MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII DIN

REPUBLICA MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA DREPT

Proiect de cercetare
la Criminologie
Tema: Narcomania în rândul
minorilor

Coordonator: ROTARI Oxana,

Dr., conf. univ.
Realizatori: studentele Gr. D-183-11
CARAUȘ Valeria,
FLOREA Doina,
IOSOB Cristina
VASILAȘCU Irina

CHIŞINĂU, 2019
 CUPRINS
1. Aspecte teoretice privind narcomania în rândul minorilor.....................................3
2. Sondaj criminologic...............................................................................................8
3. Analiza rezultatelor chestionarului........................................................................9
4. Măsuri de profilaxie şi combatere........................................................................15
 Narcomania în rândul minorilor
Societatea contemporană păşeşte cu paşi gigantic înainte, spre viitor. Dar alături de
progres, lumină şi frumos îşi află loc şi viciul, întunericul, urâtul. Un astfel de viciu e narcomania,
ce stopează dezvoltarea umanităţii.
Epidemia narcomaniei s-a răspândit în Republica Moldova în anul 1985, când s-a
început compania combaterii beţiei şi alcoolismului. Unii autori consideră creşterea narcomaniei
drept urmare a imposibilităţii procurării băuturilor alcoolice, după ce au fost distruse plantaţiile de
vii.

Narcomania este dependența unor persoane dependente de substanțe stupefiante.

Persoanele care suferă de asemenea deranjamente se numesc toxicomani sau narcomani. Există
denumiri specifice pentru dependența de anumite substanțe determinate.

Dependența de substanțe narcotice, cunoscută și sub numele de dependență de droguri,

este o stare adaptivă care se dezvoltă din administrarea repetată a drogului și care are ca rezultat
sevrajul la încetarea consumului de droguri. O dependență de droguri, un concept distinct față de
dependența de substanțe, este definită ca o utilizare compulsivă, în afara controlului, în ciuda
consecințelor negative. Un medicament dependent este un medicament care este atât
recompensarea, cât și consolidarea. DeltaFosB, un factor de transcriere a genei, este acum cunoscut
ca fiind o componentă critică și un factor comun în dezvoltarea practic a tuturor formelor
obișnuințe comportamentale și de droguri, dar nu dependență.
Narcoticele sunt substanțe care produc după pătrundere în corp o stare de narcoză. Aceste
substanțe sunt frecvent sub formă de gaze sau vapori care prin inhalare au un efect hipnotic,
somnifer, analgetic, relaxare musculară. În categoria lor intră și unele opioide.

3
Cuvîntul Narcomanie provine de la 2 cuvinte greceşti – „narche” –somn, amorţire, înţepenire,
„manie”- patimă, demenţă, (nebunie ) pasiune.
Termenul narcotic a fost folosit pentru prima dată în medicină pentru Opium şi
medicamentele analgetice în a căror componenţă el intră. Se folosesc în medicină ca analgetice
puternice la anumite boli. Plantele ce conţin narcotice sunt: macul şi cânepa, cunoscute din
antichitate. În Moldova ele cresc pretutindeni, haotic sau cultivate pe tot teritoriul.
Substanţele narcotice pot fi vegetale, cât şi sintetice. Ele sunt utilizate în medicină, dar
sunt produse şi ilegal, pentru narcomani.
După acţiunea lor pot fi deprimante, excitante, halucinogene. Din narcoticele ilegale
cele mai răspîndite sunt: Marihuana, Heroina, Cocaina şi Amfitericinele, Halucinonele.
Narcomania este o boală caracterizată de dependenţă fizică şi psihică a organismului
uman provocată de drogurile narcotice consumate şi se manifestă prin dereglarea funcţionării lui
normale. În primul rând se schimbă funcţia normală de percepţie a creerului, apar senzaţii de
plăcere (euforie ), putere şi superioritate urmate de letargie, ameţială, confuzie. Apoi apar dereglări
cardiace şi respiratorii, scade imunitatea. Adesea se asociază alte boli: SIDA, trombembolismul,
endocardita bacteriană, abcesul cerebral, hepatita serică, ciroza hepatică, malformaţiile.
Intreruperea bruscă a consumului de droguri provoacă sindromul abstenenţei în timpul căruia
persoana se simte foarte rău şi chiar nu mai poate trăi fără drog. Totodată narcomania distrugandu-
l psihic pe om îl impune să treacă la modul de viaţă antisocial şi îl face adesea periculos pentru
societate.
La moment narcomania are o răspîndire pandemică cuprinzînd 25,0% din populaţia
globului pământesc.
Narcomanii au nevoie de asistenţă medicală fără care boala progresează şi duce la
distrugerea organismului şi moarte, adesea din cauza supradozării cu preparate narcotice.

În fiecare an în Moldova decedează 120-140 persoane narcomani.

Factorii care duc la primul pas spre narcomanie sunt:
 accesibilitatea drogurilor,
 momentele sociale ce înlesnesc primul pas,
 starea psihologică a persoanei la momentul care-l determină să facă primul pas,
 eriditatea (predispunerea eriditară).
Pentru lichidarea cauzelor existenţei narcomaniei este necesară unirea forţelor organelor
de drept, medicale şi întregii societăţi.
Datele oficiale ale Dispensarului Republican de Narcologie, unde anual, beneficiază de
programele de reabilitare 230-250 de persoane, arată că în prezent în țară nu ar exista mai mult de
100 de tineri și adolescenți care consumă droguri. Însă între statisticile oficiale și cercetările
realizate de organizații neguvernamentale sau internaționale există o discrepanță uriașă. Asta
înseamnă că mulți dintre cei care consumă droguri rămân invizibili.
Potrivit lui Mihai Oprea, directorul Dispensarului Republican de Narcologie, în prezent
sunt luați la evidență oficială 68 de adolescenți consumatori de droguri, cifra fiind în continuă
scădere în ultimii ani. Majoritatea acestora au între 16 și 18 ani, în timp ce în anii precedenți erau
4
înregistrați consumatori de droguri și în rândul copiilor de 10 ani. În același timp, dacă în anii 90,
începutul anilor 2000, predomina consumul prin injectare, acum majoritatea minorilor și
adolescenților consumă droguri prin fumat și inhalare.

Potrivit lui Mihai Oprea, în Moldova se face foarte mult la capitolul profilaxia consumului
de droguri. „În anul 2010 a fost aprobată Strategia Națională Antidrog, respectiv, și un plan de
măsuri antidrog pentru anii 2011-2013, 2013-2016. Aș spune că măsurile care au fost întreprinse
pe parcursul anilor au dus la transformarea consumului de droguri, diminuarea numărului de
minori și adolescenți implicați în consumul de droguri. Actualmente nu sunt înregistrați copii sub
15 ani care ar consuma droguri și alte substanțe psihotrope, iar ponderea minorilor cu vârsta
cuprinsă între 16 și 18 ani este de 0,6%-07%, numeric vorbind de 50-70 de minori care se confruntă
cu aceste probleme, la nivel de țară. Anterior, în anii 90 - începutul anilor 2000, numărul lor
constituia 300-350 de minori și adolescenți care necesitau anumite intervenții de profilaxie și
tratament, precum și reabilitare psiho-socială”, a subliniat directorul Dispensarului Republican de
Narcologie.
Mii de adolescenți consumatori de droguri nu ajung în statisticile oficiale, în timp ce
numărul acestora crește constant de la an la an. Deoarece fenomenul este ascuns și nu se cunoaște
numărul exact al copiilor care au nevoie de ajutor, investițiile statului în programele de prevenire
sunt mai mult decât modeste.
„Drogurile sunt peste tot”
Pentru Igor, un tânăr de 24 de ani din Bălți, consumul de droguri ține deja de trecut, însă
emoțiile sunt încă vii atunci când își amintește de perioada când era dependent de ele. Totul a
început în adolescență, când, pentru a uita de mizeria care îl înconjura acasă, a început a fuma hașiș
împreună cu alți băieți din sat. Familia sa era atât de săracă încât în unele zile nu avea ce mânca.
Mama, care era țintuită la pat, nu îl putea proteja de riscurile adolescenței. Lăsat de capul lui își
condimenta viața cu mult alcool și droguri. După ce mama a murit, tânărul a decis să se mute cu
traiul la Bălți, unde este înregistrat cel mai mare număr de persoane dependente de droguri din
Republica Moldova.
Spune că era destul de ușor să găsească doza zilnică: „Drogurile sunt peste tot. Nu trebuie
decât să întrebi. Le luam de la băieți, se vând la orice pas. Atunci când depinzi de ele poți ajunge
să faci totul numai ca să le obții – furi, amăgești, ești gata chiar să omori pe cineva”, spune Igor.

5
Grație unui centru de sprijin pentru adolescenți, Igor a reușit să depășească dependența de droguri.
El spune că e destul de dificil să readuci la normalitate un fost narcoman. Dependenţa fiziologică
se rezolvă rapid, însă lucrul cel mai greu de dobândit este ieşirea din sfera dependenţei psihice.
Asta pentru că o persoană care a consumat droguri ani la rând este vulnerabilă şi recidivează
extrem de uşor.
„A început a se droga la 12 ani”
Ecaterina, o altă tânără care a reușit să iasă din calvarul numit dependența de droguri, își
amintește că i-a fost tare greu să revină la normal.
La 14 ani, tot ce o interesa încăpea în trei cuvinte – droguri, alcool și distracție. Mărturiile
ei concentrează, ca într-o capsulă, drama sutelor de adolescenţi aflaţi în situaţii similare.
Mama a plecat la muncă peste hotare când Ecaterina avea doar șapte luni. Astfel, adolescenta a
învățat cele mai importante lucruri din viață – să meargă, să zâmbească, să vorbească, fiind ajutată
de oameni străini.
În următorii ani s-au văzut extrem de rar, vorbind numai prin Skype, astfel, nici mama,
nici bunica, în grija căreia fusese lăsată copila nu își imaginau că Ecaterina este atrasă încetul cu
încetul într-un cerc vicios. A gustat din otrava drogurilor încă de pe când avea 12 ani, în companie
cu verișoara ei. De atunci a tot continuat să fumeze și să consume alcool.
„Atunci când ne întâlneam cu prietenii nu țineam cont de ce se întâmplă. Aveam posibilitatea să
consumăm alcool fară ca să fim controlați de cineva, să fumăm, uneori chiar și cânepă, sau cum îi
spunem noi, „iarbă veselă”. Aceasta era o modalitate de a ne relaxa și a ne distra.”
Acum Ecaterina vorbește cu aparentă detașare despre cealaltă parte a vieții sale, de pe
vremea când fuma marijuana cu prietenii. A trecut prin două episoade de supradoză pe care le-a
trăit chiar în stradă. „Simţeam cum cad într-o prăpastie, voiam să mă trezesc şi nu puteam. Puteam
muri. Am avut noroc că unul dintre prietenii mei a fost tot timpul cu mine”, ne-a povestit tânăra.

„Ajung să consume droguri din curiozitate”

6
 Potrivit experților, majoritatea adolescenților ajung să consume droguri din curiozitate
sau pentru a se distra, din cauza presiunii psihologice sau a nevoii de acceptare socială. Majoritatea
celor care consumă droguri sunt din mediul urban.
O treime din adolescenții respondenți ai unui sondaj au menționat că își primesc doza de
drog injectabil în locurile unde se adună mai mulți consumatori de droguri.Circa 86 % din
adolescenții chestionați în cadrul unui sondaj realizat de Centrul de sănătate prietenos tinerilor
„Neovita” au spus că au cunoscuți care consumă droguri. Fiecare al treilea adolescent din cei care
au încercat vreodată drogurile a menționat că a început să se drogheze la 15-18 ani, iar fiecare al
cincilea – la 10-14 ani. Fiecare al cincilea respondent crede că în Moldova este ușor să obții
droguri.

7
 Sondaj criminologic "Narcomania în rândul minorilor"
1. Genul respondentului
 Feminin
 Masculin
2. Cum calificați consumul de droguri?
 O boală
 Un stil de viaţă
 Un trend
3. Ați avut vreodată tentația de a consuma droguri?
 Da
 Nu
4. Considerați narcomania o problemă actuală a minorilor din RM?
 Da
 Nu
5. Care considerați că este factorul determinant pentru minori ca să consume droguri?
 Predispoziție genetică
 Lipsa controlului părinților
 Manipularea din mediul extern
 Tulburări psihice (depresie)
 Curiozitatea
6. Care sunt cele mai frecvente locuri în care minorii se droghează?
 Localuri de divertisment
 În stradă
 La școală
 Acasă
 În alte locuri publice
7. Care categorie de minori este mai predispusă consumului de droguri?
 Din mediul rural
 Din mediul urban
8. Ce metodă de consum de droguri o considerați cea mai răspândită?
 Fumatul
 Injectarea
 Pastilele
9. Care sunt cele mai relevante semne caracteristice minorilor dependenți de droguri?
 Agresivitate crescută
 Abandonul școlar
 Izolarea de familie
 Devieri ale ritmului somn-veghe
 Nevoia de bani în permanență creștere
10. Considerați că un minor dependent de droguri poate fi reabilitat și poate deveni un matur
responsabil și conștient?
 Da
 Nu

8
 Rezultatele sondajului "Narcomania în rândul minorilor"

1. GENUL RESPONDENTULUI

Masculin
38%
Feminin Feminin
62%
Masculin

În cadrul sondajului au participat 31 de femei (62 %) și 19 bărbați (38 %).

2. CUM CALIFICAȚI CONSUMUL DE

DROGURI?

Un trend; 9; 18%

O boală; 27; 54%

Un stil de viață; 14;
28%

La întrebarea "Cum calificați consumul de droguri?", 27 de respondenți (54 %) au optat pentru

varianta o boală, 14 respondenți (28 %) – un stil de viață, iar 9 respondenți (18 %) – un trend.

9
 3. AȚI AVUT VREODATĂ TENTAȚIA DE A
CONSUMA DROGURI?

Nu 47

Da 3

Întrebați dacă au fost vreodată tentați de substanțele narcotice, 3 respondenți (6 %) au recunoscut

că s-au pomenit în această situație, iar 47 de respondenți (94 %) nu au avut astfel de tentație.

4. CONSIDERAȚI NARCOMANIA O
PROBLEMĂ ACTUALĂ A MINORILOR
DIN RM?

47

Da Nu

În rândul celor intervievați, 47 de persoane (94 %) consideră că narcomania este o problemă a

minorilor din RM, iar 3 respondenți (6 %) consideră că nu ne confruntăm cu această problemă.

10
 5. CARE CONSIDERAȚI CĂ ESTE
FACTORUL DETERMINANT PENTRU
MINORI CA SĂ CONSUME DROGURI?
Predispoziție genetică Lipsa controlului părinților Manipularea din mediul extern
Tulburări psihice (depresie) Curiozitatea

10%
22%

20%

18%

30%

La întrebarea "Care considerați că este factorul determinant pentru minori ca să consume

droguri?", respondenții au oferit următoarele răspunsuri:
 predispoziție genetică – 5 respondenți (10 %);
 lipsa controlului părinților – 10 respondenți (20 %);
 manipularea din mediul extern – 15 respondenți (30 %);
 tulburări psihice (depresie) – 9 respondenți (18 %);
 curiozitatea – 11 respondenți (22 %).

6. CARE SUNT CELE MAI

FRECVENTE LOCURI ÎN CARE
MINORII SE DROGHEAZĂ?

În alte locuri publice

24%
Localuri de
divertisment
42%
Acasă
10%
La școală
4%
În stradă
20%

11
La întrebarea "Care sunt cele mai frecvente locuri în care minorii se droghează?", respondenții au
oferit următoarele răspunsuri:
 localuri de divertisment – 21 respondenți (42 %);
 în stradă – 10 respondenți (20 %);
 la școală – 2 respondenți (4 %);
 acasă – 7 respondenți (10 %);
 în alte locuri publice – 12 respondenți (24 %).

7. CARE CATEGORIE DE MINORI ESTE

MAI PREDISPUSĂ CONSUMULUI DE
DROGURI?
33

17

DIN MEDIUL RURAL DIN MEDIUL URBAN

Respondenții consideră că mai predispuși consumului de droguri sunt minorii din mediul urban –
33 respondenți (66%), față de cei din mediul rural – 17 respondenți (34 %).

8. CE METODĂ DE CONSUM DE
DROGURI O CONSIDERAȚI CEA MAI
RĂSPÂNDITĂ?

24%

Fumatul
56%
20% Injectarea
Pastilele

La întrebarea "Ce metodă de consum de droguri o considerați cea mai răspândită?", respondenții
au oferit următoarele răspunsuri:
12
 fumatul – 28 respondenți (56 %);
 injectarea – 10 respondenți (20 %);
 pastilele – 12 respondenți (24 %).

9. CARE SUNT CELE MAI RELEVANTE

SEMNE CARACTERISTICE MINORILOR
DEPENDENȚI DE DROGURI?

Agresivitate crescută

26% Abandonul școlar

32%

Izolarea de familie
14%
14%
14% Devieri ale ritmului somn-veghe

Nevoia de bani în permanență

creștere

La întrebarea "Care sunt cele mai relevante semne caracteristice minorilor dependenți de
droguri?", respondenții au oferit următoarele răspunsuri:
 agresivitatea crescută – 16 respondenți (32 %);
 abandonul școlar – 7 respondenți (14 %);
 izolarea de familie – 7 respondenți (14 %);
 devieri ale ritmului somn-veghe – 7 respondenți (14 %);
 nevoia de bani în permanență creștere – 13 respondenți (26 %).

10. CONSIDERAȚI CĂ UN MINOR

DEPENDENT DE DROGURI POATE FI
REABILITAT ȘI POATE DEVENI UN MATUR
RESPONSABIL ȘI CONȘTIENT?

13
Nu

Da 37

13
În rândul respondenților, 37 de persoane (74 %) consideră că minorii dependenți de droguri pot fi
reabilitați și pot reveni la un ritm de viață corespunzător, pe când 13 persoane (26 %) consideră că
un minor dependent de droguri nu poate deveni ulterior un matur conștient și responsabil.

14
 Măsuri de combatere și profilaxie a narcomaniei în rândul
minorilor
Problema consumului de droguri şi narcomania în Republica Moldova ia proporţii,
devenind factor de influenţă negativă a dezvoltării societăţii şi, deci, o ameninţare la adresa
sănătăţiipublice. Principala categorie de populaţie vulnerabilă la consumul de droguri este, fără
îndoială, tineretul nostru. Spre deosebire de populaţia matură, tinerii sunt deschişi noului,
predispuşi să experimenteze, aceasta comportând anumite riscuri.
În opinia multor tineri, factorii care ar putea contribui la diminuarea consumului de
droguri ar fi:
 oferirea de programe preventive, care să le permită părinţilor să devină activi încadrul luptei
pentru prevenirea consumului de droguri în familie;
 dezvoltarea unor programe informative şi educative adresate tuturor persoanelor aflate în
serviciul militar, precum şi altor categorii profesionale, care implică responsabilitate şi risc
public;
 realizarea unor acţiuni educative în mediul copiilor şi tinerilor;
 îmbunătăţirea dispoziţiilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecţie anti-drog a
sporturilor;
 controlul asupra producţiei şi distribuirii produselor farmaceutice;
 controlul asupra producerii, comercializării sau utilizării drogurilor;
 pedepse aspre pentru comercianţii ilegalide droguri, dar mai ales pentru persoanele, care incită
minori să procure sau să consume droguri(un exemplu elocvent în acest sens sunt China şi
Iranul, unde traficanţii de stupefiante sunt condamnaţi la moarte) ;
 îmbunătăţirea prevederilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecţie anti-drog la
nivel de stat .
Sfaturi utile pentru învingerea tentaţiei de a consuma droguri:
 în nici un caz nu ceda tentaţiei de a încerca drogurile – şi prima încercare comportă riscuri;
Ştiai, că dependenţa se poate contacta de la prima drogare?
 fii foarte atent, când îţi alegi prietenii, şi nu ezita să-i respingi atunci când pricepi, că au
preocupări delincvente (consum de alcool, de droguri, absenteism, abandon şcolar etc.);
 unele propuneri venite din partea prietenilor s-ar putea să fie imorale sau ilicite; vei demonstra
că eşti suficient de responsabil şi ai o personalitate puternică, dacă veirespinge aceste propuneri;
 deprinde-te să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie;
 informează-ţi prietenii şi cunoştinţele asupra consecinţelor consumului de droguri şi încearcă
să-i determini să nu consume aceste substanţe, prezentându-le pericolul, la care se expun;
 consumul de droguri te poate determina să comiţi infracţiuni în scopul procurării unor noi doze
şi rişti să-ți condamni propriul destin;
 nu intra în reţeaua traficanţilor de droguri, oricâte avantaje ţi s-ar promite, gândeşte-te la
implicaţiile finale ale tranzacţiilor cu stupefiante;
 nu ezita să ceri sprijinul celor din anturaj (părinţi, prieteni, profesori, medici, psihologi, poliţie,
asistenţi sociali) pentru a scăpa de păcatul stupefiantelor;
 contribuie şi tu la prevenirea, combaterea şi reducerea delincvenţei legate de droguri - fii sigur
de confidenţialitatea informaţiei.
Recomandări practice pentru prevenirea şi combaterea narcomaniei în societate:

15
 nu minimizaţi însemnătatea avertismentelor venite din partea şcolii, prietenilor, cunoştinţelor
şi vecinilor despre eventualele modificări ale comportamentului adolescentului;
 controlaţi bugetul copiilor; evitaţi să lăsaţi la îndemâna copiilor (tinerilor) sume mari de bani;
 apelaţi imediat la ajutorulspecialiştilor atunci, când observaţi, că copilul dumneavoastră are
probleme; prioritar este copilul, şi nu opinia cuiva;
 exploraţi universul copilului dumneavoastră pentru a-i identifica şi îndruma adecvat
preocupările şi hobby-urile; încurajaţi interesulcopilului pentru activităţile extraşcolare,
sprijinindu-l şi manifestând consecvenţă în actul educativ, orientaţi-l să-şi petreacă timpul liber
în mod util şi benefic;
 în cazul unor discuţii, abordaţi subiectele considerate în mod tradiţional „tabu”, deoarece numai
un tânăr bine informat şi pregătit va rezista tentaţiilor societăţii moderne;
 dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii, aflate în forme educaţionale
programate în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri;
 dezvoltarea unor programe de informare şi formare a părinţilor (societăţii) în vederea sporirii
gradului de influenţă al factorilor de protecţie.

16