si conducatori auto, deopotriva. $ajoritatea accidentelor fatale sunt cauzate de soferi beti.

Marijuana
$arijuana, canabis, =iarba= sunt denumiri diferite pentru acelasi compus. $arijuana se obtine din planta numita cannabis. $arijuana difera de hasis, desi au aceeasi origine marijuana se refera la frunze si flori, in timp ce hasisul este forma rasinoasa de drog, mai consistenta si mai concentrata. &ompusul chimic activ din canabis este un canabinoid cu actiune psiho si fizio stimulanta, dar care este raspunzator si de intoxicatie. &antitatea minima de canabinoid care poate determina efecte psihedelice si somatice este de -. micrograme per <ilogram corp. $arijuana este cel mai folosit drog ilegal in Statele Unite. $arijuana este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator de fenomene somatice si psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera de la un utilizator la altul si pot fi atat pozitive cat si negative. &ele mai frecvente efecte descrise sunt euforie, relaxare, stare generala de bine, cresterea libidoului si a senzualitatii. ,rogul poate insa sa determina si agitatie, insomnii, anxietate, paranoia, depersonalizare. +eactiile somatice ale consumului de marijuana includ cel mai adesea xerostomie, congestie conjunctivala, relaxare musculara si scaderea presiunii intraoculare.

'umul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele bronsic si contine mult mai multe substante periculoase si carcinogeni decat tutunul obisnuit. &onsumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina. +iscul de consumarea a heronei este de -.> ori mai mare in cazul indivizilor care au fumat cel putin o tigara de marijuana, comparativ cu cel al persoanelor care nu au intrat in contact cu marjuana sau hasis.

Cocaina
&ocaina este un drog ce poate fi fumat, inhalat, prizat sau injectat. ,rogul se obtine din frunzele de &oca, cultivate in America de Sud. Posesia, cultivarea si distributia acestuia sunt complet interzise, insa cocaina ramane unul dintre cele mai folosite droguri. &ocaina este unul dintre cele mai adictive droguri, cu care consumatorii si-au inceput adictia sau la care au trecut dupa ce au fumat mai mult timp marijuana iar efectele acestea au devenit nesatisfacatoare. !ntensitatea efectelor drogului depind de calea de aministrare, doza si puritate si variaza de la 5. de minute pana la cateva ore. &ocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea efectele administrarii sale pe termen scurt includ cresterea vigilentei si starii de alerta, euforie, hipertensiune arteriala, cresterea libidoului si amplificarea placerii sexuale. +eactiile adverse sunt insa mult mai importante si

numeroase prurit generalizat, halucinatii, idei paranoide.

tahicardie,

aritmii,

,aca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta, utilizatorul poate muri deoarece toxicitatea cocainei se manifesta prin aparitia convulsiilor si deprimarii cardiorespiratorii de origine centrala. Acestea pot fi urmate de insuficienta respiratorie, accident vascular cerebral, hemoragie intracraniana si insuficienta cardiaca. Sevrajul se manifesta prin depresie foarte intensa, ahedonie, astenie, scaderea tonusului msucular. &onsumul acut si cronic sunt implicate in afectarea functiei cardiace, respiratorii, hepatice si cerebrale. &onsumata pe o perioada lunga cocaina creste semnificativ riscul de aparitie al accidentelor vasculare cerebrale, hipersomiei sau insomniei, letargiei, hempotiziei, dispneei, astmului bronsic, bruxismului, bolilor autoimune de tipul lupusului eritematos sitemic, vasculitelor, perforarii de sept nazal.

Heroina
Amfetaminele sunt droguri psihostimulatorii care reduc oboseala si apetitul si cresc vigilenta si atentia. Amfetaminele sunt legate din punct de vedere chimic de metamfetamine si dextroamfetamine, droguri capabile sa creasca nivelul unor neurotransmitatori cerebrali de tipul noradrenalinei, dopaminei si serotoninei, inducand o stare de euforie. Acestea sunt droguri cu un mare potential de declansare a dependentei ce se pot administra pe cale injectabila, inhalatorie sau digestiva. Administrarea metamfetaminelor determina stari euforice, anxietate,

cresterea libidoului, cresterea capacitatii de concentratie si atentie, cresterea energiei de care pare sa dispuna organismul, a sociabilitatii, a agresivitatii si poate determina comportamente obsesiv compulsive, idei paranoide si halucinatii. Efectele somatice asociate consumului de metamfetamine sunt anorexie, hiperactivitate, pupile dilatate, agitatie motorie, tahicardie, sau bradicardie, hipertensiune, tahipnee, distructia dintilor si leziuni cardiace importante. Sevrajul se manifesta prin hipersomnolenta, comportament alimentar modificat "apetit crescut#, crampe abdominale, depresie si anxietate, insotite de nevoia psihica si dorinta de administrare in continuare a drogului.

Drogurile de clu
=,rog de club= sau =drog recreational= este un termen generic care cuprinde, de fapt, mai multe substante psihostimalatorii. )umele lor vine de la faptul ca initial erau foarte populare in randul tinerilor care frecventau cluburile de muzica tehno-house, rave si care le considerau complet nevinovate, lipsite de efecte adverse, incapabile de a determina dependenta, si... chiar sanatoase( +ealitatea este insa diferita. Astfel de droguri nu induc doar euforie ci actioneaza intr-un mod mult mai complex asupra organismului si chiar faciliteaza anumite agresiuni si violuri. &ele mai populare droguri de club sunt -. Ecstas?-este un halucinogen stimulator utilizat pentru imbunatatirea starii de dispozitie si cresterea energiei

pentru a face fata unor petreceri rave cat mai lungi. Administrarea lui pe termen lung scade insa capacitatea creierului de a-si regla ritmul nictemeral, pragul durerii, capacitatea de memorie si emotiile. &ele mai frecvente reactii adverse ale acestui drog sunt reprezentate de midriaza, tahicardie, hipertensiune arteriala, nistagmus, bruxism, deshidratare, hipertermie. 0. @AB "gama hidroxibutirat#-este un alt drog de club care este administrat din aceleasi motive ca si ecstas? imbunatateste experienta, amelioreaza tonusul psihic, induce o stare euforica. ,ozele mici se pare ca actioneaza ca un afrodiziac, la doze mai crescute fiind psihostimulator. ,rogul se foloseste mai ales in forma lichida, combinat cu alcool. !ntensitatea efectelor depinde proportional de doza, insa se poate ajunge chiar la coma si moarte. @AB a fost si inca mai este administrat in combinatii cu alte droguri, si alcool, fapt ce ii creste semnificativ gradul de periculozitate. @AB este folosit si pentru alte scopuri decat pentru inducerea efectelor afrodiziace sau euforice. Pus in bauturi, poate seda victima care devine vulnerabila si expusa agresiunilor de natura sexuala. ,in acest motiv @AB este un asa numit =date-rape drug= "drog ce faciliteaza violul#. ,rogul este destul de ieftin comparativ cu altele, acesta fiind si motivul pentru care se gaseste in foarte multe cluburi si circula foarte mult printre tineri. 5. +oh?pnol-este o substanta cu actiune hipnotica si sedativa, anxiolotica si relaxanta. +oh?pnol este mai cunoscut ca un drog ce faciliteaza violul deoarece induce amnezie anterograda. Este usor de administrat "solutie injectabila sau tablete ce pot fi strecurate in bautura victimei#, are efecte de scurta durata si dispare rapid din organism. ,rogate cu roh?pnol, victimele nu isi amintesc

nimic din tot ce se intampla cat sunt sub influenta acestei substante. Pe langa amnezie anterograda roh?pnolul determina si modificari ale tensiunii arteriale, crampe abdominale, confuzie si ameteli. >. Cetamina-este o substanta anestezica ce poate fi administrata pe cale orala sau injectabila. Ea poate influenta memoria si atentia, iar la doze crescute determina amnezie, paranoia, halucinatii. Abuzul cronic de <etamina afecteaza foarte grav ficatul, determina tulburari motorii si respiratorii, precum si aparitia si intretinerea unor idei delirante si a halucinatiilor. !. 4S,- Este un drog a carui popularitate a atins cote maxime in anii -D9., insa care acum se pare ca incepe sa recastige teren in fata altor droguri recreationale. Este un drog psihedelic semisintetic ce determina experiente unice comparativ cu alte droguri perceptia distorsionata a spatiului cu formarea unor imaginii foarte colorate cu caracter confluent, fluid, care transporta individul intr-o lume ireala. 4S, poate determina de fapt doua tipuri de experiente cele pozitive si cele negative. ,aca individul traieste o experienta negativa, aceasta este adesea comparata cu un film de groaza ce nu se mai termina. Utilizatorul este atacat din toate partile de cel mai negre temeri, se afla intr-un vis din care nu mai poate iesi. ,e multe ori astfel de experiente s-au incheiat cu sinucideri ca urmare a intensitatii trairilor. Pe termen lung, consumatorul de 4S,, chiar si cel ocazional, care nu avenit in contact cu drogul decat o data, poate retrai in mod spontan acele exeriente. 'lashbac<-ul apare oricand, oriunde si poate fi pozitiv sau negativ. Accidentele la care sunt predispusi consumatorii de 4S, sunt, din acest motiv, foarte numeroase. Pe langa flashbac<-uri, pot sa

apara si halucinatii, idei paranoide, delir, tulburari ale dispozitiei. ". P&P sau praful ingerilor =angel dust=- Este un anestezic foarte puternic folosit in medicina veterinara. Efectele sale le mimeaza pe cele ale <etaminei, insa la o intensitatea mai mare. Analgezia indusa de P&P este atat de puternica incat individul isi poate rupe chiar si mana si nu simte absolut nimic. Adesea, consumatorii combina P&P cu marijuana sau tutunul obisnuit, pentru o potentarea a efectelor.

Cauzele a uzului de su stante


'olosirea, initial ocazionala, si ulterior, abuzul de diverse substante, cum ar fi alcoolul, tutunul sau chiar drogurile, poate sa debuteze din copilarie sau adolescenta. Specialistii considera ca exista si cativa factori de risc care influenteaza sansele ca individul sa abuzeze de substantele respective. Acestia includ $ediu familial precar in care copilul este sub influenta parintilor cu vicii fumat, consum de alcool sau droguri: )eglijarea copilului de catre parinti: 4ipsa atasamentului, a afectiunii si a grijii constante fata de copil: %ipul personalitatii adolescentului: &omportament agresiv fata de alti copii:

%endinte autodistructive: Performante scolare slabe: !nteractiune minima cu alti copii sau tineri de varsta lui: Apartenenta la un grup de prieteni cu comportamnet deviant: Perceptia modificata asupra dorgurilor, alcoolului si tutunului ca fiind benefice si asigurandu-i o popularitate crescuta.

#imptomatologie
Prietenii si membrii familiei pot fi printre primii care observa ca ceva este in neregula cu o persoana ce poate consuma abuziv anumite substante. &u cat semnele si simptomele sunt recunoscute mai repede, cu atat se poate interveni mai rapid si pacientul poate fi integrat intr-un program de recuperare cat mai eficient. Semne de alarma sunt urmatoarele +enuntarea la diverse activitati ce promovau starea de sanantate si de bine general frecventarea unui grup de

prieteni stabil si de incredere, practicarea diverselor sporturi: 'ormarea unui grup nou de prieteni: )ote si activitate scolara slaba: Agresibilitate excesiva si fara o cauza decelabila: !ritabilitate: Pierderea capacitatii de memorie: ,isparitia banilor si a obiectelor de valoare din casa: Stare deprimata, de rau fizic si psihic, chiar ganduri suicidale: Adoptarea unei atitudini egoiste si egocentriste: 'olosirea brusca a odorizantelor de camera: &onsumarea unor cantitati din ce in ce mai mari de alcool si cat mai frecvent: Evitarea familiei si prietenilor: Aparitie frecventa a mahmurelilor: 'recventarea barurilor si discotecilor: &oncentrarea exclusiva asupra alcoolului, obtinerii de bani pentru a-l cumpara: !nfluentarea altor membrii ai grupului sa consume anumite substante:

Aparitia unor episoade de amnezie: Adoptarea unor comportamente periculoase, inclusiv de natura sexuala: &onducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului: Exmatricularea de la scoala pe motiv disciplinar, consum de alcool sau droguri: Probleme frecvente cu legea: $odificarea starii de sanatate pierdere in greutate, tulburari de somn, de concentratie, transpiratii profuze, pupile dilatate, conjunctive rosii, ochi injectati: Purtarea de haine cu maneci lungi sau pantaloni lungi in sezonul cald.

Consultarea unui specialist


!n cazul in care pacientul recunoaste ca are o problema cu anumite substante, ca le utilizeaza mai mult decat ar fi cazul sau chiar ca apeleaza la droguri ilicite, specialistii il sfatuiesc sa se adreseze unui medic care sa il poata indruma spre un centru special. $edicul este cel care poate prescrie si serie de medicamente ce pot ameliora simptomele sevrajului sau complicatiile induse de abuzul de substante. Pacientul ar trebui sa isi anunte medicul si ce fel de substante au fost implicate in abuz si daca exista si factori de risc. 'actorii de risc se refera la practicarea

sexului neprotejat cu persoane necunoscute, utilizarea drogurilor injectabile, folosirea comuna a seringilor, posibilitatea contactarii unor boli infectioase, in special A!3*S!,A sau hepatite virale. Se recomanda apelarea la medic daca pacientul sau anturajul sau observa o Aparitia icterului "coloratiei galbuie a tegumentelor sau conjunctivei#: o %use chinuitoare care nu se amelioreaza si care nu dispare in timp: o Sentiment permanent de tristete sau depresie: o 'ebra: Semne si simptome de alarma, care impun apelarea imediata a unui serviciu de urgenta sunt o @anduri autodistructive sau nevoia de ranire a acelor din jur: o ,urere retrosernala, tahicardie, dispnee, ameteli, confuzii: o ,urere abdominala intensa: o &onfuzii si halucinatii: o %ulburari de vorbire, parestezii, anestezii, slabiciune musculara, modificari ale acuitatii vizuale, tulburari de echilibru: o ,urere la locul injectarii unui drog, acompaniata sau nu de tumefactie, inrosire, secretie purulenta, limfangita sau limfadenopatie satelita, febra:

o $odificarea aspectului urinii "culoare rosiatica sau cat mai inchisa#, modificari ale diurezei: o 2rice suspiciune de agresiune sexuala, mai ales in prezenta unor semne evidente pe corp, dar in absenta amintirilor despre incident.

Tratament
!n momentul in care se suspicioneaza abuz de substante, mai ales droguri si alcool, medicul trebuie sa evalueze cativa parametrii care ii permit sa aprecieze nevoia pacientului pentru tratament evaluarea starii generale si a gradului in care organismul pacientului va suporta simptomele sevrajului si ulterior tratamentul de specialitate care va fi administrat si posibilitatea de plasare in grija unei institutii adecvate, care sa isi permita sa intretina pacientul. Pacientii adesea subestimeaza abuzul. ,oar foarte rar declara ce consuma, in ce cantitate si de cand. Acest comportament se datoreaza in primul rand starii de negare in care se afla cei mai multi dintre ei si care este specifica oricarui individ in aceasta postura. $edicul trebuie sa ii adreseze pacientului intrebari tintite la care sa astepte si sa ceara un raspuns cat mai la obiect ce substante sunt implicate in abuz, daca acestea sunt combinate cu altele, de cand exista consumul abuziv, care este doza actuala si

care a fost doza intiala, care este frecventa si calea de administrare a drogului. Plasarea pacientului cu o problema recunoscuta sau dovedita de abuz de substante este datoria specialistului in reabilitare si a psihiatrului, care vor monitoriza starea si evolutia individului pe toata durata tratamentului. 4a inceput, datele furnizate specialistului in reabilitare si reintegrare sociala de catre medicul de la camera de garda sau medicului de familie, oricare dintre ei a intrat in contact si a diagnosticat problema pacientului, sunt cele care vor stabili internarea intr-o sectie speciala. ,eoarece indivizii din acest grup nu se prezinta la controale medicale periodice si chiar evita orice contact cu medicii din teama de a nu fi descoperiti, este esential ca la departamentul de urgenta sa li se efectueze un examen fizic cat mai complet si sa li se recolteze probe de sange si urina pentru analize toxicologice. $%ista o serie de semne si simptome asociate sevrajului care pot directioan suspiciunea de a uz catre anumite su stante. Acestea sunt, in mare Sevrajul pacientului alcoolic se caracterizeaza prin tremor intens in primele -0- 0> de ore de la ultimul pahar. %remorul poate fi acompaniat de tahicardie, diaforeza, anorexie si insomnie. ,upa 0>-E0 de ore tremorul este inlocuit cu convulsii generalizate, iar tabloul clinic specific deliriumului tremens debuteaza la 5-1 zile de la ultimul pahar de alcool. ,elirium tremens este o urgenta medicala si trebuie tratata prompt si agresiv pentru a evita instalarea complicatiilor.

Sevrajul dependentului de opioide apare la doar cateva ore de la ultima doza. Alaturi de o nevoie impetuoasa de drog, pentru care individul ar fi in stare de orice, apar si semne fizice diaree, piloerectie, rinoree, hipersalivatie, hiperlacrimatie. Simptomele ating un maxim in >6 de ore si apoi un altul la E0 de ore si incep sa se amelioreze dupa - saptamana. 2ricat de spectaculoase ar fi simptomele, acest sevraj este doar rar fatal. Sevrajul dependentului de amfetamine este destul de moderat comparativ cu altele. Pacientul acuza depresie, apetit crescut, cefalee, crampe abdominale si diaree. Sevrajul din abuzul de cocaina si halocinogene nu are nimic deosebit care poata ajuta in diferentierea clinica. Aceste substante sunt implicate mai mult in aparitia dependentei psihice decat a celei fizice.

Tratamentul de specialitate
Se realizeaza in clinici speciale, unde medicii si personalul medical este instruit in legatura cu modul in care trebuie priviti si abordati astfel de pacienti. Abuzul de substante este o afectiune cronica, si cel mai probabil a evoluat multi ani inainte de a fi descoperita. Ea a influentat toate aspectele vietii pacientului, nu i-a modificat doar sanatatea fizica. ,e aceea si tratamentul trebuie sa fie cat mai complex. !n centrele de dezintoxicare tratamentul initial este adresat semnelor si simptomelor sindromului de sevraj, care pot fi

plurimorfe si de intensitati diferite. ,upa ce sevrajul s-a incheiat, pacientul poate fi integrat in grupuri de asistenta si consiliere. !mportanta acestor grupuri este fundamentala foarte multi dintre pacientii acestor clinici cred ca pot face fata singuri abuzului si pot depasi fara jutor aceasta perioada. ,e fapt, acest lucru nu este aproape niciodata posibil. Un individ care a devenit dependent de anumite substante nu mai are o vointa proprie, nu mai este stapan pe propria-i viata. Studiile au demonstrat ca administrarea cronica de droguri altereaza functiile cognitive si intareste nevoia psihica de drog. %oate actiunile pe care acesti pacienti le fac sunt directionate catre procurarea drogului. Adesea, indivizii sau indepartat de familie si de prieteni deoarece au refuzat ajutorul lor si s-a inchis in grupuri care incurajeaza si promoveaza dependenta. Astfel, au ramas singuri intr-un mediu in care drogul este singura alternativa. Una din cele mai importante componente ale tratamentului este adoptarea unor masuri de prevenire a reluarii consumului. Acestea depind in principal de tipul drogului consumat dar si de caracteristicile persoanei afectate. %ratamentul comportamental isi propune sa personalizeze tehnicile de evitarea a drogului in functie de fiecare tip de personalitate in parte. Uneori o persoana cu istoric de abuz de substante are si probleme psihice care constituie factori de risc pentru reluarea consumului, deci tratamentul trebuie sa se adreseze si acestor probleme, precum si tuturor factorilor de risc pe care ii are pacientul. ,e asemenea, este foarte important ca daca exista un anturaj periculos, individul sa fie scos din acel mediu.

Preventie
Abuzul de substante poate debuta in copilarie sau adolescenta. !n momentul de fata se fac numeroase eforturi pentru a preveni debutul consmului de droguri, alcool si fumatului in randul tinerilor si exista numeroase campanii aflate inca in desfasurare. Pentru a se evita adoptarea unor comportamente cu risc, parintii trebuie sa se implice si ei, nu doar psihologii, profesorii si medicii. Asigurarea unui camin in care copilul sa se simta protejat, in care sa fie educat cu privire la influenta negativa a unor substante este foarte importanta. Specialistii au observat ca uneori copiii nu rapund la sfaturilor unor outsideri, oricat de bine intentionate ar fi si ca sunt mult mai influentati de cei de varsta lor. ,e aceea poate fi o solutie ca fratii mai mari sa ii consilieze cu privire la anumite lucruri, sau ca in campaniile antidrog antitabac sa fie implicati si copii cu rezultate bune la scoala, cu o viata echilibrata, care sa le arate celor de varsta lor ca exista o varianta la droguri, alcool si tutun.

Pronostic
Prognosticul indivizilor cu abuz de substante, de droguri si alcool ramane, in ciuda eforturilor specialistilor rezervat. !ntegrarea lor in mediul social favorabil se petrece foarte rar. Adesea abuzul continua, iar starea pacientului se

degradeaza in mod constant si sigur, terminandu-se cu decesul acestuia. Societatea plateste foarte scump pentru acesti indivizi, atat din punct de vedere practic, deoarece inretinerea lor, medicatia si terapiile de dezintoxicare sunt foarte costisitoare, cat si din punct de vedere al alterarii valorilor morale. 2 societate in care abuzul de droguri si consumul excesiv de alcool sunt in crestere este o societate care se confrunta cu o rata crescuta a criminalitatii. Un individ cu abuz sau dependenta de droguri are un risc de -6 ori mai crescut de a fi implicat intr-o activitate ilegala comparativ cu un individ cu ocupatii si stil de viata normal si echilibrat. 'oarte multe crime au fost datorate faptului ca drogurile si alcoolul modifica perceptia evenimentelor inconjuratoare si il fac pe individ sa actioneze atipic. 'urturile si jafurile sunt mult mai frecvente in randul dependentilor de droguri deoarece acestia sunt obligati sa isi asigure banii pentru dozele zilnice. Agresiunile sexuale si violenta domestica sunt legate si ele mai ales de consumul de alcool decat de orice alta activitate. 'oarte multe dintre substantele implicate in abuz si dependenta sunt capabile sa determine afectiuni cronice. &ele mai sugestive sunt multiplele neoplazii ce pot fi induse de consumul prelungit de tutun sau de marijuana. !n plus, pe langa efectul daunator direct, drogurile si alcoolul modifica si comportamentul individului, expunandu-l riscului de a contacta boli infectioase "hepatite, A!3# sau boli cu transmitere sexuala. %oate drogurile care se administreaza pe cale injectabila au risc de contaminare a individului cu hepatita B sau & sau A!3.

$ajoritatea traumatismelor investigate si tratate la camera de garda a spitalelor de urgenta se datoreaza consumului excesiv de alcool sau abuzului de droguri. Alcoolul este implicat atat in agresiuni "avand caracter intentional# cat si in accidente "avand caracter neintentional#. ,rogurile pot fi si ele implicate in agresiuni, mai ales cele care induc o stare de iritabilitate individului.

Marturiile unor fosti consumatori de droguri


...Pe zi ce trece esti dezamagit de omul pe care il vezi in oglinda, te uiti in poze si nu te recunosti, parca vezi pe altcineva si esti invidios ca persoana aia nu-si mai traieste viata in viata ta. Esti singur, ai ramas doar cu cei asemeni tie, drogati care sunt gata sa te vanda la primul colt, familia se roaga de tine daca nu isi pierde rabdarea si iti da delete. Ti-e rusine cu tine, incepi sa te intrebi de ce ai tu mintea atat de stramba incat sa faci asta si vecinul tau nu? Si cand vei fi suficient de saturat, de scarbit de tine, de tot ce ai devenit, cand invidia pe poza aia o sa te macine pana la oasele scartainde, cand vei avea suficient de multe initiale crestate in tine, cu suficient de multe parerei de rau, atunci chiar vrei sa te lasi. Acum -! luni alergam cu televizorul in brate sa-l dau pe-o bila. Acum un an si -! luni eram la terasa cu prietenii mei, beam o sticla de vin, radeam, munceam ceva foarte respectabil, simteam, iubeam, scriam. Acum -! luni am furat de la fratemiu din casa tot aurul lui si al iubitei lui, am imprumutat o suma de bani de la un om foarte dar foarte special pentru

mine caruiua din ziua aia nu i-am mai vorbit. Acum atat frate-miu cat si prietenul acela imi sunt straini" mi-e mai usor sa ma impact cu idea ca acest tu imaginar sunt de fapt eu. Pentru mine in acest moment acest tu de mai sus a devenit un trecut urat si asumat iar eu simt. Asta ii lipsea cel mai mult acestui eu#sa simta$ %u de mult m-a dus tata la academia antidrog sa vorbeasca despre o interventie medicala minune care te scapa de toata partea cea mai grea in procesul de abstinenta. Tin minte si acum cat de sceptica eram cand am a&uns acolo. %u ca nu voiam sa ma las dar toata povestea cu doctoral minune din 'srael mi se parea e(crocherie. Pana mi s-au e(plicat logic si cu o tona de rabdare de catre dna dr piholog de acolo despre ce e vorbit si am zis o) hai sa incerc. %u intru in detallii medicale. *ine e cu adevarat interesat poate a&unge foarte usor acolo. Am + zile de cand am facut aceasta interventie si nu cred ca as fi putut sa ma simt vreodata mai sigura ca imi pot rascumpara greselile, recupera copilul, familia, prietenii, viata. Pentru cei care ne arata cu degetul si ne stigmatizeaza le spun sa se gandeasca de doua ori inainte de a condamna pentru ca nu pot stii sigur unde le e chiar in aceasta secunda copilul, fratele, sora, cel mai bun prieten sau unde ii va purta viata.. Si niciodata nu spune ,-ie nu mi se poate intampla$.. /eroina nu face diferenta de rasa, clasa sociala, educatie. /eroina saruta dulce pe oricine si nu iti va spune nu niciodata. Tu esti cel care trebuie ori s-o refuzi ori sa divortezi de ea. *at despre tine, daca vrei sa te lasi, singurul lucru care conteaza e sa vrei sa te lasi singur, fara bravada sau tot ce e posibil sa te gasim mort, lipit de cada.

%u pot nici sa mint, sa neg ca la inceput este o senzatie divina. 0ealitatea se deformeaza, simti ca ti plesneste capu. Si ma poate intreba cineva care citeste articolul asta pai atunci de ce sa nu incerc si eu? Si intrebarea ar fi indreptatita. 1ar tine minte ca cel care iti va pune tigara sau folia sau siringa in mana nu o sa#ti spuna niciodata cum o sa a&ungi sa tremuri la propriu pe 2* si ca de rau 3sevra&4 o sa a&ungi sa vinzi tot ce ai, sa furi sau sa te prostituezi sau sa incepi sa vinzi si tu la randul tau prin cartier. *and tragi te incearca un sentiment de implinire. 1e fapt in &urul tau totul se naruie. 1evii un mincinos incurabil care o sa iti furi si inseli parintii, fratii, surorile de cate ori ai ocazia, o sa-ti uiti si n-o sa-ti mai conteze copilul, prietenii ori familia. Si cel mai aiurea din toata povestea asta este ca nu ti va fi rusine, nu iti pasa. 1ar cel mai important, niciodata n-o sa-ti spuna nimeni ca o sa cauti sarutul ala de inger, toata lipsa de durere, linistea aia, o sa le cauti de atunci zi de zi, de n ori pe zi si n-o sa revina niciodata. %-o sa-ti spuna nimeni ca o sa a&ungi sa traiesti ca o leguma si cu parere de rau iti spun eu5 in momentul ala soarele tau e gata sa apuna. 6iitorul tau se rezuma doar la o farfurie si un pat de spital sau o celula in puscarie. Si pana la urma unde este placerea cand in tot corpul se instaleaza durerea?...7

&ealizat de: +usu $ihaela %oader Andreea Eugenia

%rif Ana %omutea &iprian %imonea Petru &laudiu 3asiu $ihaela Alexandra 3asiu Simona 4eah Andrei Elevi din clasa a F!-a $.!.E. Profesor coordonator:

Burz $argareta