CONSUMUL DE BAUTURI ALCOOLICE

CONSIDERATII GENERALE (NOCIVITATE, EXTINDERE) CAUZELE CONSUMULUI DE ALCOOL RISCURI PENTRU SANATATE MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

Conceptele de !"! #DROGURI l) D$o%&$'Ie - sunt substane naturale sau de sinteza care atunci cnd sunt consumate, modific comportamentul consumatorului (starea sa fizic i psihic). In timp produc dependen fizica i psihica.. Dei pe moment drogurile pot produce senzaii placute, administrarea lor repetata are efecte negati e puternice att fizice ct i psihice. () To)'co*!n'e + reprezinta o into!icaie cronic capacitii de a se abine de la folosirea drogurilor. oluntara, care duce la pierderea

Aten,'eCon.&*&l de d$o%&$' dete$*'n! o '.n&'nt!, tole$!nt! .' dependent!/ 0) Tole$!n,!, consta "n sensibilitatea diminuata sau chiar ine!istenta a unui organism la actiunea unor substante (droguri) asupra lui. #oate fi de doua feluri$ dobandita sau naturala. Tole$!nt! do !nd't! (O '.n&'nt!) + apare in cursul ietii indi idului si consta in diminuarea sensibilitatii pentru o anumita substanta (drog) ca urmare a administrarii ei repetate, astfel ca pentru obtinerea acelorasi senzatii este necesara o cantitate din ce in ce mai mare de substanta. %a este specifica si re ersibila. &onsumul de droguri are drept 'element' comun .t!$e! de dependent! (fizica, psihica sau ambele in acelasi timp). 1) Dependen,! (termen sinonim cu 2!$*!codependent! .' To)'co*!n'!) reprezinta o forma de consum oluntar, abuzi , periodic sau cronic a substantelor dependogene, daunatoare atat indi idului cat si societatii, fara a a ea o prescripie medicala. Dependenta este de mai multe feluri, in functie de drogul folosit (dependenta de tip morfinic, dependenta de tip cocainic, etc). #otentialul dependogen reprezinta capacitatea unui drog de a induce dependenta si ariaza foarte mult in functie de tipul de drog, dar si de cantitatea consumata si de structura fizica si psihica a fiecarui indi id in parte. Dependent! p.'3'c! (sinomim4 P.'3odependent!) reprezinta acea stare psihica particulara caracterizata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua consumul drogului si pentru a inlatura disconfortul psihic. Dependent! 5'"'c! (sinonim$ Ad'ct'e) consta in aparitia in cazul reducerii sau intreruperii consumului de droguri a unor puternice tulburari fizice, cunoscute drept un sindrom specific to!icomanilor$ .'nd$o*&l de ! .t'nent!/ S'nd$o*&l de ! .t'nent! (.e6$!7&l) reprezinta starea de rau fizic i psihic ce apare la persoanele dependente atunci cnd nu-i adminstreaza drogul. (re forme de manifestare foarte greu de suportat de organism, oblignd consumatorul sa-si administreze o noua doza. St!d''le con.&*&l&' de d$o%&$'4 1. CONSUMUL EXPERIMENTAL )ulti adolescenti e!perimenteaza uneori di erse substante (alcool, medicamente, droguri ilicite). *nii or ramane la acest gen de consum. (ltii, insa, or de eni consumatori uzuali i or a+unge dependeni. 2. CONSUMUL OCAZIONAL &onsumul ocazional sustinut nu inseamna neaparat dependenta. Dar acest gen de consum,

asociat cu o *od'5'c!$e de co*po$t!*ent .' de !t't&d'ne, poate reprezenta o trecere rapid spre dependenta. 3. CONSUMUL PERIODIC (#,%-&*#(,% .I/0I&( #%01,* &-02*)) In acest stadiu o pondere din ce in ce mai mare de timp, energie si bani este alocata pentru obtinerea efectelor drogului. In aceasta faza consumatorii pot $en&nt! l! d$o% pe cont p$op$'&, dar perioada de abstinenta nu dureaza mai mult de cate a saptamani. 4. DEPENDENTA 0e oia de a-si administra drog este foarte mare. In acest stadiu, desi indi idul nu mai percepe senzatiile 'placute' de la inceput, este ne oit sa continue consumul datorita senzatiilor neplacute si dureroase care apar in lipsa drogului. &onsumatorul nu mai poate face diferenta intre comportamentul normal si cel into!icat. De fapt, pentru el, !c&* ! 5' 'nto)'c!t (.& e5ect&l d$o%&l&') e.te no$*!l/ 0ici un contraargument rational sau moral nu-l poate con inge sa renunte la drog. Adole.cent'' .' !lcool&l &ei care "ncep sa consume bauturi alcoolice de timpuriu au un risc crescut de a de eni alcoolici ca adulti. *n studiu efectuat de Institutul national de abuz de alcool si alcoolism (0I((() din 2*( a aratat ca cu cat cine a este mai tanar cand "ncepe sa foloseasca bauturi alcoolice, cu atat risca sa abuzeze de alcool sau sa de ina alcoolic mai tarziu. 1inerii din studiu care "ncepusera sa bea "nainte de a "mplini 34 ani a eau un risc de patru ori mai mare de a abuza de alcool si de doua ori mai mare de a de eni alcoolici, decat cei care "ncepusera sa bea la 53 de ani. #re alenta abuzului si a dependentei scadea semnificati pe masura ce arsta la care s-a folosit alcoolul prima data crestea. (cest studiu este o do ada "n plus ca folosirea alcoolului la arste fragede prime+duieste sanatatea si influenteaza negati sansele de reusita "n iata. S&$.!4 3ttp488999/n'!!!/n'3/%o6/ +!n NI: ;o$d on :e!lt3 $epo$t, <&ne =>>?

&onform D2) I6 ()anual Diagnostic si 2tatistic - (cademia (mericana de #shiatrie) si I&D 37 (&lasificarea Intemationala a )aladiilor--)2), tulburarile in legatura cu consumul unui drog includ$ abuzul de drog, efectele secundare ale unui medicament si e!punerea la un to!ic. D2) I6 considera 33 clase de astfel de substante$ alcoolul, amfetamina, cafeina, canabisul, cocaina, substante halucinogene, inhalantele, nicotina, opiaceele, phenc8clidina(#2#), sedati ele, hipnoticele sau an!ioliticele. %ste deosebit de important sa facem diferenta intre consum, abuz, dependenta. (tat abuzul, cat si dependenta de substante implica e!istenta unui pattern maladaptati al uzului de substante/ #entru ! &"&l de substante criteriile D2) I6 includ$ -uzul repetat al unei substante psihoacti e9 -incapacitatea de a indeplini obligatiile scolare sau sociale9 +conflicte repetate cu legea@ -continuarea consumului, indiferent de consecinte. #entru dependent! de substante criteriile D2) I6 includ$ -criterii psihologice ale tolerantei si simptomatologiei de se ra+ (abstinenta)9

-abandonarea acti itatilor importante9 -petrecerea timpului cu acti itati legate de consumul de droguri9 -folosirea substantei in cantitati din ce in ce mai mari si perioade mai mari de timp decat se intentiona9 -folosirea substantelor respecti e in ciuda inrautatirii problemelor legate de uzul de substante/ INTOXICATIA cu o substanta reprezinta$ -aparitia unui sindrom re ersibil specific9 -modificari clinice, psihologice sau comportamentale care apar in cursul administrarii substantei sau la scurt timp dupa aceea9 -remiterea acestor modificari dupa metabolizarea si eliminarea substantei respecti e. TOLERANTA este legata de efectele biologice ale drogului si semnifica necesitatea cresterii dozelor pentru obtinerea acelorasi efecte fizice si psihologice. &aracteristici ale consumului de substante la adolescent$ -perturbarea acti itatilor acestuia se datoreaza consumului in sine, consumului in cantitati mai mari decat se intentiona initial si instalarii tolerantei9 -consumul de mai multe substante pare a fi la adolescent mai degraba o regula decat o e!ceptie9 -alte aspecte importante sunt pierderea temporara a constientei sau comportamentul se!ual impulsi , legate de consumul de alcool la adolescent9 -consumul d su!s"#n" $o#" %& cons&d '#" un preludiu al abuzului si dependentei, consumul regulat crescand riscul pentru o tulburare in legatura cu o substanta9 -diagnosticul de abuz necesita e identierea unui pattern dezadaptati al consumului de substante, cu ni eluri de durere si disconfort semnificati e clinic9 -dependenta de substante necesita un grad substantial de implicare, incluzand toleranta, pierderea controlului asupra consumului de substante si aparitia simptomatologiei de se ra+. &ele mai comune probleme legate de consumul de substante la adolescent, sunt reprezentate de deteriorarea performantelor scolare, sociale si familiale si aparitia conflictelor. #attern familial. Dependenta alcoolica tinde a se grupa in anumite familii. #robe recente, bazate pe studii efectuate pe adoptati, indica faptul ca transmiterea dependentei alcoolice de la generatie la generatie nu cere e!punerea ambientala la membrii familiei cu probleme in legatura cu alcoolul9 ea sur ine intr-un procent ridicat chiar cand copiii sunt crescuti de parinti adopti i fara probleme in legatura cu alcoolul, ceea ce sugereaza o influenta genetica in tulburare. (D2)III ) ETIOLOGIE Din moment ce ma+oritatea adolescentilor consuma ocazional alcool si multi dintre ei 'incearca' si alte substante de cate a ori in perioada adolescentei, dar numai o parte dintre acestia dez olta tulburari in legatura cu uzul de substante, reiese ca atat riscul cat si potentialul dez oltarii unei astfel de tulburari, apar intr-o stransa legatura cu actiunea unor anumiti factori de risc. A.t5el4

V!$.t! la care adolescentul incepe sa consume substante, este un factor important pentru un debut precoce al tulburarilor. 2!cto$'' de $'.c 'nd'6'd&!l' sunt reprezentati de prezenta precoce in copilarie a tulburarilor de comportament disrupti e:, a comportamentului agresi , a performantelor scolare modeste sau chiar esecului scolar, a suferintelor fizice si afecti e, a tentati elor de suicid si a con ingerilor 'pro' consumului de droguri, se intalneste chiar si obisnuinta de a lua medicamente. ;aplan < 2adoc= - &omprehensi e 1e!tboo= of #s8chiatr8 %d.>, /ippincott ?iliams < ?il=ins, @altimore - 5777 - subliniaza posibilitatea copiilor cu temperament 'dificil' de a dez olta in adolescenta mai frec ent tulburari legate de uzul de substante, in comparatie cu cei cu temperament in limitele normalului9 trasaturile implicate ar fi$ impulsi itatea, capacitate scazuta de concentrare si mentinere a atentiei, iritabilitate si irascibilitate. #rin numeroase studii s-a remarcat contributia factorilor genetici si constitutionali9 anumite caracteristici comportamentale cu baza biologica do edita, pot dez alui o anumita ulnerabilitate la aparitia acestor tipuri de tulburari. 2!cto$'' de $'.c 5!*'l'!l' includ$ consumul de substante al parintilor sau al altor membri ai familiei, con ingerile si atitudinile tolerante ale parintilor fata de consumul de substante, lipsa unui atasament solid intre parinti si adolescent, lipsa implicarii parintilor in iata adolescentului, lipsa unei supra egheri adec ate, lipsa disciplinei9 familia dezorganizata (prin di ort sau deces) ar reprezenta un risc foarte ridicat A47B. 2!cto$'' de $'.c le%!t' de %$&p + !nt&$!7 includ$ consumul de substante in grup, atitudinea grupului pri ind consumul de substante, orientarea adolescentului catre grup ca reactie de opozitie fata de parinti, atitudinea de fronda, sentimentul de omnipotenta, influenta grupului sau 'presiunea grupului'. 2!cto$'' co*&n't!$' includ$ statutul socio-economic scazut, deteriorarile sociale, densitatea mare a populatiei, rata inalta a criminalitatii, campaniile mediatice de promo are a produselor cu continut alcoolic sau tutun.

: 1ulburarile de comportament disrupti sunt$

-tulburarea de conduita -tulburarea opozitionala de ianta -tulburarea hiper=inetica cu deficit de atentie.

CAUZELE CONSUMULUI DE ALCOOL LA ADOLESCENTI SI TINERI (dupa @.6laicu) (numite tipuri de personalitate (hiperemoti ii, persoanele cu comple!e de inferioritate, persoanele cu instabilitate psihica)9 alcoolul faciliteaza debarasarea de dificultati de ordin caracterial, reda increderea si permite afisarea unei false bunastari. 1erenul ereditar (transmiterea genetica a unei enzime implicate in metabolismul alcoolului). 1raditii proalcoolice.

#resiunea grupului. Dorinta de e!perimentare (pentru multi este un simbol de maturitate). %!emplul idolilor. &onflicte cu parintii. )ediul social. 1eama de obligatiile impuse de arsta adulta.

RISCURI PENTRU SANATATE (Dupa @.6laicu) (lcoolismul acut (betia) poate produce o afectare neuropsihica cu inlaturarea constrangerilor si inhibitiilor, crescand probabilitatea unui comportament cu risc (agresi itate, delic enta, suicid, accidente de circulatie). (lcoolismul cronic este o to!icomanie, consecinta a consumului e!cesi si sistematic de alcool. #oate induce$ 3) afectarea tubului digesti (gastrita atrofica, duodenita, enterocolita, pancreatita cronica cu tulburari secundare ale digestiei si absorbtiei, steatoza hepatica, hepatita cronica, ciroza hepatica, cancer hepatic). 5) afectarea 20& (tulburari de perceptie si memorie, euforie, depresie afecti a, susceptibilitate e!agerata, scaderea ointei, pasi itate, egocentrism, dementa in cazuri gra e - acestea duc la afectarea mediului familial, socio-profesional). C) afectarea 20 periferic (manifestari poline ritice). D) afectarea aparatului cardio- ascular. 4) scaderea duratei de iata. E) afectarea fatului in cazul mamelor alcoolice (deficiente fizice - greutate mica la nastere, malformatii), mortalitate infantila, deficiente psihice si mai tarziu in iata - dezadaptare sociala. EPIDEMIOLOGIE &onsumul a diferite substante psihoacti e de catre adolescenti nu este considerat a fi un fenomen neobisnuit. (stfel, in *2(, s-a raportat ca apro!imati F7B dintre adolescenti au consumat alcool si mai mult de D7B au 'testat' droguri ilicite pana la sfarsitul liceului. 2e pare ca alcoolul este principala alegere pentru adolescentii care consuma substante. &onform '1he *ni ersit8 of )ichigan )onitoring the Guture' 3FF4 apro!imati C7B dintre ele ii de liceu au relatat consumul a cel putin 4 bauturi la rand intr-o perioada de 5 saptamani. In urma unor studii se considera ca pre alenta tulburarilor consumului de substante este adesea ridicata in populatia de adolescenti, mai ales la cei cu probleme emotionale serioase (Hraham #., 1ur= I., 6erhulst G.&. &hild #s8chiatr8. ( de elopmental (pproach.1hird %dition, -!ford *ni ersit8 #ress.3FFF). *nele studii au aratat o pre alenta ce depaseste J7B la adolescentii cu tulburari de conduita (@zuf=a )? , Kein I , 0eumar=er ;-I -0europs8chological differention of subnormal arithmetic ablities in children - %uropean &hild < (dolescent #s8chiatr8 -5777-6olume F, 2upplement 5 ). (dolescentii de se! masculin prezinta rate mai inalte ale consumului de substante decat adolescentii de se! feminin. #opulatia adolescentilor ce consuma substante psihoacti e prezinta adesea si alte

tulburari, incluzand tulburarile de conduita. (cestea, precum si agesi itatea preced sau acompaniaza tulburarea de consum de substante. 1ulburarile dispozitiei si in special depresia apar frec ent atat inainte cat si dupa debutul consumului de substante la adolescent, e!istand si un risc ridicat pentru comportamentul suicidar, de la ideatie la tentati e, comparati cu adolescentii fara consum de substante. (lte studii au aratat rate inalte ale tulburarilor an!ioase la tinerii cu abuz de substante. (stfel, fobia sociala precede abuzul de substante, in timp ce atacurile de panica si tulburarea an!ioasa generalizata apar adesea dupa debutul consumului de substante. 2-a remarcat prezenta in antecedente a tulburarii de stress posttraumatic9 depresia si tulburarea de stress posttraumatic se intalnesc mai frec ent la fetele cu abuz de substante. (u fost gasite si alte conditii psihiatrice asociate cu abuzul de substante la adolescent, cum sunt schizofrenia, bulimia ner oasa, tulburarea de opozitie si tulburarile de in atare (@u=stein -H, @rent D(, ;aminer L - &omorbidit8 of substance abuse and other ps8chiatric disorders in adolescents - Iournal of the (merican (cadem8 of &hild and (dolescent #s8chiatr8 -3FJF). ISTORIC %timologic cu antul alcool ine din arabul #l(o)ol* ceea ce inseamna MefemerM si desemna intial o pulbere fina, bazata pe sulfura de antimoniu, de culoare bleu, utilizata in cosmetica feminina a acelor remuri si locuri. &u timpul, sensul cu antului s-a modificat capatand sensul de NsubtilM, NinselatorM. #rima aparitie in te!te a problematicii alcoolului este de natura biblica. In '6echiul 1estament' in capitolul F 'Gacerea' se spune - conform ersiunii Institutului @iblic si de )isiune -rtodo!a al @isericii ,omane, @ucuresti 3FEJ$ '(tunci a inceput 0oe sa fie lucrator al pamantului si a sadit ie. ( baut in si imbatandu-se s-a dez elit in cortul sau' ceea ce nu l-a impiedicat sa traiasca inca C47 de ani. In +urul anului C777 inainte de Kristos cultura itei a debutat in )esopotamia si %gipt. )esopotamia cunostea cu mult inaintea #otopului inul, rezer at zeilor si preotilor pentru ofrande. %giptenii fabricau inuri albe si rosii, dar si un fel de inuri arse (concentrate), cu un continut alcoolic mai ridicat. (ntichitatea Hreco-romana reprezinta un ade arat triumf pentru inuri. Hrecii le adopta ca bautura nationala sub patrona+ul lui Dion8sos, al carui omolog roman este @achus. Koratiu (E4-J iK) scria$ '&auta in in indulcirea mizeriilor ietii' (7da catre )anatius #lancus). #laut si 2eneca prin notarile lor semnaleaza descoperirea lumii antice cu pri ire la functia psihotropa a bauturilor alcoolice, cat si marea amenintare a abuzului. In % ul )ediu, prin filiera italiana se generalizeaza in %uropa distilarea inului in alambic cu obtinerea consecuti a a 'apei ietii', destinata initial prepararii unor remedii si intrata rapid in uzul (si abuzul) cotidian. ,egele Grantei, Grancisc I, a ramas celebru, si prin %dictul care condamna beti ul la apa si paine, dar si la mutilarea unei urechi..... CONSUMUL DE ALCOOL in secolul OO In 3F4E /edermann a ansa ideea ca intre consumul de alcool la ni elul unei populatii si consecintele economice ale acestui consum e!ista o relatie matematica. %l pornea de la 5 premise$ intr-o populatie omogena, distributia consumului de alcool este o curba log-normala9 numarul oamenilor care beau peste o anumita cantitate definita ca prag patologic poate fi

calculat daca se cunoaste media consumului. %!$ definim pragul patologic ca fiind consumul a 7,3 litri alcool pur pe zi si intr-o anumita populatie, media anuala a consumului per capita este de 4 litri, atunci, in acea populatie, om a ea 3B de bautori peste pragul con enit/ Daca media consumului se dubleaza (37 litri anual per capita), atunci om a ea DB bautori peste ni elul con enit. /a un consum de 34 litri om descoperi FB bautori e!cesi i ..... Gormula aceasta in decursul anilor a fost mult criticata, mai ales pentru caracterul sau general, neadaptat di erselor particularitati nationale pri ind consumul de bauturi alcoolice. In 3FJ5, Hodard remarca ca intre productia de bauturi alcoolice si consumul acestora este o relatie de directa proportionalitate, alcoolul fiind o marfa. Daca creste consumul, creste si productia. Datele arata o crestere a productiei de bauturi alcoolice la ni elul intregii lumi. In plus, gradul de alcoolizare al bauturilor a crescut, in timp ce costul mediu al unitatii de alcool a scazut (in Granta in 3F54, unui muncitor ii trebuia D7 min. pentru a-si plati un litru de in obisnuit, iar azi ii trebuiesc doar 37 min.). &onform 1he @rePer's 2ociet8 2tatistical Kandboo=, citat de '1he 2cotish &ouncil on (lcoholM 3FF5 datele pri ind consumul actual de alcool sunt$ in 3FJF in Granta se beau 3D,3J litri alcool pur per capita (populatie peste 34 ani), in Hermania 3C,5E litri, in 2pania 35,3E litri , in *ngaria 35,34 litri. /a ni elul acestor tari se bea in medie 3 litru alcool pur per capita pe luna, adica CC ml pe zi (CC7 ml de in, sau >7 ml de otca sau coniac ). *rmeaza Italia, #ortugalia, &ehoslo acia (3FJF), (ustria, %l etia cu alori apropiate cuprinse intre 33,EF si 33,37 litri. In timp de 54 ani (3FE7 -3FJ4 ) consumul de alcool a crescut semnificati , aproape ca s-a dublat, in marea ma+oritate a tarilor europene. &onform datelor -)2 din 3FF5, in @elgia consumul a crescut de la E,D la 37,4 litri alcool pur per capita si pe an9 in Danemarca de la D,5 la F,E 9 in Hermania de la E,F la 37,E 9 in Irlanda de la C,D la 4,E 9 in /u!emburg de la J,E la 3D,79 in -landa de la 5,E la J,4 9 in 2pania de la J,4 la 35,>9 in )area @ritanie de la 4,3 la >,C litri/ In trei tari europene recunoscute pentru consumul mare de inuri (Granta, Italia si #ortugalia) s-a inregistrat un consum constant sau chiar mai scazut. In tarile est -europene, situatia este asemanatoare$ @ulgaria de la E,> in 3F>7, la J,J in 3FJ49 &ehoslo acia de la 4,4 la F,D 9 *ngaria de la E,5 la 33,4 9 #olonia de la C,J la >,79 ,omania de la E,C la >,F9 (ceasta situatie comporta un factor de eroare diferit de al celorlalte tari europene din cauza imposibilitatii de a cuantifica productia clandestina - dupa ultimele estimari s-ar putea sa fie alori cu 47B mai mari decat cele oficiale ()ihailescu 3FFE). (celasi autor ne propune spre analiza urmatoarele date publicate pentru anii 3FF4-3FF> in

?orld Drin= 1rends (3FFJ)9 conform acestor date, primele locuri in lume sunt ocupate de tari europene dupa cum urmeaza (in litri alcool pur pe cap de locuitor adult, anual9 in paranteze sunt date alorile pentru anii lFF4 si 3FFE)$ #ortugalia 33,C (33,7 -33,5)9 /u!emburg 33,5 (35,3-33,E)9 Granta 37,F (33,D-33,5)9 *ngaria 37,3 (37,7-37,C)9 2pania 37,3 (F,4-F,C)9 &ehia 37,7 (37,7-37,7). In acest clasament in care sunt incluse 47 de tari, ,omania ocupa locul 33 cu F,5 (F,7-J,F). (utorii acestui in entar statistic folosesc trei grade ale unui indice de confidenta, iar pentru ,omania, datele sunt clasate sub rezer a unei confidente minime. (cest fapt se datoreste lipsei de concordanta dintre consumul real si anzarile de bauturi alcoolice. Dificultatile de a cuantifica in mod fiabil consumul de alcool in tarile est-europene sunt ilustrate si de faptul ca, in acest clasament, ,usia apare pe pozitia 55, cu >,C litri de alcool pur, iar *craina figureaza cu 3,5 litri de alcool pur. 2*( (coeficient de incredere ma!im) ocupa pozitia 5>, cu E,E (E,4-E,E). In literatura alcoologica se utilizeaza ca indicator al consumului e!cesi de alcool mortalitatea prin ciroza hepatica, e!primata in numar de cazuri la 377 777 de locuitori. Din datele -)2 se poate obser a paralelismul celor doua curbe pe un inter al de 34 ani. (stfel, in @elgia, mortalitatea prin ciroza hepatica a crescut de la F,> la 3C,C 9 in Danemarca de la J,D la 35,3 9 in Hermania de la 3J,C la 5C,J 9 in Irlanda de la 5,7 la 5,F 9 in -landa de la C,4 la 4,5 9 in 2pania de la 34,E la 55,D (3FJ7)9 in (nglia si 1ara Halilor de la 5,J la D,E 9 in 2cotia de la D,D la J.5 . 2ursa citata nu ofera date pentru ,omania. COSTURI SOCIALE Intr-unul dintre documentele -)2 - @iroul ,egional pentru %uropa, 2chioeler (3FF3) deplangand putinatatea studiilor pe aceasta tema, recunoaste nu numai comple!itatea problemei, ci si caracterul sau delicat. &ostul social al consumului de alcool trebuie sa includa$ costul tratamentului problemelor somatice si psihice corelabile cu consumul de alcool9 costul a+utorului social9 costul pierderii producti itatii muncii9 costul mentinerii partiale a bunastarii familiei alcoolicului9 costul problemelor +udiciare9 costul di ortului9 costul accidentelor (casnice, profesionale si rutiere)9 costul mortii premature. )agnitudinea acestor costuri este impresionanta. &onfonn datelor, in 2*( abuzul de alcool a costat natiunea americana >7,C miliarde de dolari in 3FJ4, din care costul direct reprezinta E,J miliarde, adica apro!imati 37B . 6aloarea reducerii sau pierderii producti itatii muncii a fost estimata la 5>,DD miliarde de dolari, adica CFB din total. (pro!imati F4 777 de morti au fost cauzate de alcoolism, ceea ce inseamna o pierdere economica de 5D miliarde de dolari. 6aloarea accidentelor rutiere raportata e!clusi la pierderile materiale ar fi de apro!imati 5,E miliarde de dolari. /a acestea se adauga 3,E miliarde de dolari costul medico-social al sindromului de alcoolism fetal. In 2$!nt!, in 3FJE se estima po ara financiara a alcoolismului la J3,> miliarde de franci -costul medical, costul in resurse de munca pierdute, costul accidentelor rutiere. (ceasta suma reprezinta apro!imati +umatate din cheltuielile bugetare pentru anul 3FJ>, alocate in atamantului. 0umarul de alcoolici estimat - pentru Granta, 3FJE - este de apro!imati 5

milioane, ceea ce inseamna ca fiecare dintre ei, in medie, costa anual D7 777 de franci, adica 4 salarii medii. #entru anul 3FFE, ingri+irile medicale in alcoolism au costat intre 34 si 57 miliarde G,G. &ostul global s-a ridicat la mai mult de J7 de miliarde G,G (A3C miliarde *2D), ceea ce inseamna mai mult de 3B din #I@. #entru SUA in perioada 3FF5-3FF4 costurile medicale ale alcoolismului au crescut de la 3J,J la 55,4miliarde *2D, in timp ce costurile globale au crescut de la 3DJ la 3EE mld.*2D. %ste de notat ca o reactie administrati a (gu emamentala) de tip prohibiti nu reprezinta o solutie, decat acolo unde e!ista o infrastructura moti ationala de tip religios, adica in tarile islamice, unde prohibitia si abstinenta sunt considerate forme ale credintei. In rest istoria a retine e!perientele deceptionante ale prohibitiei americane din anii '57 si ale restrictiilor gorbacio iste din 3FJ4. (r mai fi de mentionat e!emplul Danemarcei anilor 3F3D-3F3>, cand in conditiile blocadei impuse de primul razboi mondial, pretul bauturilor alcoolice a crescut de apro!imati 35 ori. &onsecinta a fost modificarea pattern-ului alcoolic al acestei tari, care a abandonat stilul nordic (bauturi tari), in fa oarea berii. E2ECTELE ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI (dupa 2usan 2hapiro si &.Glahert8-.onis) a) Asupra stomacului si intestinelor 2pre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat si metabolizat in stomac. - parte din el se resoarbe prin mucoasa gastrica si a+unge in circuitul sanguin9 restul trece in intestinul subtire si prin resorbtie intestinala, direct in sange. /a ni elul stomacului, alcoolul creste secretia sucurilor digesti e, creind senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita. b) Asupra ficatului (lcoolul este metabolizat, la ni elul celulei hepatice, in bio!id de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din orgamsm. Gicatul nu poate metaboliza insa decat cantitati mici de alcool, restul trecand in sange si prin sange la alte organe importante (creier, sistem muscular). 2uprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum e!agerat de alcool poate duce la ciroza hepatica. c) Asupra creierului Datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct in sange si de aici a+unge in cate a minute la creier. ( and un efect sedati si depresi , el incetineste acti itatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. &antitatile mari a+unse la ni elul creierului produc )#luc&n#"&& si chiar com#. /a copii intarzie dez oltatrea intelectuala. d) Asupra musculaturii 1oti muschii sunt sub controlul creierului. (cest control este tulburat chiar si la ingurgitarea unor cantitati mici de alcool. &onsumul e!cesi sau frec ent de alcool duce la $& 'd ' # coo'don#'&& m&sc#'&lo' si a capacitatii de reactie. NIVELUL DE ALCOOL IN SANGE (ALCOOLEMIA) &oncentratia de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool transportata de sange catre creier, determinand gradul de into!icare alcoolica. *n ni el de alcool in sange de 7,73-7,75 B nu are efect prea mare asupra organismului9 insa o concentratie de 7,37-7,34 B determina aparitia unor tulburari importante$ deteriorarea ederii, a auzului si a actelor motorii. /a o concentratie de 7,57 B apar semne clare de betie, manifestate prin dificultatea de a rationa, a

orbi si a merge. &oncentratiile de peste 7,D7B duc la coma alcoolica re ersibila, iar cele de 7,E7-7,>7B duc la stare de coma ire ersibila (cu sfarsit letal). Alcoolul #' mul"&$l s& +#'&#" % c" #su$'# o',#n&smulu&. (cestea pot fi grupate in$

E5ecte de .c&$t! d&$!t! !le con.&*&l&' de !lcool scaderea capacitatii de a gandi limpede9 alterarea memoriei9 tulburari de edere9 scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor, e identiata prin dificultati in mers, in mentinerea ortostatismului, in mentinerea echilibrului9 arsaturi9 risc crescut de accidente prin lipsa de orientare in timp si spatiu9 pierderea cunostintei9 coma alcoolica9 deces. E5ecte de l&n%! d&$!t! !le con.&*&l&' de !lcool alcoolism cronic, mergand pana la 'delirium tremens'9 deteriorarea creierului, cu alterarea constiintei9 ciroza hepatica9 pancreatita9 malnutritie9 gastrita cronica ,ulcer cronic sau duodenal9 suferinte cardiace9 scurtarea duratei de iata9 moarte prin accidente legate de consumul de alcool. &ercetarile efectuate in toata lumea atesta ca alcoolul, tutunul, cafeaua (bauturile cu cofeina) sunt droguri usor accesibile adolescentilor (chiar si atunci cand situatia materiala a familiei este mai precara). (ceste droguri, usor de procurat sunt cunoscute si sub denumirea de 'to!ice de placere'. &onsumul indelungat al acestor droguri poate crea dependenta, deschizand drumul sau fa orizand e!perimentarea altor droguri. CARACTERISTICI CLINICE/ DIAGNOSTIC POZITIV /a consumul de alcool pentru instalarea tolerantei si dependentei fizice este necesar un inter al de timp de cel putin 4 ani, astfel ca, sindromul de abstinenta, tulburarile psihotice induse de alcool sau tulburarile amnestice induse de alcool, apar foarte rar la adolescent. /a adolescent, riscurile sunt legate in special de supradozare si de tulburarile de conduita si

comportament antisocial repetat care insotesc frec ent consumul de alcool9 dar nu in ultimul rand trebuie a ut in edere ca adolescentul este inca in plina dez oltare si maturizare intelectuala, comportamentala, iar alcoolul reprezinta un potential risc pentru societatea de maine. &riteriile D2)-I6 pentru into!icatia alcoolica sunt$ -Ingestie recenta de alcool -)odificari comportamentale sau psihologice dezadaptati e semnificati e clinic - e!. comportament se!ual sau comportament agresi inadec at, labilitate afecti a, deteriorarea +udecatii, functionare sociala sau profesionala inadec ata Q care apar in cursul sau la scurt timp dupa ingestia de alcool. -*nul sau mai multe din urmatoarele semne, care apar in cursul sau la scurt timp dupa ingestia de alcool$ 3) dizartrie 5) incoordonare C) mers nesigur D) nistagmus 4) deteriorarea atentiei sau memoriei E) stupor sau coma -2imptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt e!plicate mai bine de alta tulburare mintala. 1ratamentul into!icatiei se ere si al comei se face in ser iciul de terapie intensi a, a and ca obiecti e principale$ sustinerea cardio-respiratorie, reechilibrare hidroelectrolitica si corectarea hipoglicemiei. 1ratamentul dependentei psihologice se poate realiza prin psihoterapie si metode a ersi e. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC )a+oritatea adolescentilor care consuma substante psihoacti e nu dez olta totusi tulburari legate de uzul de substante. 2e pare ca e enimentele ietii diminua sau chiar stopeaza consumul de substante. 2ubstantele psihoacti e pot afecta serios dispozitia, gandirea sau perceptia celor care le consuma. (dolescentii in comparatie cu adultii sunt mai lipsiti de e!perienta in ceea ce pri este efectele ad erse ale substantelor psihoacti e. (cest fapt si ni elul mai scazut al tolerantei, atrage dupa sine un risc important de moarte prin supradoza si risc de suicid. #e termen scurt, consumul de substante se asociaza cu o incidenta crescuta a accidentelor, traumatismelor, actelor de iolenta, comportament se!ual de risc, caracterizat prin debut precoce si promiscuitatea relatiilor se!uale. PREVENTIA CONSUMULUI de substante psihoacti e #rin conotatiile sale epidemiologice (pandemie), medicale (patologie plurifactoriala si multi dimensionala), economice (costuri sociale imense), alcoolismul reprezinta una din marile probleme de sanatate publica ale globului. ,omania nu face e!ceptie in aceasta pri inta, dar in conditiile social-economice ale ultimilor ani e!ista semnale care atesta o recrudescenta a acestei patologii. Disponibilitatea de e!perimentare a drogurilor este in continua crestere, cu toate ca incercarile de pre enire nu sunt noi (e!istau inca din remea prohibitiei, in (merica anilor 3F573FCC). #rogramele eficiente de pre enire trebuie sa tina cont, in primul rnd, de cauzele

consumului de droguri, de factori ce conduc la parcurgerea traseului de la 'ocazie' la obisnuinta, la toleranta si respecti , la dependenta. &ercetari foarte di erse, de la cercetarea genetica de ultima ora pna la cea sociologica sau psihologica focalizeaza acesti factori. 2e presupune, de pilda, ca dopamina ar fi responsabila pentru dependenta fata de toate drogurile, dar nu este inca cert daca e!ista sau nu un deficit de dopamina la dependenti, aparut, probabil, din cauza unor mutatii genetice. Inter entia si atitudinea sociala or tine cont de asemenea descoperiri. #rogramele de pre entie trebuie diferentiate in functie de tipurile de droguri, de caracteristicile de rsta, sociale si educati e ale consumatorilor. #ractic, eficienta este asigurata de indi idualizarea programelor, ceea ce reprezinta un ideal greu realizabil. T&$u'& d consum#"o'& In functie de gra itate se impart in urmatoarele categorii$ A/ Oc!"'on!l' (consuma doze moderate, in 'ocazii e!ceptionale', moti ate ca scop recreati sau e!perimental). %!ista riscul de a trece de la folosirea intermitenta la cea constanta. Intereseaza mai ales starile emotionale determinate de drog. B/ ADe 9eeBendA (consuma doze mari, luate intermitent, la sfrsit de saptamna, cu scopul de a 'uita' dificultatile e!istentei sau esecurile ietii cotidiene). (pare sentimentul de ino atie si chiar de autoura/ &reste riscul de a trece la folosirea regulata a unor doze mai mari. 2e instaleaza un ciclu de trairi emotionale$ consum - culpabilizare - remuscare - ne oie de consum crescut. C/ To)'5'l'c' (consum regulat, de doze moderate, cu con ingerea iluzorie ca 'se poate lasa oricnd'). &onsumul aproape zilnic indica e!istenta unei probleme de natura chimica, care conduce la dependenta sau la ne oia de droguri mai putemice. (bstinenta, chiar daca are loc, nu dureaza. D/ To)'co*!n'' (consuma doze mari, regulat, droguri diferite). Dependenta este clara, afecteaza progresi iata sociala, starea materiala, e!istenta, in general. (rgumentele morale sau rationale, do edirea efectelor distructi e (fizice sau psihice) nu mai pot inlatura ne oia de drog/ &onsumul de droguri nu e!clude comorbiditatea depresiei, a tulburarilor de conduita, a altor tulburari mentale ce impun consult psihiatric sau a unor boli cronice ori infectioase. Dep'.t!$e! 2e considera ca nu e!ista o e!plicatie unica pentru consumul de droguri. 2emnele directe sunt putine,ceea ce face dificila depistarea certa. )odul de iata se schimba si se remarca prin$ R absenteism la scoala sau in acti itatea profesionala9 R scaderea randamentului (lipsa concentrarii, pierderea memoriei)@ R modificari bruste de dispozitie fizica (oboseala, somnolenta e!cesi a) si afecti a (de la fericire la tristete)9 R halucinatii9 R irascibilitate9 R agresiune9 R dezinteres pentru hobb8-uri, pentru munca, pentru prieteni mai echi9 R minciuna (imprumuturi ne+ustificate, intoarceri noctume acasa, prietenii dubioase)9 R sustragere de bani sau de obiecte din casa9 R pete sau semne de intepaturi pe corp sau haine9 R un miros particular, infatisare fizica precara9 R posesie de substante (sub forma de prafuri, tablete, capsule), seringi, ace.

In mod obisnuit, in famili, cea mai mica banuiala declanseaza reactii, acuze e!agerate si conflicte. P$e6ent'! #rogramele de pre entie actioneaza fie la ni elul colecti itatii + programe generale, fie intr-o populatie selectionata dupa factorii de risc - programe selecti e, fie focalizat pe persoane ce manifesta de+a un risc crescut -programe tintite. Informatia pre enti a despre efectele negati e ale consumului de droguri este in concurenta permanenta cu faptul ca tendinta de a se droga este simptomul unor tulburari mai generale, care implica particularitati psihologice foarte bine indi idualizate, cum sunt$ inabilitatile de adaptare9 gestionarea insuficienta a hetero- sau autoagresi itatii9 inabilitatile de comunicare9 dificultatea de a alege, de a decide9 sugestibilitatea crescuta la influentele din mediu, incapacitatea de a se confrunta cu stresul si de a rezol a problemele de iata9 tendintele hedonice9 mecanismele psihologice de autoaparare insuficiente. /a acestea se adauga factorii biologici si sociali care induc comportamentul disfunctional de consum. Daca dificultatile personale amintite mai sus nu pot fi depasite prin comportamentul obisnuit, atunci sunt de dorit, pentru consumator, efecte precum euforia, e!citatia, halucinatiile, alterarea perceptiei timpului si spatiului, obtinute prin drogare, ele diminund sentimentul neadaptarii. (cestea reprezinta o moti atie intrinseca foarte serioasa. P$e6ent'! p$'*!$! se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adicti . #rimul factor de pre entie este informarea asupra efectelor negati e e!ercitate de consumul moderat, respecti de e!cesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali (de e!emplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme de adaptare). (l doilea factor de pre entie presupune anga+area prealabila a persoanelor cu risc de consum (mai ales a adolescentilor) in acti itati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice, e!periente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de e itare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor. 2ugeram astfel de acti itati$ (a) e!ercitii de rela!are, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si nutritionala (fa orizeaza e!perienta starii de bine fiziologic)9 (b) masa+, e!ersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusi e!primarea pri itor la acti itatea se!uala (imbogatesc e!perienta senzoriala)9 (c) e!ercitii de autocunoastere, consiliere psihologica (amplifica e!perienta emotionala)9 (d) implicarea in acti itati comunitare, in discutii, acti itati de grup, iznd increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, alorile sociale (pentru o e!perienta sociala corecta)9 (e) practicarea picturii, muzicii, e!primarii, comunicarii artistice, in general, acti itati tip hobb8, +ocuri, lecturi (pentru a e!perimenta recompensele intelectuale si creatoare)9 (f) rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de alori (pentru a a ea e!periente spirituale, filosofice). (l treilea factor este consilierea psihologica a membrilor familiei. (titudinea adec ata pre enti a sau fata de un membru de familie de+a suspectat de consum a tine cont de urmatoarele recomandari$

R a nu reactiona e!agerat la banuieli, amplificand problemele9 R a deschide subiectul despre drog intr-o discutie rationala, linistita, cu tact si rabdare9 C a utiliza tehnici eficiente de comunicare si interactiune intre membrii familiei pe baza unor atitudini consec ente, suporti e@ R a a ea e!pectante clare de comportament, conforme cu posibilitatile reale ale membrilor familiei9 R a monitoriza, mai ales comportamentul copiilor, e!trafamilial9 R a corecta conceptiile gresite, 'miturile' achizitionate de la colegi sau mass-media9 R a fa oriza autoe aluarea poziti a, laudnd eforturile, realizarile, fi!area unor scopuri realiste, e itnd comparatiile nefa orabile 9 R a spri+ini dez oltarea unor alori solide, pentru a lua decizii corecte in raport cu presiunile mediului9 R a do edi intelegere, interes si a+utor, criticand faptele negati e, nu persoana9 R a e ita conflictele, ostilitatea, pedepsele, perfectionismul in educatie9 R a nu oferi chiar in familie modele de consum care sa influenteze indirect perceptia despre droguri in general9 R a incura+a e!ersarea atitudinilor de refuz9 R a contacta familii cu probleme similare si persoane recuperate9 R a dez olta abilitatea psihologica de a recunoaste din timp momentul aparitiei unei disfunctionalitati in familie. 1oate aceste recomandari cer un antrenament psihologic de consiliere. -bser atia atenta este mai obiecti a si mai discret facuta de un mediator, medic de familie, medic sau psiholog scolar. %l a e alua att efectele obiecti e ale consumului, ct si anamnestic moti atia consumatorului, precum si posibilitatile de inter entie, pornind de la conditiile psihosociale. In cazul adolescentilor, este de mentionat ca suportul parental fa orizeaza scaderea consumului de droguri mai mult la baieti. Getele, mai ales daca au rezultate scolare slabe, sunt influentate preponderent de parerea colegilor. P$e6ent'! .ec&nd!$! In fazele initiale ale consumului, pacientul a fi incura+at sa solicite a+utorul terapeutic pentru a nu progresa spre dependenta. #sihologii, psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea a+utor. In prezent, in ,omnia, acesta este un sector prea putin organizat. In cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasi , trimis la terapie fara oia lui. &hiar si un dependent de drog simte ne oia sa aiba un anumit grad de libertate. #sihoterapia 1erapia medicamentoasa izeaza dependenta fiziologica. 0u s-au elaborat metode psihoterapeutice specifice de inter entie, ci s-au adaptat tehnici folosite in general. In psihoterapia indi iduala se utilizeaza tehnici de rela!are progresi a sau metode de management al stresului. In cazurile cnd este asociata depresia se a utiliza terapia specifica. &nd consumul de drog apare ca o ne oie de separare de familie, de cstigare a independentei a fi aplicata psihoterapia de familie. #sihotereapia de grup este mai dificila pentru ca trebuie controlate negati ismul, comportamentele ostentati e, pro ocatoare, recaderile, loialitatea fata de contactele 'de strada'. %ste utila intlnirea cu e!+dependentii de drog. 2e recomanda ca grupurile sa fie omogene.

In concl&"'e &ea mai eficienta inter entie este pre enirea consumului initial si a dez oltarii patternurilor patologice ale consumului. )odelele teoretice de pre entie se bazeaza pe metode educationale, care se adreseaza$ l) cunoasterii problemelor, atitudinii fata de acestea9 5) sistemelor de alori, capacitatii de a lua decizii9 C) abilitatilor si competentei sociale, inter entii centrate pe familie, proiecte comunitare. 1rebuie a ut in edere intreaga paleta a factorilor de risc implicati in dez oltarea consumului de substante la adolescent. #entru a a ea succes programele se or adresa tuturor factorilor de risc, trebuie sa aiba o durata suficienta, sa fie pe intelesul tuturor, sa izualizeze periodic rezultatele obtinute si sa respecte realitatile socio-economice si culturale ale populatiei careia se adreseaza.

E)e$c't'' p$!ct'ce In Granta, de apro!imati 47 de ani printre obiecti ele principale ale politicilor din domeniul sanatatii publice, s-a inserat si lupta impotri a d$o%&$'lo$/ Din rapoartele '-bser atorului francez pentru droguri si to!icomanii' reiese ca interesul a fost mai degraba pentru to!icomanii inregistrati sau identificati prin institutiile in drept, si nu categoriile de populatie susceptibile de un astfel de consum. - identificare mai buna a consumatorilor, ocazionali sau obisnuiti, pemite$ redarea dimensiunii reale a fenomenului9 in entarierea factorilor de ulnerabilitate9 intelegerea procesului de solicitare a asistentei. In Granta in 3FF3, Institutul national de sanatate si cercetare medicala in parteneriat cu )inisterul %ducatiei 0ationale, a demarat un studiu pe o populatie de 35.DEE adolescenti cu arste intre 33 si 3F ani, cuprinsi in institutii de in atamant superior, institutii de in atamant preuni ersitar -colegii, licee cu profil general si tehnic, scoli profesionale. (cestora li s-a propus un numar de 5>D de intrebari, fiind garantat anonimatul participantilor. #rincipalele informatii urmarite se refereau la$ caracteristicile sociodemografice ale subiectilor si ale antura+ului acestora9 parcursul scolar9 mediul familial9 imaginea de sine si asupra propriuiui corp9 e entualele probleme de sanatate (dereglari functionale, alergii, insomnii,..)9 comportamentele infractionale si tentati ele de sinucidere9 petrecerea timpului liber. &onform prelucrarii datelor culese consumul de tutun este declarat de 54B din populatia cuprinsa in studiu, consumul de alcool este declarat de DJB pe cand drogurile afecteaza un segment mai restrans si anume 3D,>B. Dintre acestia -3D,>B- E,3 au consumat o data sau de doua ori 9 C,5B au consumat de trei pana la noua ori 9 iar 4,DB de mai mult de zece ori. Drogurile consumate de populatia in estigata, in

ordinea frec entei consumului sunt$ hasisSmari+uana, sol entiSaurolac, amfetamine, halucinogene, medicamente in supradoza, cocaina, heroina. &onsumul a fost intalnit mai frec ent in randul baietiior fata de fete, pe aceeasi pla+a de arsta. 6ariatiile de ordin regional (regiuni geografice), diferentierea franceziSstrami, ruralSurbanSzone limitrofe este in mica masura perceptibila. #e masura ce arsta creste, consumul de droguri declarat creste atat la fete cat si la baieti. #otri it 'raportului de sanse'-odds ratio, -, - efectuat prin regresie logistica multinominala, posibilitatea aparitiei riscului creste odata cu cresterea arstei, este mai mare la baieti, este mai mare in liceele tehnice si in scolile profesionale, este mai mare la cei al caror tata este purtator al 'gulerului alb' fata de cei cu 'guler albastru', este mai mare la cei ai caror parinti au o stare ci ila deficitara (separati, di ortati, decedati), este mai mare cu cat e!perienta este repetata de mai multe ori. 0* au pondere specifica urmatorii factori$ nationalitatea si originea, acti itatea profesionala a tatalui (anga+at, pensionar, somer, in alid, bolna cronic), conditii de locuit (oras, periferie, zona rurala). *n alt item care creste posibilitatea de aparitie a riscului este legat de aspectele de ordin relational9 acest item include 'iesirile' (intalniri la cafenea, discoteca, plimbari)9 satisfactia obtinuta in mediul scolar (buna, medie, rea)9 perceperea ietii de familie (poziti a, medie, negati a). 2entimentul de singuratate, participarea sau nu la iata de grup (in componentele sale culturale, sporti e) se pare ca nu au nici o influenta. dupa )arie &hoTuet si 28l ie /edou &onfonn rapoartelor OMS, Granta este tara europeana in care con.&*&l mediu de !lcool a scazut cel mai mult in ultimii 57 de ani. Dar, conform &omitetului francez de educatie pentru sanatate si Institutului de cercetari stiintifice asupra bauturilor alcoolice, tinerii intre 3C si 57 de ani nu se inscriu in aceasta tendinta, numarul celor care beau 'intre prieteni' este din ce in ce mai mare, acestia adunandu-se la unul sau la altul dintre ei, band de preferinta sambata seara, ca sa se distreze sau sa se 'descarce'. In oct.-noiembrie 3FFE printr-o ancheta realizata pe un esantion national reprezentati de FF> de adolescenti, s-au obtinut urmatoarele rezultate$ Conte)tele .oc'!le !le con.&*&l&' de !lcool c& c'ne$ cu prietenul apropiat >B cu colegii sau intre prieteni E>B singur 3B in familie 54B &nde4 la bar3>B la restaurant DB acasa 53B in discoteca 3DB la unii membri ai familiei 3B in aer liber >B la prieteni apropiati C4B in alte locuri 3B c!nd4 luni 3B marti5B miercuri DB +oi DB ineri 3FB sambata 45B

duminica 3JB T'p&$' de !&t&$' con.&*!te !&t&$' !lcool'ce4 spirtoase D5B in 3FB bere 5FB cidru EB produse intermediare DB .p'$to!.e4 racoritoare cu functii digesti e 3B lichior 5B suze 3B alte aperiti e cu alcool 3B aperiti e cu anason 5CB cocteiluri cu alcool 5FB Phis=8 55B odca >B gin 4B teTuila FB dupa Hilles Gerreol Ierarhia aceasta difera in functie de antura+9 de e!emplu, sampania si inul spumos ocupa un loc de frunte in cercul familiei. &onsumul creste semnificati mai ales in cazul tinerilor cu arste de la 34 ani in sus, cu precadere in cazul baietilor. 2ituatiile 'ocazionale' de in din ce in ce mai multe, cele 'regulate' (mai multe de C ori pe saptamana) raman in acelasi inter al, in timp ce cazul 'abstinentelor' e din ce in ce mai rar. N&*!$&l de p!3!$e pe l&n! 'n *ed'e, 'n 5&nct'e de .e) .' cl!.! de 6!$.t! 3C-3D ani 34-3E ani 3>-3J ani 3F-57ani total fete 4.5 33.5 34.J 55.C 3D.C baieti C.4 5C.3 CE.E 4D.J C7.4 total D.5 3>.7 54.C CF.> 55.E

E6ol&t'! con.&*&l&' de !lcool ('n p$ocente) &ons. (bstinenti 4C 4C C4 &.ocazionali D7 DC E7 &.obisnuiti > D 4

3FF3 3FFD 3FF4

Rep!$t'"!$e! pe cl!.e de 6!$.t! ! n&*!$&l&' de c!"&$' de e $'et!te decl!$!te 3C-3D ani 34-3E ani 3>-3J ani 3F-57 ani media pentru 3C-57am niciodata JDB 43B D7B 5EB DFB o data sau 5 ori FB 57B 3>B 3>B 3EB de C pana la 4 ori DB 37B 3CB 35B 37B de E ori si mai mult CB 3FB C7B D4B 54B At't&d'n' c& p$'6'$e l! !5'$*!t'! 4 AS! 5'' e!t o d!t! pe .!pt!*!n! n& 'n.e!*n! .! 5'' !lcool'cA(%$!d&l de !p$o !$e,'n p$ocente) d&p! G'lle. 2e$$eol 3C-3D ani 34-3Eani 3>-3J ani 3F-57 ani @a da D J 3E 37 . mai degraba da 4 35 > 35 probabil 34 37 3> 3> nu chiar C7 5F 5D 5J deloc DE D3 CE CC

2-a constatat ca s-au conturat patru ariabile ce pot +uca rol de 'declansator' sau de 'moderatorM (cestia s-au polarizat si merita a fi obser ati9 ei sunt$ mediul familial, mediul scolar, sfera particulara, modul de iata.

2!cto$'' de $'.c 'n 5&nct'e de conte)t&l .oc'!l ,isc ridicat )%DI*/ G()I/I(/ Destructurare si destramare /ipsa de anga+ament9caracter permisi &onsum ridicat de partea parintilor )%DI*/ 2&-/(, ,epetentii #robleme de ordin disciplinar, e!matriculare #resiuni repetate 2G%,( #(,1I&*/(,( #ulsiuni suicidale /ipsa de satisfactie9 frustrare Kipodo!ie : )-D*/ D% 6I(1( Iesiri fruste(ra e),serate tehno )arginalitate si anticonformism (socierea produse 'energizanteMStigari (sentiment de inocuitate::) ,isc scazut *niune si solidaritate #rotectie si ocrotire )odel de abstinenta si seriozitate % olutie normala Insertie adec ata (mbianta colegiala

%chilibru si autocontrol Impacare si buna intelegere %laborarea unor proiecte Interes scazut pentru escapade nocturne #articiparea la acti itatea unor asociatii Dezinteres fata de substantele e!citante, periculoase sau noci e

:Diminuarea elementelor de referinta si a proiectelor pe termen lung DDce n& afecteaza negati dupa Hilles Gerreol