Traficul ilicit de droguri si Terorismul

Traficul illicit de droguri si Terorismul

CUPRINS
Pag.
Capitolul 1 INTRODUCERE 3
Capitolul 2 DROURI!E " TER#ENI$ NOTIUNI %I CRITERII DE C!&SI'IC&RE (
Capitolul 3 Droguri licite )i droguri ilicite 1*
Capitolul ( Caracteristicile$ e+olu,ia )i te-di-,ele ma-ifestate de traficul ilicit )i a.u/ul de
droguri
10
Capitolul * Traficul ilicit de droguri si Terorismul 21
2I2!IOR&'I E 2*
2
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Capitolul 1. INTRODUCERE

In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezint fenomenul cel mai complex, profund i tragic al lumii
contemporane, n condiiile n care, anual, miliarde de dolari i sute de mii de oameni sunt angrenai n acest
mariaj al morii numit Traficul i consumul ilicit de droguri. n perspectia anilor iitori, amploarea acestui
fenomen este deose!it de ngrijortoare i datorit faptului c nu exist o statistic clar i precis a
produciei, traficului, consumului i numrului celor decedai din cauza drogurilor.
"riminalitatea creat de droguri, prin consecinele sale de ordin social, economic, medical, cultural i politic
cauzeaz prejudicii considera!ile nu numai intereselor de stat, dar i celor ale societii, ale multor persoane
particulare, atenteaz la iaa i sntatea cetenilor, influeneaz n mod demoralizator asupra contiinei i
comportamentului oamenilor.
ngrijorarea specialitilor n materie #medici, psi$ologi, sociologi, profesori, ziariti, funcionari din diferite
organisme statale, specialiti cooptai n organizaii neguernamentale% este alimentat, n primul r&nd, de
mondializarea cresc&nd a acestei pro!lematici i de tergerea, tot mai rapid, a distinciei, existente ntr'o
recent anterioritate, ntre rile productoare, consumatoare i de tranzit.
(n exemplu elocent, din acest punct de edere, l constituie escaladarea pro!lematicii n )om&nia ncep&nd
cu anul *++,, c&nd traficul ilicit i a!uzul de droguri au surclasat toate pronosticurile specialitilor, astfel c
dintr'o ar de tranzit a deenit una consumatoare de droguri.
-larma social nscut din proliferarea, fr precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc mulumitoare, c
strategiile de lupt adoptate mpotria acestui fenomen, n general or!ind, de ctre comunitatea mondial i
de .uernul )om&niei, n special, s'au doedit a fi ineficiente.
n prezent, traficul ilicit de droguri este o actiitate criminal foarte lucrati, cu caracter supranaional, care
acioneaz n conformitate cu legile economiei de pia, a&nd drept scop imediat alimentarea centrelor de
consum i, ca finalitate, o!inerea unor enorme !eneficii, ceea ce presupune,n mod justificat, interesul
statului de a'i orienta, n mod c&t mai eficient, propria politic n lupta antidrog, pentru aprarea sntii
propriilor ceteni i salarea alorilor socio'morale.
ns, fiecare stat #!a c$iar colectiitile sociale din interiorul unei ri% are anumite particulariti, create de
aezarea geografic, de tradiii, religie, cultur i nu n ultimul r&nd, de diersitatea i disponi!ilitatea
drogurilor, la un anumit moment dat. -ceste specificiti tre!uie corelate cu calitatea msurilor preentie i
punitie luate de organele statale cu asemenea atri!uiuni. Iat de ce la orientarea politicii noastre, tre!uie s
se ia n consideraie profilultraficului ilicit de droguri existent pe teritoriul )om&niei n raport cu numeroi
ali factori. /r, acest lucru presupune, n primul r&nd, o atent i complex analiz i concretizare a celor trei
ectori care constituie structura fenomenului aflat n discuie i anume0 drogul 3 i-di+idul 3 societatea
1
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Capitolul 2. DROURI!E " TER#ENI$ NOTIUNI %I CRITERII DE C!&SI'IC&RE
)igurozitatea tiintific i dorina de eitare a unor inadertene ne impun ca, in de!utul prezentei lucrari, sa
facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care om opera i sa explicitam notiunile folosite
n legatur cu acetia, in conditiile in care, cu referire la $eroina, cocaina, 2cstas3 i alii compui cu efecte
asemanatoare asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri, stupefiante, su!stante
psi$otrope i su!stane narcotice poate sa genereze confuzii in anumite situatii.
"onform 4ictionarului 2xplicati al 5im!ii )omane, #ed. *++6%, prin termenul 7drog7 se intelege o 7su!stanta
de origine egetala, animal a sau minerala care se intre!uinteaza la prepararea unor medicamente i ca
stupefiant7, termenul 7stupefiant7 definete o 7su!stan medicamentoasa care in$i!a centrii neroi,
proocand o stare de inertie fizica i psi$ica i care, folosita mult timp, duce la o!inuinta i la necesitatea
unor doze crescande8 su!stana care, prin folosire repetata, da natere fenomenului de o!inuin7, termenul
7psi$otrop, '7 se refera la un 7medicament cu actiune asupra psi$icului7, iar termenul 7narcotic, '7 se refera
la o 7su!stan, medicament, care prooac narcoza ' stare caracterizat prin pierderea cunotintei, relaxare
muscular, diminuarea sensi!ilitii i a reflexelor, proocat artificial prin aciunea su!stantelor narcotice
asupra centrilor neroi, n special in intereniile c$irurgicale7.
4efiniiile acestor termeni, care n majoritatea situatiilor sunt folosii ca fiind sinonimi, au un caracter general,
dar nu cuprinzator pentru clasa de compui c$imici ce face o!iectul acestei lucrari, cum de altfel, se a
constata din cele ce urmeaz.
9rimele incercari de a!ordare unitara la niel international a domeniului traficului i consumului de droguri '
atat in ceea ce priete tenninologia, c&t i politica fa de aceste fenomene ' dateaza de la inceputul secolului
al ::'lea. -stfel, "onferinta de la ;$ang$ai, din *+,+, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari
implicate acti in comertul cu opiu #;(-, "$ina, <area =ritanie, >ranta, .ennania, Italia, /landa, 9ortugalia,
-ustro'(ngaria, )usia, ?aponia, ;iam i 9ersia% i a izat sta!ilirea unor criterii priind aceasta actiitate.
(lterior, in cadrul "onferintei de la @aga din *+*2, au fost sta!ilite noi reguli priind comertul cu opiu,
morfina, cocaina i codeina, fiind acreditata i acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor su!
stante in scop medical.
5a initiatia ;ocietatii Aatiunilor #predecesoarea /rganizatiei Aatiunilor (nite%, in anul *+2B, are loc
"onferinta de la .enea, in cadrul careia se sta!ilesc noi reguli priind comeul i utilizarea opiului i a
su!stantelor anterior amintite #printre care, pentru prima data, au fost incluse canna!isul i $eroina% i se pun
!azele unui 7"omitet central permanent7 ce urma sa se ocupe cu supraeg$erea punerii in practica a noilor
reguli sta!ilite. (lterior, in perioada *+1* ' *+B1, au aut loc, la niel international, ase conferine ce au izat
traficul i consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu'se a!ordarea unitara a controlului i a eradicarii
fenomenului.
)ezultatele acestor demersuri au constituit !aza "onentiei (nice -supra ;tupefiantelor, adoptata in data de
1, martie *+6* la AeC DorE i modificat prin 9rotocolul din *+F2, care constituie temelia sistemului de
control i pro$i!itie a stupefiantelor. In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni
unanimi acceptati referitori la domeniul izat. "onentia Aatiunilor (nite -supra ;u!stantelor 9si$otrope de
la Giena din ailul *+F*, largete cadrul institutional priind domeniul i impune o serie de constrangeri
administratie legate de comerul i traficul ilicit cu su!stantele izate.
"onentia "ontra Hraficului Ilicit de ;tupefiante i ;u!stante 9si$otrope din *+II, desfaurata su! egida
Aatiunilor (nite, ine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu'l la mutatiile surenite. Hot pe
aceasta linie a fast adoptat i )egulamentul Ar. 16FF al "onsiliului (niunii 2uropene din *++,, cu priire la
J
Traficul illicit de droguri si Terorismul
masurile ce or fi luate pentru impiedicarea deturnarii anumitor su!stante #precursori c$imici% pentru
fKa!ricarea ilicita a stupefiantelor i su!stantelor psi$otrope.
In fapt, acestea sunt doar catea dintre cele mai importante momente ale eolutiilor inregistrate la niel
international pe linia sta!ilirii unui lim!aj comun, mai ales in plan juridic, cu priire la fenomenul traficului i
consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislati i administrati de
majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul i interesele locale i regionale.
"u toate acestea nu se poate or!i de o terminologie unanim acceptata priind su!stantele supuse controlului
international ce au legatura cu traficul i consumul de droguri, moti pentru care, in prezenta lucrare, tinand
cont i de notiunile ncetenite in lim!a romana de'a lungul timpului, om opera cu urmatorii termeni0
' drogul ' su!stanta supusa controlului international, sintetizata sau extras prin dierse procedee din produse
naturale, cu scopul de a fi utilizat, in afara cadrului medical, in ederea determinarii, in mod oluntar i
contient, a unor stri temporare de placere ce au la !aza mutatii produse la nielul functiilor organismului
uman8 termenul include, practic, toate stupefiantele i su!stantele psi$otrope definite conform "onentiei
(nice -supra ;tupefiantelor, adoptat n anul*+6* i modificata prin 9rotocolul din *+F2 i "onentia
Aatiunilor (nite -supra ;u!stantelor 9si$otrope din anu**+F*8
- precursorii chimici - su! stante c$imice supuse controlului international, utilizate in mod frecent in dierse
procese te$nologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care pot fi utilizate, fiind eseniale, in sinteza i
extractia drogurilor8 termenul include practic toate su!stantele nominalizate in )egulamentul Ar. 16FF al
"onsiliului (niunii # 2uropene din *++,8
' toxicomanul (consumatorul de droguri) ' persoana care consuma n mod sistematic droguri pentru a o!tine
contient o anumit stare de placere8
' dependena ' starea fizica sau psi$ica, ce rezulta din interactiunea organismului cu o su!stan din categoria.
drogurilor, care implica neoia de a lua su!stana n mod repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs
de aceasta i pentru a eita suferintele8
" sevrajul " stare psi$o'fizica ce apare in situatia in care toxicomanul este priat de drogul consumat
sistematic ce i'a indus starea de dependenta8
" tolerana " gradul de rezistenta a organismului uman la actiunea unei su!stante din categoria drogurilor8
creterea tolerantei implica marirea dozei de drog sau a frecentei de administrare a acestuia pentru o!tinerea
starii de placere pe care o determin8
" halucinatiile " percepii senzoriale din sfera azuIui, auzului sau mirosului, care nu au corespondent n
realitatea o!iectia, determinate de consumul unor su!stanle din categoria drogurilor.
-a cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile reprezinta o clasa eterogena de su!stanle a caror
clasificare dupa un sistem riguros, tiinific, este imposi!il de realizat, criteriile generale de clasificare a
su!stanlelor nefiind elocente n acest caz.
In ceea ce priete starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracterizarea unui drog i, cu sigurana,
nici su!stanele de la care se pornete sau modalitatea de o!tinere a acestora. , clasificare in grupe de compui
dupa structura c$imica a drogurilor poate ca este mult prea riguroasa i, din punct de edere social,
nereleanm, criteriul priind efectele produse asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate
fi mult mai util in ealuarea lor. "u toate ca, in majoritatea cazurilor, clasificarile drogurilor dupa dierse
criterii sunt incomplete ori ireleante pentru omul de rand, om face, in continuare, o serie de aprecieri asupra
acestor su!stante ncadrandu'le in dierse grupe i clase, in incercarea de a asigura o mai !una cunoatere a
lor.
B
Traficul illicit de droguri si Terorismul
)eferitor la starea de agregare, tre!uie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compui solizi i o mica
parte lic$izi, care, in mod frecent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri sub urmatoarele forme:
' pul!ere cristalina al!a #cocaina, metamfetamina, Eetamina, martina, $eroina de inalta puritate etc.%8
' capsule i ta!lete al!e sau colorate #2cstas3, amfetamina, >ox3, <42-, Da!a, =L9 etc.%8
' pul!ere colorata #$eroina etc.%8
' !ulgari, granule i placute amorfe sau cristaline #$iul, opiul, cracEul de cocaina etc.%8
' muguri sau frunze uscate i presate #canna!isul, E$atul, marijuana, psiloc3!inul etc.%8
' lic$ide #5;4, Eetamina, .@= etc.%.
4upa modul in care drogurile soot introduse in organism, putem or!i de0
' droguri destinate consumului oral #2cstas3, >ox3, <42-, 5;4, mescalina, E$atul etc.%8
' droguri care se introduc in organism prill injectare #$eroina, metamfetamina, Eetamina, cocaina etc.%8
' droguri care se fumeaza #$iul, opiul, marijuana, canna!isul, Eetamina, craEul de cocaina etc.%8
' droguri care se prizeaza #cocaina, $eroina etc.%8
4upa modalitatile de o!tinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare0
' droguri naturale, ce stint sintetizate de anumite plante, de o!icei in frunzele, mugurii i florile acestora, care
se recolteaza i se consuma ca atare #canna!isul, marijuana, psiloci!inul, frunzele de coca etc.%8
' droguri care se o!in prin procedee fizico'c$imice de extractie i prelucrare din dieri compui naturali
#opiul, cocaina, $eroina8 morfina etc.%8
' droguri de sinteza, o!tinute prill procedee fizico'c$imice fara implicarea unor compui naturali #2cstas3,
metamfetaminele, 2"'=, 5;4 etc.%.
(n criteriu mult mai palpa!il pentru pu!licul larg este cel al efectelor pe care consumul de droguri Ie produce
asupra organismului timan #sistemului neros central%, context in care, dupa efectul principal, se disting
urmatoarele categorii de droguri0
' su!stante psi$oleptice sau sedatie #opiul, morfina, $eroina, metadona, codeina, !ar!ituricele etc.%8
' su!stante psi$oanaleptice sau excitantele #amfetamina, cocaina, E$atul etc.%8
' su!stantele psi$odisleptice sau $alucinogen'delirogene #mescalina, $aiul, 5;4, psiloc3!ina etc.%.
(n criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesi!il pu!licului larg, este cel al
compozitiei c$imice. >ara sa intram in amanunte, tre!uie sa precizam ca majoritatea tipuri.lor de droguri se
inscrie in clasa alcaloizilor i deriatilor acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau deriatilor lor
i, intr'o foarte mica masura, altor clase de compui c$imici.
<entionam, o serie de alcaloizi ce confera principiile actie ale unor !inecunoscute plante, precum0
' cucuta (Conium maculatum) ' contine, in principal, alcaloidul "(l*oscut su! den urn ire a de coniina, care a
fost identificata i in plante ca patrunjelul cainelui (Aethusa cynapium) i rodul pamantului (Arum
maculatum);
' rodiul (Punica granatum) ' contine, in principal, alcaloidul cunoscut su! nurnele de pseudopelletierina,
alaturi de izopelletierina i metilizopelletierina8 #
' nuca de =etel (Areca catechu) ' contine alcaloizii arecolina i guacina8
' ricinul (Ricinus communis) ' contine, in principal, i caloidul cunoscut su! numele de ricinina8
' tutunul (icotina tabacum) ' contine, in principal, alcaloidul cunoscut su! numele de nicotina, alaturi de
nicotirina, ana!asina i anata!ina8
' frunzele de coca (!rythro"ylon coca) ' cantin, in principal, alcaloidul cunoscut su! numele de cocaina,
alaturi de $igrina i cusc$igrina8 ,
6
Traficul illicit de droguri si Terorismul
' rnacul opiaceu (Papa#er somniferum) ' contine peste 2, de alcaloizi, dintre care cei mai importanp ;tint
narcotina, papaerina, laudanina, codeina, te!aina i rnorfina, aceasta din urma stand la !aza sintezei
$eroinei8
' turta lupului ($trychnos nu" #omica) ' contine, in principal, alcaloizii stricnina i !rocina, alaturi de
omicina i a i j1'colu!rina8
' matraguna (Atropa belladonna)% maselaria (&yoscyamus niger) i ciumafaia sau laurol porcesc ('atura
stramonium)- contin o serie de alcaloizi dintre care cei mai importanti sunt atropina, $iosciamina i
scopolamina8
' cornul secarei ($ecale cornutum) ' contine ase grope de alcaloizi, dintre care cei mai importanti sunt
ergo!asina i ergotamina, care prin $idroliza formeaza acidullisergic, ce sta la !aza sintezei 5;4'ului,
compus $alucinogen reprezentati.
Opiul (Papa#er $omiferum)
9apaerMsomniferum
/piul !rut aa cum este extras din
teaca macului opiaceu
/piul !rut uscat
Clasa: /piacee #euforice%
(od de obtinere: 4in sucul secretat de tulpina, frunzele si capsulele imature ale unui anumit tip de mac
Aspect: -spectul plastilinei si culoarea cafeniu inc$is
!fecte: In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat
ca materie prima pentru fa!ricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderiati.
(od de consum0 >umat
Deri+ati4
#orfi-a

F
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Clasa: /piacee #euforice%
!fecte4
-nxietate <iscari inoluntare ale glo!ului ocular
>risoane "onstipatie 9upile micsorate "rampe ;tare depresia si iritata <ancarimi 4iaree
-meteala Iritatii Imposi!ilitatea de a urina
-morteala )igiditate musculara Gise
;tare exagerata de !ine "rize de lesin .ura uscata
Hranspiratie )etentie de apa Inrosire a fetei
;edare "arcei si crampe "rize
Goma Hremur ;entiment de plutire
;tare de rau <iscari musculare neecordonate @alucinatii
-gitatie ;tare de sla!iciune 4ureri de cap
)eactii alergice 4ureri a!dominale 9resiune crescutaNscazuta a sangelui
9ierdere a apetitului .andire deiata Insomnie
4ureri usoare de cap 5ezari accidentale
(od de consum4 <orfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este su! forma de ta!lete, dar poate
de asemenea sa fie si injectata su!cutanat, intramuscular sau intraenos8 aceasta din ultima arianta
este preferata de catre cei care sunt dependenti de acesta su!stanta.
Codei-a
Clasa0 /piacee #euforice%
!fecte -lterarea perceptiei durerii in madua spinarii si in creier. -fecteaza de asemenea si
raspunsurile emotionale la durere. -u de asemenea si efecte stimulatoare deoarece !loc$eaza
transmitatorii neuro'in$i!itori. 2fecte pe termen lung0 sangerari stomacale atamarea rinic$iului si
ficatului, 7mancarimi7, constipatie, greata, ma$mureala, pupile micsorate, edere neclara, sla!irea
ederii nocturne si de a conduce un autoe$icul, incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, conulsii,
$alucinatii, depresii, pro!leme sexuale, agitatie, tremur, crize.
I
Traficul illicit de droguri si Terorismul
(od de consum 9e cale orala, su!cutanat, intramuscular sau rectal. <ai poate fi fumata dintr'o foita de
staniol # 7fugarirea dragonului7 %
5eroi-a

#4iacetilmorfina, !lacE tar, mud, smacE, !roCn sugar, "$ina C$ite, <exican !roCn, praf sau naftalina%
Clasa: /piacee #euforice% 4eriat semisintetic al morfinei
Aspect: 4e culoare al!a, cenusie, roz, !runa
!fecte pe termen scurt0 pupilele micsorate, pleoapele cazute, stare de depresie, apatie, greata,
dependenta fizica ultrarapida, oma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de
greutate la extremitatile corpului, pro!leme cardiace si respiratorii, scaderea li!idoului, carii, a!cese,
dinti cazuti, gal!ejeala. In cinci zile aceste efecte dispar.
2fecte pe termen lung0 rigiditate musculara, ene sparte, contractia ezicii !iliare, constipatie,
pertur!area ederii, complicatii pulmonare #inclusi pneumonie%, !oli $epatice, septicemie, ;I4-. /
supradoza de $eroina poate prooca starea de coma sau moartea celui care o consuma.
(od de consum Injectare #su!cutanata, intramusculara sau c$iar intraenoasa%, dar su! forma de
pudra poate fi prizata sau fumata.
Cocai-a
"ocaina ")-"O "ocaina ")-"O *
+
Traficul illicit de droguri si Terorismul
"ocaina pudra "ocaina pudra
(Crac)% co)e% C% *apada% fulg% piatra+)
Clasa: ;timulante
(odul de obtinere 2xtrasa din frunzele de coca prin procedee c$imice, cu ajutorul unui solent ca petrolul sau
Eerosenul
Aspect "ristale !ej sau !rune8 rafinata, este o pudra al!a
!fecte 2xtazul#*B'1, minute% este urmat de o depresie profunda, de irasci!ilitate, agitatie, o!oseala mentala si
de o mare dorinta pentru o alta doza.2fecte pe termen scurt0 dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic,
euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a
presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de iolenta, insta!ilitate, panica, senzatia de persecutie8
imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de caldNrece8 catea zile de depresie.
2fecte pe termen lung0 $epatita -, = sau ", paranoia, infarct cere!ral sau miocardic, dureri a!dominale,
comportament agre' si, $alucinatii #care pot prooaca acte de automutilare, suicid, omor%, dependenta
psi$ica
(od de consum 9rizata, fumata #cracE'ul este fumat in pipe de sticla%, injectata
&mfetami-a

(speed% blac) beauties% de"edrine% biphetamin )
Clasa ;timulante
Aspect 9ul!ere al!a sau lic$id cu miros aromat, de culoarea coniacului
!fecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei0 energie, euforie, dilatarea pupilelor, atentie, siguranta.
*,
Traficul illicit de droguri si Terorismul
2fecte pe termen scurt0 acnee seera, nerozitate, uneori paranoia sau agresiitate, cresterea pulsului si a
presiunii sangine, migrene.2fecte pe termen lung0 ulcer, afectiuni ale aselor sangine, psi$oza, malnutritie
din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. 9oate afecta eficienta pilulelor contraceptie.
(od de consum /ral #su! forma de capsule%, prizate, fumate sau injectate
#etamfetami-e
Clasa ;timulante
Aspect pul!ere
!fecte pe termen scurt0 indiizii dein mai energici, mai rapizi, mai ncreztori, mai puternici.
2fecte pe termen lung0 insomnie, piederea poftei de m&ncare, greuri, om, diaree, creterea temperaturii,
infecii i ulceraii ale pielii care rezult din sg&ncilirea !u!ielor imaginare, stare paranoic, depresie,
irita!ilitate, anxietate, team nejustificat, creterea tensiunii arteriale determinat de constricia aselor
sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cere!rale,
tmarea ireersi!il a celulelor creierului cauzat de distrugerea micilor ase care irig creierul, la femeile
nsrcinate determin nateri premature, dezlipirea placenteii naterea unor copii su!ponderali, pro!leme
neuropsi$iatrice, letargie.
(od de consum ng$iire, aspirare pe nas, fumat sau injectare
Steroi/ii a-a.oli/a-ti
Clasa : ;timulante #ersiunea sintetica a $ormonilor masculini de testosteron%
Aspect "apsule cu un continut mare de apa sau lic$id pe !aza de ulei
!fecte 9erformante sportie, pentru a aea un looE mai impunator, musc$i mai dezoltati.
2fecte secundare0 la !ar!ati, cresterea sanilor #efect ireersi!il%, atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de
sperma, instalarea sterilitatii8 la femei, cresterea excesia a parului pe corp, ingrosarea ocii, marirea
clitorisului. 5a am!ele sexe, caderea podoa!ei capilare, stimulare sexuala. 2fectele a!uzurilor0 infarct
miocardic, accidente asculare, tumori $epatice, acnee, se!oree, $epatita de tip =, ;I4-, manii, depresii,
suicid. "resc irasci!ilitatea si agresiitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la
posi!ilitatea comiterii de crime.
(od de consum oral sau prin injectare. ;teroizii su! forma de capsule raman in corp maxim J, de zile, iar cei
pe !aza de ulei raman in corp mai multe luni.
2ar.iturice
#am3tal, nem!utal, secondal, feno!ar!ital, !ar!s, red deils.%
Clasa ;edatie #antidepresiele%
Aspect capsule rosii, al!astre, gal!ene sau al!e
-ntidepresie puternice care incetinesc sistemul neros central. -u efecte sedatie, iar la doze puternice au
efecte $ipnotice. ;unt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. (nele dintre
ele sunt folosite si pentru anestezii.
!fecte pe termen scurt0 efecte similare cu !etia ' ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea in$i!itiilor,
dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuintelor, tremur sla!, puls accelerat, acuitate izuala scazuta.
=ar!ituricele com!inate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.
**
Traficul illicit de droguri si Terorismul
2fecte pe termen lung0 dependenta, afectiuni $epatice, pulmonare, cardiace, renale, irasci!ilitate8 a!uzul poate
prooca conulsii, iar supradoza ' moartea.
(od de consum pe cale orala sau prin injectare.
!SD
(acid lisergic dietilamid% acid% microdot% *ahar% soare galben% ,$'--.)
'-,ysergic acid diethylamide - ,$'

'-,ysergic acid diethylamide / ,$' 0 '-,ysergic acid diethylamide - ,$' -
Clasa @alucinogene
(odul de obtinere 9rodus de la!orator
Aspect 5ic$id incolor si inodor. ;e prezinta pe 7suporturi7 im!i!ate cu produs #sugatia, tesaturi, za$ar sau
pilule%
!fecte pe termen scurt0 stare de euforie, pro!leme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a
perceptiilor izuale si auditie, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangine pana la colaps
circulator, acte iolente, necontrolate. 2fecte pe termen lung0 pot aparea uneori si la catea saptamani, luni,
alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu'se su! forma de accese de panica #flas$'!acE%.
(od de consum ;e a!soar!e pe cale orala in cantitati foarte mici.
Ecstas6
(('(A% Adam% 1TC% 'isco 2urgers% e3 4or)ers)
*2
Traficul illicit de droguri si Terorismul

2cstas3 2cstas3
Clasa @alucinogene
4rog sintetic psi$oacti
Aspect Ha!lete sau pudra al!a
!fecte pe termen scurt0 pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezin$i!itie, usurinta de a
comunica si de a intra in contact cu ceilalti, !ufeuri de caldura, dezin$i!itie, cateodata greata8 B'I ore dupa
insomnii, contractii musculare #dificultate in urinare%8 dupa JI de ore, depresie, ganduri mor!ide, cosmaruri.
2fecte pe termen lung0 pro!leme psi$ologice, panica, ta$icardie, epilepsie, leziuni $epatice, cardiace si
cere!rale, degradarea ireersi!ila a creierului, moarte proocata de $iper' termie
(od de consum 9riza, ing$itire
Ca-a.isul
(canepa indiana% iarba% buruiana% )if% gan5a% shang)
Canabis "ana!is seminte
cana!is ulei cana!is seminte si dierse com!inatii
*1
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Clasa &alucinogene
Aspect 9lanta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime8 pricipalul compus al sau este H@" #!eta'
+'tetra$idrocana!inol%, care are un rol asemanator su!stantelor c$imice naturale secretate de creier si care
actioneaza la nielul sistemului neros central.
!fecte pe termen scurt0 oc$i rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensi!ilitatii izuale si
auditie, eselie, o!oseala, panica, paranoia, pro!leme respiratorii8 in com!inatie cu 9"9 #praful ingerilor%
poate prooca $alucinatii, coma sau moarte.2fecte pe termen lung0 pro!leme respiratorii, afectiuni cere!rale
sau pierderea memoriei, dedu!larea personalitatii8 la persoanele mai sensi!ile ' $alucinatii, sentimentul
persecutiei, cancer.
(od de consum <arijuana si $asisul se fumeaza ca o tigara #7joint7% sau pot fi mancate #efectul este mai
puternic%. (leiul de cana!is este picurat pe o !ucata de za$ar pe tigara
5asis
Clasa @alucinogene
(odul de obtinere 9reparat din rasina de cana!is care se amesteca cu ceara
Aspect 9ac$ete sau cocoloase maro sau negre
!fecte pe termen scurt0 !etie euforica si expansia 2fecte pe termen lung0 erita!ile crize de
depersonalizare #canna!ism%. "onsumul indelungat, fie si in doza moderata, duce la o stare de apatie
si de leneie, la alterari ale !ron$iilor, la o im!atranire prematura, la o sla!ire a sistemului
imunologic si la tul!urari ale gandirii.
(od de consum ;e fumeaza sau se mananca
#ari7ua-a
Clasa @alucinogene
(odul de obtinere 9reparata din frunze si flori uscate de cana!is
!fectele Insomnie 4ificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau
impartialaP )educerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,P
9recum sofatulP "resterea ritmului inimiiP 9ericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la !oli
de inimaP .ura si gat uscateP ;caderea in$i!itiilor socialeP 9aranoia, $alucinatiiP <emorie pe termen
scurt impartiala sau redusaP "apacitate de intelegere redusa sau partialaP <otiatie si cunoastere
modificate ingreunand ac$izitia de noi informatiiP 9aranoiaP 4ependenta psi$ologicaP 4eficiente de
inatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,P Gor!ire, ascultare efectia, gandire,
asimilarea cunostintelor si rezolarea pro!lemelor P >ormarea conceptelorP Aeliniste intensa si
accese de panica
2fectele pe termen lung 0 cresterea riscului de cancer, scaderea nielului de testosteron si de
spermatozoizi la !ar!ati, cresterea nielului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate,
placere sexuala scazuta sau disparitia ei, dependenta psi$ologica necesitand cantitati mai mari pentru
a ajunge la aceeasi placere
(od de consum <ajoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr'o tigara #numita 7joint7%. 4rogul
mai poate fi fumat in pipe de apa. (nii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fier!e
un ceai.
*J
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Capitolul 3. Droguri licite )i droguri ilicite
"u priire la aceast distincie #pe care oconsiderm din start artificial% despre drogurile permise
#licite% i cele supuse anumitor regimurirestrictie, exist o ntreag literatur scris
*
, la ora actual, n toat
lumea. "unoaterea regimuluijuridic de care se !ucur un anumit drog calific, n mod concomitent, i
actiitile economice alcror o!iect material este ori poate fi drogul respecti. 4in aceast aseriune rezult
csepararea drogurilor licite i ilicite are la !az, n ultim instan, doar criteriul economic i,aa cum arat
unii specialiti n materie, drogul este, ntr'ader, o marf reglementat de lege.
4rogurile licite se diid, potriit unor origini, la r&ndul lor, n droguri recreatie i droguri
utilitare.2xperii francezi includ n categoria drogurilor ilicite produsele stupefiante #n afara cadrului
prescripiei medicale% c&t i anumite produse neclasate ca stupefiante i deturnate de la folosirea lor normal
#dizolani, soleni, ciuperci $alocinogene, su!stane de sintez, medicamente dezin$i!itoare etc.%.
n r&ndul celor dint&i nt&lnim0 alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, !etelul etc., iar printre cele din
urm Q produsele farmaceutice i c$imice cu multiple utilizri terapeutice.4rogurile recreatie nu sunt, cu rare
excepii, ngrdite n ceea ce priete fa!ricarea,depozitarea, transportul, deinerea i consumarea. "ele din a
doua categorie fac ns o!iectul unui regim juridic !ine sta!ilit, cut&ndu'se pe aceast cale, preenirea
deturnrii lor din circuitul legal i alimentarea pieelor su!terane de consum.-ceast distincie ne o!lig s
reenim la clasificarea drogurilor de ctre documentele internaionale, c&nd, dup cum am zut, diizarea
ntre utilizarea legal i cea ilegal era $otr&t doar de utilizarea lor terapeutic ori tiinific. "ondiionat,
aadar, de artificiala clasare, am!igua distincie dintre drogurile licite i cele ilicite este ns foarte important
pentru noi i su! aspectul juridic, nu numai cel economic.
9rintre drogurile recreatie Q licite 3 se numr alcoolul, ceaiul, tutunul, n continuare prezent&nd
succint efectele acestora.
&lcoolul, motiat #aniersri, recepii etc.% sau nu, reprezint un o!icei cotidian din iaa fiecruia
dintre noi, nc&t trecem cu o uurin de neiertat, peste faptul c acesta este unul dintre drogurile cu proprieti
dependogene marcante.
4ei nesemnificatie la prima edere, consecinele consumului de alcool nu sunt de neglijat0
' alcoolul afecteaz sistemul neros central al consumatorului, i reduce funciile cognitie i l face indiferent
la tot ce se nt&mpl n jur, ajung&nd la un timp un mare a!sent8
' atac or!irea consumatorului i l mpiedic s se fac neles Q or!irea, fiind al doilea sistem de
semnalizare, reprezint principalul mod de exprimare i comunicare ntre oameni8
' scade acuitatea ederii consumatorului i l expune accidentelor8
' estompeaz logica. 5ogica specific fiinei umane n eoluia sa conduce la progres i ciilizaie, ntruc&t
fr raiune iitorul nostru nseamn doar degradare fizic i mizerie moral
2
.
Tutu-ul conine nicotin #alcaloid% care se regsete n igri, tutun pentru pip, tra!ucuri, plasturi i
ajunge n organism prin fumat, mestecat sau a!sor!ie cutanat
1
.
n afar de nicotin, fumul igrilor conine circa J.,,, de su!stane c$imice, dintre care enumerm0
gudronul, monoxidul de car!on, amoniacul, cianura, arsenicul, creozolina, fenolina, 4.4.H., piridina, nic$elul
.a.
Hutunul, dincolo de alura de fals irilitate pe care o d celor care l utilizeaz, poate cauza0
' creterea tensiunii arteriale, iritarea mucoasei nazo'faringiene i a laringelui, conulsiile, starea de sl!iciune
muscular, colapsul, lezarea mucoaselor !uzelor8
*
=erc$ean G., 9letea " 4rogurile i traficanii de droguri' 9iteti0 2d. 9aralela JB, *++I, p. BI'B+.
2
9opescu 5.,German 4. .$idul Goluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *6.
1
-rdelean @. . a. 4roguri i toxicomani.' /radea0 2d. 2uroprint, 2,,*, p. 21
*B
Traficul illicit de droguri si Terorismul
' cancer localizat la gur, cile respiratorii sau la plm&ni
J
8
Cafei-a #cofeina% este un alcaloid extras din !oa!e de cafea, din frunze de ceai etc. ntre!uinat n
medicin ca tonic al sistemului neros central, cardiac etc. "afeaua, alturi de tutun i alcool, sunt considerate
toxice de plcere i reprezint droguri foarte accesi!ile, larg rsp&ndite i utilizate, fiind consumate de cele
mai multe ori mpreun
B
. n mod curent, ele nu pun pro!leme indiiduale i sociale, ns a!uzul, consumul
exagerat al acestora, poate determina efecte nedorite i induce dependen
6
.
Su.sta-,ele +olatile sunt acele su!stane c$imice organice ce eman apori cu proprieti psi$oactie,
care, la prima edere, cu greu ar putea fi etic$etate droguri. "onsecina aspirrii de su!stane c$imice se
poate manifesta prin0 sufocri, leinuri, conulsii, stopuri cardiace, afeciuni $epato'!iliare, leziuni cere!rale,
!oli de plm&ni, cu caracter temporar sau permanent.
"onenia unic asupra stupefiantelor din *+6* arat c drogurile ilicite, aa cum sunt ele definite n
lege, reprezint su!stane ori produse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumate n mod inutil i n
afara prescripiilor medicale, n exces, conduc la dependen sigur a consumatorului fa de ele. n toat
lumea aceste su!stane sunt supuse unui regim strict tocmai din cauza efectelor negatie la care se poate
ajunge, fiind considerate su!stane psi$otrope i supuse controlului internaional.
/menirea a deenit contient de pericolul traficului i consumului ilicit de droguri o dat cu
amplificarea acestuia i descoperirea efectelor nocie asupra organismului, fapt pentru care organizaiile
internaionale au adoptat o serie de conenii pentru ngrdirea i c$iar interzicerea acestuia.
n pofida apariiei i concurenei unor noi forme de criminalitate Q sau poate tocmai de aceea Q i cu
toate eforturile umane i financiare depuse n ultimii ani de comunitatea mondial, fenomenul consumului i
traficului de droguri reprezint nc o trist permanen a nceputului de mileniu i o sfidare mereu prezent
pentru sericiile de aplicare a legii.
"a atare, putem aprecia c efectele consumului de droguri, indiferent de sfera din care proine #licit
sau ilicit%, se resimt nu numai pe plan social ci i su! aspect juridic.
-stfel, pentru drogurile apreciate tradiional ca fiind licite, consumul este nerestricti, put&nd fi
comercializate pe orice pia, ncuraj&ndu'se c$iar promoarea i pu!licitatea lor, pe c&nd n ceea ce priete
regimul juridic al drogurilor considerate ilicite, acesta este total diferit, n sensul c producia i &nzarea sunt
seer ncorsetate, iar propaganda n faoarea lor este considerat ca fiind apologie i ca atare este nepermis i
sancionat penal.
4rept urmare, calificarea juridic n acest caz este diferit0 consumul de#ine abu*% comerciali*area se
transform6 7n trafic% promo#area de#ine incitare.
"a o alt consecin, dac pentru drogurile licite se aplic regulile economiei de pia, cu alenele
sale, pentru cele considerate ilicite se instituie, n sc$im!, un riguros program de contracarare, la toate
nielurile, n scopul eradicrii lor. 9e de alt parte, se impune s eideniem i faptul c aceast distincie
ar!itrar ori c$iar cu semnificaie politic are numeroase conotaii i de alt natur, care alimenteaz micrile
nscute pe plan internaional dar i la niel naional, tot mai numeroase, ce solicit dezincriminarea penal
pentru consumul unor droguri ilicite.
J
9opescu 5., Garman 4. .$idul oluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *FNN.orun ..R.' /p. cit., p. *2F.
B
-lecu .$.' /p. cit., p. 1I.
6
.orun ..R.' /p. cit., p. *F*
*6
Traficul illicit de droguri si Terorismul
Capitolul (. Caracteristicile$ e+olu,ia )i te-di-,ele ma-ifestate de traficul ilicit )i a.u/ul de droguri
Hraficul de droguri prezint o serie de caracteristici generale desprinse din numeroasele anc$ete
efectuate de organismele naionale i internaionale nsrcinate cu preenirea i reprimarea acestui flagel al
lumii contemporane.
"aracterul comercial i organizat al traficului ilicit este dat de legea cererii i ofertei i de faptul c
o!inerea unor profituri c&t mai mari pe aceast cale este unicul scop al reelelor de transport i de &nzare al
drogurilor.
"aracterul clandestin este ilustrat de faptul c cei care dirijeaz acest trafic sunt necunoscui pentru
marea mas a traficanilor de r&nd, camufl&ndu'i actiitile ilegale n anumite aciuni permise de lege.
Intermediarii n acest trafic sunt alei n funcie de posi!ilitile de deplasare pecare le ofer profesia sau
calitatea lor uz&nd frecent de identiti false.
9rofiturile o!inute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate n general, n ri ale cror!nci
admit practicarea unor conturi !ancare anonime i le garanteaz secretul.
5uarea n considerare a riscului este o alt caracteristic, moti pentru care itinerariile i modurile de
operare folosite ariaz n funcie de anumite dificulti cunoscute sau prezute. ;unt preferate rute indirecte
i mai lungi, dac prezint mai mult siguran, intermediarii sunt sc$im!ai, dac pot fi descoperii, iar uneori
c$iar suprimai, dac or!esc prea mult.
5egtura cu mediile criminale este o alt caracteristic important a traficului ilicit de droguri.;unt
foarte multe cazurile n care traficanii de droguri au legturi cu !ande organizate specializate n exploatarea
prostituiei, a jocurilor clandestine, precum i n falsificarea i plasarea de moned fals. 9e de alt parte,
fotii specialiti ai $old'up'urilor ori proxeneii se reconertesc n traficani de droguri.
Hraficul indiidual este o ultim caracteristic a traficului internaional de droguri. Aumeroi indiizi
originari din zonele productoare de droguri efectueaz pe cont propriu transporturi de mici cantiti de drog,
n special frunz i rin de canna!is i su!stane psi$otrope.
4e'a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a aut o eoluie ascendent, de la simpla folosire n
scopuri medicale i terapeutice de ctre indectori, n perioada antic, p&n la cultiarea, producerea i
comercializarea acestora de ctre reele infracionale aparin&nd crimei organizate, n perioada contemporan.
2oluia traficului i consumului ilicit de droguri din )om&nia n perioada *+++'2,,1 reflect o
tendin ascendent, eideniat de nielul crescut al confiscrilor de droguri. 4in datele statistice existente
rezult c n anul 2,,2, n )om&nia, a fost capturat o cantitate de droguri mai mare dec&t pe ntreg parcursul
ultimilor *, ani. -stfel, dac din *++* i p&n n anul 2,,* au fost depistate 1B.,,, Eg de droguri, n anul
2,,2 au fost confiscate peste J1.,,, Eg
F
.
-adar, n cursul anului 2,,* consumul de droguri s'a extins pe ntreg teritoriul rii, cuprinz&nd
segmente dierse ale populaiei, gama de droguri utilizat fiind extins, incluz&nd canna!is, amfetamine,
$eroin, opiu, cocain. "alea de administrare difer n funcie de drogul utilizat, dar i de efectul pe care
consumatorul de droguri l urmrete. ;'a extins uzul unor medicamente cu coninut psi$otrop, al
!enzodiazepinelor i !ar!ituricelor administrate direct sau n amestec cu alcool. ;'a constatat c fumatul
igaretelor care conin canna!is sau marijuana a luat amploare n r&ndul eleilor. -u fost semnalate frecent
decese cauzate de utilizarea n supradoz a drogurilor.
F
;trategia Aaional -ntidrog n perioada 2,,1'2,,J, cap. IG, seciunea I *!NN @otr&rea .uernului )om&niei nr. *BJN2,,1,
<onitorul /ficial al )om&niei, partea I, nr. *** din 2*.,2.2,,18
*F
Traficul illicit de droguri si Terorismul
4atele o!inute n urma studiului respecti ne permit s concluzionm c n )om&nia0
' se nregistreaz creteri n ceea ce priete numrul consumatorilor8
' exist pericolul escaladrii unor !oli cu transmitere iral de tipul @IG Q ;I4-, $epatita " etc., ca urmare a
expansiunii formei de consum prin injectare8
' se dezolt reeaua de distri!uie, prin atragerea n actiiti de acest gen a unor persoane impulsionate de
necesitatea de a'i procura droguri pentru consumul propriu8
' crete numrul cetenilor rom&ni implicai n actiitile de trafic Q n calitate de curieri, depozitari,
intermediari Q i se amplific rolul lor n distri!uire8
' eniturile deose!ite o!inute i ndeamn pe dealeri s se implice mai acti n actiiti de splare a !anilor,
racol&nd n acest sens specialiti din domeniul economic i financiar'!ancar. ;e or nmuli faptele de
corupere a funcionarilor i altor persoane cu funcii oficiale8
' se or extinde relaiile cu organizaiile criminale ce acioneaz n strintate, cola!orarea a fi direct, cu
intermediari din ce n ce mai puini8
' a crescut i a crete periculozitatea infractorilor implicai #n special prin ac$iziionarea de armament sau
prin apelarea la sericiile unor criminali profesioniti%8
' a&nd n edere lipsa unei reele sanitare capa!ile s preia toxicomanii i s asigure un tratament
corespunztor, numrul celor care apeleaz la aceste sericii a fi redus i astfel se or nmuli cazurile de
deces, consecina administrrii unor supradoze etc.
9e plan internaional n ultimi ani, a aprut ideea li!eralizrii controlului narcoticelor, pentru a se
ncerca forme de control mai permisie, ca de exemplu neincriminarea posesiei de mici cantiti de drog
pentru uzul propriu, posi!ilitatea prescrierii acestor su!stane celor dependeni, de ctre medici, ori &nzarea
drogurilor fr restricii. -stfel de sugestii au fost promoate de saanii doctrinari n domeniul juridic din
/landa i anumite state din ;.(.-.
9ropunerile formulate au izat neincriminarea posesiei pentru uzul personal i consumul unor cantiti
mici de droguri, n timp ce comercializarea ar fi considerat, n continuare, infraciune. n practic, aceasta ar
conduce la procurarea unor cantiti de drog de pe strad. ;e mai aanseaz ideea ca medicii s ai! n mod
legal posi!ilitatea prescrierii unor su!stane stupefiante, celor cunoscui i nregistrai ca dependeni de
droguri. 4e asemenea, legalizarea tre!uie s reprezinte a!olirea complet a controlului guernamental i s
permit &nzri li!ere ori manifestrii acestui monopol ca n cazul alcoolului, instituindu'se taxe mrite,
restricii de &rst etc.
)iscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult exagerate. "ercetrile din ultimele decenii
au artat c toate tipurile de narcotice duneaz sntii, prooc&nd dependen i neput&ndu'se realiza un
consum moderat, deoarece organismul cere n continuare drog, c$iar dac acesta este duntor.
2ste greit s pedepseti !oala n sine. ;e incrimineaz n legislaie operaiunile i folosirea drogurilor
i nu dependena n sine./ societate nu are nici un drept s interzic mem!rilor si s consume droguri pentru
a'i influena psi$icul. 9rin "onenia Internaional a Aaiunilor (nite priind 4rogurile
I
s'a artat c
acestea pot fi folosite numai n scop medical i tiinific. >olosirea drogurilor pentru uz personal, n scopuri
recreatie, religioase ori pentru a'i prooca $alucinaii nu este permis de reme ce drogurile nemedicale
includ i riscuri majore at&t pentru indiid c&t i pentru societate.
Interzicerea drogurilor a fcut ca acestea s prezinte un mai mare interes, ca n cazul fructului oprit.
<otiul pentru care drogurile sunt considerate excitante este c prooac efecte plcute, cel puin la nceput,
cre&nd n timp dependena care mpinge consumatorul s'i procure cu orice pre sursa plcerii. >aptul c
dependena este greu de contracarat este un moti important pentru a controla drogurile.
I
"onenia unic a stupefiantelor, nc$eiat la AeC DorE la 1, martie *+6*, amendat prin 9rotocolul de la .enea din 2B martie
*+F2, la care )om&nia a aderat prin 4ecretul nr. 626N*+F1NN=uletinul /ficial, partea I, nr. 2*1N*+F1.
*I
Traficul illicit de droguri si Terorismul
"ontrolul drogurilor a creat o oportunitate de m!ogire pentru sindicatele crimei i a generat
infraciuni grae care ar disprea dac drogurile ar fi legalizate. 9rofiturile sunt posi!ile prin generarea
dependenei la toxicomani care sunt dispui s plteasc sume enorme pentru ac$iziionarea drogurilor i
satisfacerea neoilor. / pia li!er ar face ca i mai muli oameni s dein dependeni, cre&nd profituri i
mai mari productorilor. 4ac societatea prin educaie, tratament i sanciuni penale elimin aceste necesiti,
sindicatele crimei ar fi priate de profit.
9rin prescrierea legal a drogurilor pentru dependeni, su! control medical, societatea iar scoate pe
acetia din circuitul pieei negre i i'ar eli!era de neoia de a comite infraciuni pentru a'i plti drogurile.
(nele ri au ncercat s implementeze acest sistem, prin prescrierea drogurilor ctre dependeni, acetia fiind
li!eri s le consume n ce mod doresc, ns rezultatele au fost catastrofale. Izolarea social este rezultatul
direct al consumului de droguri, procurarea acestora deenind prioritar n faa oricrei alte neoi, diminu&nd
interesul fa de societate. 5i!era comercializare ar nsemna c tot mai muli oameni ar fi scoi n afara
societii.
"ontrolul drogurilor a aut un rol decisi. )sp&ndirea drogurilor i creterea posi!ilitilor de
procurare a dus la o cretere a numrului dependenilor, care numai prin operaiuni stricte ar putea fi inui su!
control. Aimeni nu poate estima nielul pe care l'ar putea atinge consumul dac s'ar proceda la legalizarea
drogurilor.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
*+
Traficul illicit de droguri si Terorismul

Capitolul *. Traficul ilicit de droguri si Terorismul
-tacurile teroriste de la ** septem!rie 2,,* indreptate asupra ;(- au determinat o reorientare a
modului de a!ordare a pro!lematicilor referitoare la terorism i traficul de droguri, fenomene infractionale
majore care afecteaza societatea nceputului celui de'al treilea mileniu. -naliza ulterioara a datelor cu priire
la cele petrecute la acea dat, precum i a celor cu priire la alte eenimente majore deternlinate de actiuni ale
gruparilor teroriste a eidentiat existenta unor interferente intre terorism i traficul de droguri, ceea ce a facut
ca notiunea de narco'terorism sa'i gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor majore ce definesc
actualul context socio'politic international.
Hermenul narco'terorism definete derularea unor actiitati organizate i puse in practica de grupari
teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, !anii rezultati, partial sau
integral, fiind folositi pentru finantarea actiitatilor respectie.
4atele statistice i analiza derularii unor actiitati criminale majore eidentiaza o serie de legturi ntre
traficul de droguri i alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc,
prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. 5egaturile dintre diferite actiitati criminale sunt deternlinate de faptul
ca gruparile implicate in acest gen de actiitati adesea interactioneaza, mai ales su! aspect teritorial.
"onexunile dintre traficul de droguri i iolenta n general !ine cunoscute, intrucat alterarea functiilor
la niel mental in ceea ce'i priete pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportamente
iresponsa!ile i iolente, dar legatura cu terorismul este mult mai complexa i izeaza, pe langa posi!ilul
consum de droguri din partea teroritilor #mai ales a celor sinucigai%, finantarea actiitaii acestora, in
condifiile in care din traficul de droguri se o!in, relati uor, mari sume de !ani. In fapt, posi!ilitatea unor
legaturi sta!ile intre gruparile criminate i cele teroriste nu constituie o noutate, in multe situatii, c$iar daca
fenomenele respectie au fost inestigate separat, au fost sta!ilite o serie de interferene intre acestea, noul
mod de a!ordare impus dupa eenimentele din septem!rie 2,,* conferind o cu totul alta dimensiune
fenomenelor respectie i relaiilordintre ele.
.lo!alizarea a determinat o sc$im!are la faa7 a modului de derulare a actiitailor specifice
criminalitafii organizate, alorificarea aantajelor oferite de te$nologie, finanfe, comunicaii i transporturi, in
stradania de acoperire eficient a acestor actiitai, transform&nd liderii gruprilor ce le deruleaz n adearai
7antreprenori ai crimei organizate7. In aceste condiii, ameninarea pe care o reprezinta marile grupari
criminale implicate in traficul de droguri, care opereaz la niel regional sau international, este cu atat mai
eidenta, finanarea terorismului cu !ani proeniti din traficul de droguri trec&nd din sfera posi!ilului in cea a
certitudinii.
(nul dintre cele mai releante exemple in acest sens il constituie cazul cele!rului antreprenor al
crimei organizate colum!iene7, 9a!lo 2sco!ar, liderul "artelului de la <edellin, care, in ultimele doua
decenii ale secolului trecut, a controlat comeul cu cocaina la niel mondial. Initial un oarecare infractor
stradal, prin implicare in traficul cu cocaina i punerea in aloare a ocatiei de lider, respectiul a ajuns relati
2,
Traficul illicit de droguri si Terorismul
repede sa dicteze in comerul cu acest drog, context in care a reuit s'i creeze o aere imensa care l'a situat
in randul celor mai !ogati oameni din lume.
(tilizand imensa putere financiara de care dispunea, 9a!lo 2sco!ar a reuit, prin coruperea unor
functionari de rang inalt ai statului, colum!ieni i americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu
putere de decizie i aplicare a legii din "olum!ia i ;(-, aand in edere asigurarea protectiei cartelului pe
care'l conducea i acoperirea actiitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum i asigurarea legitimitatii
!anilor proeniti din traficul de droguri, prin introducerea lor in dierse actiitati legale derulate in cele doua
state. 9rin utilizarea acelorai mijloace de presiune, du!late de o serie de asasinate in randul unor politicieni,
reprezentanti ai justitiei sau polititi, 9a!lo 2sco!ar a reuit sa temporizeze adoptarea i punerea in practica a
legii care preedea posi!ilitatea extradarii in ;(- a cetatenilor colum!ieni implicati in traficul de droguri.
Hoate acestea, precum i organizarea i punerea in practica in anul *+I+ a unui atentat cu !om!a
asupra unei curse apartinand liniilor aeriene -GI-A"- au determinat o reacie dura din partea autoritatilor
colum!iene i americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut marcand declanarea unei adearate
anatori a mem!rilor "artelului de la <edellin, care a culminat cu impucarea lui 9a!lo 2sco!ar in anul *++1
i destructurarea gruparii pe care o coordona.
4ei nu a existat o legatura directa intre "artelul de la <edellin i o grupare terorista consacrata, in
ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, deenise practic o
grupare terorista #oficial nu a !eneficial de acest atri!ut%, 9a!lo 2sco!ar fiind un precursor al narco'
terorismului, care folosea puterea sa financiara in ederea promoarii i impunerii am!itiilor politice, apeland
la practici deose!it de iolente, specifice gruparilor teroriste.
2xemplul prezentat se poate constitui intr'un elementul de legatura in eolutia celor doua fenomene
infractionale majore, traficul de droguri i terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul actual,
narco'terorism.
4atele pe care le detinem nu pot sa eidentieze o implicare directa a gruparilor teroriste in toate
actiitatile specifice traficului de droguri #cultiare, productie, stocare, transport, distri!utie etc.%, existand o
serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre doezi ale existentei unei dirijari a
!anilor proeniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. 9ro!area acestei ultime afirmatii este dificil de
realizat, fiind practic imposi!il de 7marcat7 !anii care proin din traficul de droguri i sunt utilizati de
gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deose!it de sofisticate,
derulandu'se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconentionale #$aCala%, ce au la !aza o serie
de traditii, coningeri religioase i simpatii manifestate in plan politico'cultural.
-nalizand conexiunile dintre traficul de droguri i terorism este necesar sa eidentiem diferentele pe
care le presupune iolenta asociata traficului de droguri i cea specifica narco'terorismului. In ceea ce priete
iolenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a
alterarii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc
pertur!atii de orice fel actiitatilor de trafic propriu'zise #9roductia, transportul, distri!utia etS.% am!ele
directii de manifestare #conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari riale, conflicte intre traficanti i
autoritati etc.% fiind intalnite zilnic, la edere, i afecteaz la scara mica am!ientul social. In opozitie cu
aceast situatie, terorismul presupune actiuni iolente, motiate pu!lic, premeditate, cu impact major asupra
2*
Traficul illicit de droguri si Terorismul
am!ientului social i sunt indreptate asupra unor tinte necom!atante, cei care le pun in practica fiind, in
cele mai multe cazuri, 7inizi!ili7.
4aca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este aproape
exclusa, se constata ca acestea pot fi prezente mai mult inceeace inseamna asigurarea unei protectii in legatura
cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei anumite regiuni, actiitatea de productie in
locatiile special amenajate, distri!utia ntr'o anumita regiune etc.. 4upa cum se poate constata, acest gen de
actiitati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt actiitati care, in !aza unor taxe de protectie, pot
asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata n discuie.
, alta modalitate practicata de gruparile teroriste pentru o!tinerea fondurilor necesare o constituie
perceperea de taxede la conationali sau simpatizati care sunt implicai in traficul de droguri, in sc$im!ul
trecerii su! tacere a acestor actiitati #mai ales in situatiile in care traficantii se afla in afara teritoriului
national%, situatie ce nu implica efecti gruparea terorista respectia in derularea traficului de droguri.
4e asemenea, liderii unor grupari implicate n traficul de droguri pot decide s sustina financiar
actiitatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cauza mpartaita i de traficanti, legatura fiind de natura
ideologico'culturala.
In acest context, deine din ce n ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre traficul de droguri
i terorism ramane !anul, dezoltarea unor conexiuni de profunzime ntre cele doua fenomene infractionale
intr&nd in domeniul cazurilor particulare.
(n exemplu n acest sens l constituie actiitatile gruparilor insurgente din "olum!ia i =urma,
-rmata >orelor )eolutionare din "olum!ia #>-)"% i, respecti, (nited Ta ;tate -rm3 #(T;-%, care
proin din structuri politice de orientare socialista, ce au actiat legal in tarile respectie. n prezent acestea,
fiind n afara legii, lupta impotria autoritatilor pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland actiitati
armate, inclusi din cele specifice arsenalului gruparilor teroriste, aand ca principala sursa de finantare
traficul international de droguri in care sunt implicate in mod acti.
, alta situatie este cea a gruparilor teroriste care actieaza In /rientul <ijlociu #@-<-;,
@2L=/55-@ etc.%, fara a exista doezi concludente priind implicarea lor in traficul international de
droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce proin, in mod direct sau indirect, din traficul de
droguri, legaturile sta!ilite n plan ideologic i culturar intre liderii acestora i cei ai unor grupari implicate n
traficul de droguri fiind determinante.
n mod asemanator a fost finantat i 9artidul <uncitorilor din Ourdistan #9OO%, micare politica
reoluionara a etnicilor Eurzi nfiintata n anul *+FJ, care, n perioada anilor KI,, a initiat o serie de actiitati
teroriste, existand indicii ca finantarea acestora a fost sustinuta de puternicele familii Eurde implicate in
traficul international cu $eroina, mare parte a mem!rilor acestora fiind simpatizani ai 9OO, dar nu participau
direct la derularea actiitatilor teroriste.
"omplexitatea situatiei din -fganistan i faptul ca o serie de exponeni ai gruparii teroriste condusa de
/sama !in 5aden i'au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroritii sunt implicai n
traficul cu $eroina afgana pentru a'i asigura fondurile necesare existenei i continuarii luptei pentru cauza pe
care au adoptat'o. 5a aceasta a contri!uit i faptul ca guernul afgan nu reuete sa exercite un control real i
22
Traficul illicit de droguri si Terorismul
eficient asupra intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioi fiind mult mai puternica, in
contextul in care o parte dintre acetia au legaturi directe cu traficantii de droguri.
9rin urmare, au existat oci care au sustinut faptul ca -fganistanul este un 4arco'stat, aspect
supradimensionat, in contextul in care guernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia
asigurarii sta!ilitatii interne a statului i a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care
presupun in mod o!iecti i o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac i stoparea traficului cu
$eroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat.
-mploarea acestor actiitati justifica temerile comunitatii internationale, fiind eident ca !anii
proeniti din droguri joaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de dierse grupari locale impotria
guernului afgan i a prezentei militare strmne, in contextul in care acestea nu dispun practic de prea multe
alternatie de finantare. ;e estimeaza ca la nielul anului 2,,1, gruparile care desfsurau actiuni armate pe
teritoriul afgan, multe aand exponenti ai tali!anilor sau ai gruparii al'Uaida, au !eneficiat pentru propria
finantare de peste *B,.,,,.,,, V proeniti din traficul de droguri.
Au exista date certe cu priire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar sericiile de
informatii !ritanice i americane au o!tinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi sta!ile,
!ine conturate, intre exponentii acestor grupari i liderii celor implicate in traficul de droguri, aspecte*e
ideologico'culturale fiind determinante in initierea i mentinerea lor. Hot in plan informati s'a conturat faptul
ca nationalistul afgan @aji ?uma O$an este principalul coordonator al traficului cu $eroin afgan dispunand
de o infrastructura care'i permite sa trafic$eze $eroina, prin 9aEistan, spre principalele piete europene i sa
furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu'se in legtura directa cu liderii
acestora.
-spectele prezentate in sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre
principalele surge de finantare a terorismului international, dar nu exist doezi eidente priind implicarea
gruparilor teroriste in traficul de droguri. 2lementul de legatura intre traficantii de droguri i teroriti ramane
!anul, modalitatile in care se realizeaza efecti finantarea acestora din urma fiind de o mare diersitate i
complexitate, proces in care spalarea !ani lor proeniti din anzarea drogurilor joaca un rol deose!it de
important.
>inantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu !ani proeniti din actiitati specifice
criminalitatii organizate, dintre care traficul de droguri i perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele
mai reprezentatie, fie cu !ani rezultati din actiitati legale amorsate i intretinute in multe situatii cu !ani
o!tinufi ilegal in urma unor actiitati de natura criminala, precum i din donatii ale unor simpatizanti.
Hre!uie aut in edere faptul ca finantarea unei actiuni teroriste nu presupune sume foarte mari de
!ani #actiitatea din ** septem!rie 2,,* nu a ridicat costurile *1 mai mult de B,,.,,, V%, dar finantarea unei
grupari teroriste presupune existenta unor importante sume de !ani care sunt dirijate pentru organizarea
actiitatilor, recrutarea de noi mem!ri, antrenarea i ec$iparea acestora i, in final, finantarea operatiunilor. In
paralel, marile grupari teroriste inestesc importante sume de !ani in campanii mediatice, actiuni de
influeritarea unor lideri politici i derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpatizanti.
21
Traficul illicit de droguri si Terorismul
In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de finantare cat
mai sta!ile, un rol important in aceasta directie jucandu'l derularea directa, dar mai ales prin intermediari
#simpatizanti%, a unor actiitati economice care sa le asigure eniturile necesare i sa masc$eze proenienta
initiala a !anilor rezultati, din actiitati ilegale. 9entru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti financiari
care actieaza in cadrul unor firme special create, deruland o serie de tranzactii prin intermediul mai multor
firme fantoma, ceea ce Ie asigura introducerea !anilor in circuitul legal. Hot prin intermediul acestor firme
sunt reciclati i !anii o!finuti de gruparile teroriste in urma unor donatii enite de la sirnpatizanti sau a
colectarii unor taxe de protectie, casele de sc$im! alutar aflate su! controlul direct sau indirect al gruparilor
teroriste jucand un rol deose!it de important in aceste actiitati.
, alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in /rientul -propiat i cel <ijlociu,
izeaza folosirea sistemelor financiare informale #$aCala%, care se !azeaza pe existenta unui lant de !roEeri ce
realizeaza tranzactii cu !ani, cas$ in !aza unor conentii preexistente, intre acetia fiind sta!ilita o indelungata
cooperare !azata pe relaii de incredere ce ine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. 4e asemenea, pot
fi folosite i !ancile islamice, care opereaza mai ales in -sia i -frica, a cror functionare are la !aza strict
legea islamic ceea ce implica inexistenta unor norme de preenire a spalarii !anilor i a controalelor
executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta directie.
Intrucat, la niel international, au fost declanate o serie de mecanisme menite sa identifice i sa
!loc$eze sursele de finantare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se detaeze cat mai mult de actiitatile
ilegale care pot intra in izorul autoritailor, sens in care apeleaza la intermediari, mai ales din randul
simpatizantilor conationali care locuiesc de mai multa reme in strainatate i nu au intrat in nici un fel in
atentia autoritatilor.
-cest aspect de relatia noutate ingreuneaza i mai mult sarcina autoritailor pe linia depistarii i
!locarii surselor de finantare a gruparilor teroriste, deenind din ce in ce mai clara necesitatea derularii unor
actiuni de cooperare la niel regional i international, sustinute de aportul discret, dar eficient, al sericiilor de
informaii.
-spectele prezentate in cadrul acestei lucrari au incercat sa eidentieze principalele repere ce definesc
cadrul de manifestare al traficului i consumului de droguri in actualul context socia'politic international.
2J
Traficul illicit de droguri si Terorismul
=i!liografie0
"olonel 4r 4amian <iclea Q "unoasterea "rimei /rganizate, 2d 93gmal3on, 9loiesti, 2,,*
Hraian 5iteanu, Heodoru ;tefan, "onstantin ;toica Q Hraficul de droguri. )epere, dimensiuni si
perspectie, 2d -AI, =ucuresti 2,,B
=erc$ean G., 9letea ".' 4rogurile i traficanii de droguri ' 9iteti0 2d. 9aralela JB, *++I, p. BI'B+.
9opescu 5.,German 4. Q .$idul Goluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *6.
-rdelean @. . a. Q 4roguri i toxicomani ' /radea0 2d. 2uroprint, 2,,*, p. 21
2B