Nr 1(205) martie 2020 19,90 lei

GENERAȚIA Z

Gabriela Mihălcioiu
PRINCIPALELE TOT CE Ana
Neagu TREBUIE
Campanie de SĂ ȘTII
despre consumul de DESPRE CELE MAI
PROBLEME ALE despre anturajul
informare
droguri în rândul FRECVENTE PROBLEME
ADOLESCENȚILOR din
ALEperioada
ADOLESCENȚILOR
adolescenților. Iulia Nedelescu despre
adolescenței.
depresia la adolescenți.

PE COPERTĂ
Suciu Theodora
IULIANA BEREGOI, EDIȚIE SPECIALĂ
despre bullying. CÂNTĂREAȚĂ ȘI SIMBOL
AL GENERAȚIEI Z.
PENTRU
ADOLESCENȚI
Drogul este o substanță a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct
creierul și sistemul nervos,schimbă dispoziția sau starea de conștiență. Tipurile de droguri
folosite cel mai des în rândul adolescenților sunt în general cele care sunt considerate droguri
ușoare :marijuana,cannabis,drogurile de petrecere,hasis etc. În România, canabisul este cel
mai consumat drog, în special în rândul tinerilor. Pentru prima oară în întreaga perioadă de
monitorizare, canabisul este la același nivel cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament
ca urmare a consumului de droguri. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în
România, 4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declarând că a
experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună. Cea mai
mică vârstă de debut declarată de
către cei care au experimentat
consumul de canabis a fost 10 ani,
iar cea mai mare, 50 ani.
Confirmând faptul că tinerii
reprezintă o populaţie cu risc
crescut în consum, 81,1% dintre cei
care au consumat canabis au
debutat în consum în intervalul 15-
24 ani. Majoritatea (49,9%) au
debutat în consumul de canabis
între 15 şi 19 ani, iar 31,2%, între 20 şi 24 ani. Canabisul se află pe al doilea loc (după
opiacee) în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri (38%) și
chiar pe primul loc în rândul persoanelor de sex masculin care au accesat serviciile de
tratament în anul 2014 (41%).Consumatorii de canabis care au accesat serviciile de tratament
fac parte din populația tânără, 71% dintre persoanele admise la tratament pentru consum de
canabis având vârsta cuprinsă în intervalul 20-29 ani.

Un adolescent începe să consume roguri fiindcă poate a avut o traumă în copilărie sau poate
nu a avut parte de suficientă afecțiune din partea părinților sau doar din curiozitate.
Adolescenții doresc foarte mult să comunice. Toți spun că motivul principal pentru care încep
să consume droguri este că nu reușesc să o legătură cu
lumea înconjurătoare.

La droguri se ajunge foarte ușor. Odată ce le vine

ideea în minte pot să le și găsească fiindcă sunt multe
metode prin care pot ajunge la droguri. Trebuie să
deschidă gura și vor veni spre ei. Este foarte ușor să

1
procuri droguri în momentul în care îți dorești lucrul acesta. Traficanți sunt peste tot,inclusiv
în rândul elevilor.

Prevenirea consumului de droguri este cel mai important lucru pe care îl putem face. Este un
proces greoi care poate fi realizat numai cu
un efort susținut din partea tuturor,a
persoanelor de specialitate,a psihologilor,a
părinților în mod special. Prevenirea
consumului de droguri înseamnă informarea
și conștientizarea tinerilor cu privire la
efectele drogurilor și pe de altă parte
formarea de abilități de a relaționa cu
semenii,de a comunica,de a face față presiunii
grupului.

Ascultați ce au să vă spună !
Fiți îngrijorați pentru ei și suportivi !
Asigurați-i că țineți la ei,că vă pasă de ei !
Încurajați-i să ceară ajutor de specialitate !
Amintiți-le mereu de lucrurile bune din viața lor !

Cu un efort permanent consumatorul

poate să se întoarcă din drum. În primul
rând trebuie o voință foarte puternică a
celui care a început să consume droguri
să se lase,să înțeleagă că este nociv,că
poate muri. Cu sprijinul tuturor, cu
sprijinul societății până la urmă , poate
reuși. Familia are un rol foarte
important în vindecarea pacientului.

2
 Fizice: paloare, probleme repetate de sănătate, ochi roșii și somnoroși, o tuse care
durează mai mult.
Emoționale: schimbări de personalitate și de stări emoționale bruște, irascibilitate,
comportament iresponsabil, scăderea stimei de sine și o pierdere generala a interesului.
Familiale: încălcarea regulilor și contrazicerea în mod repetat a părinților.
Școlare: interes scăzut, atitudine negativă, scăderea notelor și multe absențe.
Sociale: noi prieteni care sunt mai puțin interesați de norme și activitățile școlare,
probleme cu legea si schimbarea radicală a stilului de a se îmbrăca și a celui muzical
ascultat.

La nivel comportamental, in funcție de drogul folosit, pot apărea următoarele

modificări:
Cocaina: creează dependența psihică și fizică încă de la prima doză, acest drog face
adolescentul să fie într-o continuă căutare a sa, încercând să facă rost de bani, pentru a
îl cumpăra, prin orice metoda. El devine energic și agitat, atunci când se află sub
influența drogului, fiind foarte trist, în momentul în care nu consumă.
Heroina: tânărul simte nevoia de a consuma acest drog, cât mai curând posibil, după
ce și-a injectat prima doză. În timpul consumului, el este latent, nu răspunde la stimuli
și dă senzația că ar dormi. Atunci când nu îl consumă, el este agitat, se simte deprimat
și este într-o căutare continuă a drogului, nedormind.

Există un număr mare de droguri, fiecare dintre acestea având efecte diferite asupra
comportamentului. Majoritatea lor cresc nivelul serotoninei – un hormon responsabil de
stările de fericire – astfel încât, ca si punct comun, consumul lor da stări euforice, iar
momentele în care el nu este consumat sunt însoțite de tristețe.

3
 Depresia, cea mai întâlnită afecțiune în rândul
adolescenților

1.GENERALITĂȚI
Rata suicidelor a crescut cu mai mult de 200% în ultima decadă. Studiile recente au
arătat că mai mult de 20% din adolescenți au probleme emoționale și o treime din adolescenți
primesc îngrijiri psihiatrice pentru depresie. Majoritatea adolescenților care suferă de depresie
pot fi tratați de depresie cu ajutorul psihologului și cu o susținere corespunzătoare a familiei.
Se consideră că depresia este cel mai des întâlnită boală cu care se confruntă psihologii în
ultima perioadă și afectează aproximativ 8 milioane de oameni din America de nord. Adulții
cu probleme psihiatrice sunt de 20 de ori mai predispuși să moara în urma unui suicid decât
adulții fară probleme psihiatrice. Depresia majoră, incluzând dezordinea bipolară la nivel
afectiv, apare cel mai des la vârstă adolescentina și efectele sale duc mai târziu la mortalitate.
Suicidul la adolescenți este responsabil pentru moartea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și
19 ani, acești tineri suferind de boli cardiovasculare sau de cancer. În rândul tinerilor
adolescenți depresia este foarte des întâlnită, ducând la dificultăți enorme la scoală, la locul de
muncă și în viață personală. Aceste tulburări se reflectă mai târziu în viața lui ca adult.

2.SIMPTOME
În adolescență este timpul emoțiilor, labilităților emoționale, a introspecțiilor și a
sensibilităților accentuate. Este o vreme a rebeliunii și a experimentelor
comportamentale .Psihoterapeuții trebuie să identifice simptomele depresiei și să trateze
boala. Confidențialitatea între medic și pacient trebuie să fie asigurată, dar nu în cazul în care
părinții sunt implicați în tratament. Părinții sunt principalii aliați în reușită tratamentului.
Diagnosticul poate cere mai mult decât o singură întâlnire psihoterapeut – pacient și nu este
un proces care poate fi întrerupt.

4
Depresia prezintă la adolescenți aceleași simptome ca și în cazul adulților. Tristețea cronică
poate fi caracterizată prin purtarea de haine ce au culoare neagră, prin scrierea de poezie cu
teme morbide sau prin ascultarea unui tip de muzică caracteristic stărilor depresive.
Disturbările în ceea ce privește somnul se pot manifesta prin privitul la televizor toată
noaptea, dificultăți în trezirea de dimineața, sau dormitul pe tot parcursul zilei. Alte
caracteristici ale depresiei sunt pierderea concentrării și gândire înceată. Pierderea poftei de
mâncare poate degenera în anorexie sau bulimie. Depresia adolescentină poate prezenta, de
asemenea, un comportament agresiv, poate determina consumul de alcool în mod abuziv.

5
3.TRATAMENT

Tratarea adolescenților care suferă de depresie nervoasă începe

de la prima întâlnire, prin crearea unei legături între el și
terapeut. Este foarte important ca discuția dintre cei doi să se
poarte într-o manieră relaxantă.

Psihoterapeutul trebuie să inspire încredere și înțelegere.

Adolescenții pot reacționa negativ în ceea ce-l privește pe
terapeut. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că suferă de
depresie. Pot să aibă o stimă de sine foarte scăzută și să-și
proiecteze sentimentele asupra psihoterapeutului. Este foarte
important că psihoterapeutul să înțeleagă acest comportament ca
fiind o parte a depresiei și să acționeze în consecință.

Întâlnirile între psihoterapeut și pacient ar trebui să se desfășoare

în absența părinților. Adolescentul este un participant activ în
tratament, iar psihoterapeutul trebuie să identifice problema în
ceea ce-l privește pe adolescent și pe părinții acestuia, să ofere
speranță și sprijin.

6
 D ragi cititori , în această ediție aș vrea să
vă prezint prin intermediul copilăriei mele ,
anturajele și rolul lor, bun sau rău .

Perioada adolescenței reprezintă una dintre

etapele critice din viața noastră. De multe ori
anturajul reprezintă punctul cheie, locul unde
ne petrecem cel mai mult timp, dar și grupul
care ne reprezintă. Adolescența nu reprezintă doar creștere și dezvoltare fizică, ci și o mulțime
de gânduri, sentimente care vor forma personalitatea adultului de mai târziu.

Cred că toți am auzit de la parinți că unii din prietenii noștri nu sunt buni pentru noi.
Întrebarea pe care eu o puneam mereu era “De ce ?” Atunci nu mi-a răspuns nimeni concret,
dar crescând am primit răspunsul de la viață. Nu pot să spun că atunci când pierdeam prietenii
mă simțeam bine, dar am realizat cu timpul că prietenii vin și plecă.

Propriul meu anturaj s-a format cam prin perioada liceului, unde mi-am făcut un grup de
prieteni cu care mergeam la petreceri, în cluburi, prin oraș și chiar în vacanțe. Acest anturaj
devenise refugiul meu pentru toată oboseala, pentru lipsa de neîntelegere și afecțiune din
familie , chiar și pentru plictiseală. Fiind neînțeleasă în familie, îmi petreceam tot timpul liber
cu prietenii mei. Cu timpul am vrut să stăm din ce în ce mai mult împreună, pentru că între
noi se legaseră prietenii foarte strânse,chiar si relații de iubire între câtiva dintre membrii
grupului. Am început să iesim cât mai des, în fiecare seară ne strângeam în unul din locurile
noastre și ne distram. Aceste obiceiuri au continuat pe tot parcursul vacanței de vară, dar o
dată cu începutul liceului nu am acordat atenție scolii deoarece eram in continuare în fiecare
seara afară cu prietenii mei, uneori ajungând acasă dimineța. Apucam să dorm două trei ore și
plecam la liceu. Programul acesta în câteva săptămâni mă adusese în statiul în care dormeam
la școală, nu învățam pentru că nu mai aveam timp.

După o perioadă destul

de lungă, mama mea a

7
decis că trebuie să termin cu acest anturaj și să mă ocup de școală spunându-mi “ De prieteni
o să ai timp toată viața, dar liceul îl faci o singură dată”. Cred că vă dați seama ce ceartă a
urmat . Nu am vrut să o ascult absolut deloc, deoarece tot ce îmi spunea mi se părea o
aberație. Cum puteam eu să renunț la gașca mea , la noua mea familie? Am ales să mă cert cu
toată familia pentru anturajul meu.

Atunci mi s-a părut o idee foarte bună să îmi las familia pentru prieteni și să nu o ascult pe
mama care îmi dorea doar binele. Ajunsesem să nu mai vorbesc cu nimeni din familie,
stăteam separtat de ei mereu. După o perioadă de timp în care mama m-a lăsat să iau decizii
singura, anturajul începuse să se dezbine câte puțin. Inițtial am crezut că mi se pare mie, dar
am observat ca o data ce timpul trecea prietenii nedespărțiți care eram, am ajuns să nu mai
iesim mai deloc. Am încercat să vorbesc cu ei să ieșim iar și să vedem ce s-a întâmplat. Pe
moment a fost o idee bună, dar în timp am observat că ,,Frații mei” , așa cum le spuneam eu,
au început să mă dea de o parte cu absolut tot. Am avut nevoie de ei în foarte multe probleme,
dar tot ce auzeam mereu era,, Nu putem acum, suntem ocupați”.

Am înteles ideea după foarte mult timp în care am crezut că am greșit eu. Anturajul meu iși
găsise o altă persoană cu care m-au înlocuit foarte ușor. Fiind foarte supărată si dezamăgită
am început să fumez și să beau foarte mult. Am crezut că este o soluție bună ca să uit mai ușor
tot ce s-a întâmplat. După câteva săptămâni în care mă distrugeam singură, mama a observat
că slăbisem groaznic și arătam oribil. M-a întrebat ce am pățit. Inițial nu am vrut să vorbesc
cu ea, dar după i-am povestit tot.

M-a ascultat cu mare grijă și nu m-a întrerupt

până nu am terminat de spus povestea care mă
chinuia de câteva săptămâni bune.

Mama m-a luat în brațe și mi-a spus că si ea a

pățit ceva asemănător cu mine când era la
facultate, doar că ea si-a dat seama la timp și a
știut când să iasă din acel anturaj toxic.

În timp mi-am revenit cu sănătatea, nu am mai

băut, dar de fumat încă nu am reușit să mă las.
Am pus școala pe primul loc și vorbeam absolut
orice cu mama mea .

Pentru mine acest capitol al vieții mele a fost ca o lecție de viață care mă pregătește pentru
viitor.

Ceea ce vreau să vă spun este că indiferent de ce prieteni ai, familia îți va fi mereu aproape,
chiar dacă noi o să refuzăm prezența și ajutorul lor.

8
Rolul unui anturaj în viața unui tânăr poate fi destul de important, dar si catastrofal. Copilul
poate avea de învățat, dar poate pășii pe o cale nu tocmai bună de pe care nu se poate întoarce.

Sfatul meu pentru copiii din ziua de astăzi este: “ Tine-ți prietenii aproape, dar familia si mai
aproape”.