Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Universitatea din București

Fumatul în rândul tinerilor

Nume Profesor: Barbu Ana-Maria Student: Șelaru Ștefan Aurelian,

Resurse Umane, Gr. 4, Seria 3, An 1

Ianuarie 2023
CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................................................................................3
Lit review......................................................................................................................................................3
Tabel - Analiza literaturii de specialitate......................................................................................................5
Bibliografie...................................................................................................................................................8
 Fumatul în rândul tinerilor

INTRODUCERE
Fumatul face în continuare ravagii şi rămâne una dintre cele mai grave probleme de
sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea. Conform OMS1, peste un miliard de
persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Fumatul
afectează adulţi şi copii deopotrivă, distrugând iremediabil plămânii.
Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală,
dar mai multe ţigări fumate înseamnă mai multe distrugeri în organism. Riscul îmbolnăvirilor
este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu numărul anilor de fumat.
Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 ţigări pe zi
comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi.
Lit review
Fumatul este un obicei periculos și nesănătos, iar în rândul tinerilor este o adevarată problemă.
Din păcate, multi tineri se lasă ușor tentați de fumat, sub influența unor grupuri de prieteni sau a
modelelor prezente în media.
Statisticile despre incidența fumatului în România prezentate în 2004 de ESPAD2, condus de
Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate și the County Departments for Health
Promotion and Health Education, relevă că 64% dintre copiii sub 16 ani fumează, 32% dintre
elevi au fumat prima țigară înainte de 14 ani, iar doar 13% cred că fumatul din când în când este
dăunător. Raportul despre starea de sănătate a populației din Romania din 2000 indică faptul că
47,5% dintre fumători au început să fumeze între 15-19 ani, iar 33,8% dintre ei au început între
20-24 ani. Bolile asociate cu fumatul aduc cu sine costuri economice semnificative pentru țara
noastră, estimate la peste 700 milioane euro anual. Din aceste motive, este necesară
implementarea unui program de intervenție pentru eradicarea acestui comportament de risc.
Studiul a relevat că un procent îngrijorător de tineri din România au fumat cel puţin o dată în
viaţa lor, iar 8% dintre elevii de şcoală generală şi o treime dintre cei de liceu au fumat în ultima
lună. De asemenea, aproximativ 61% dintre elevii de şcoală generală şi 70% dintre elevii de liceu
au fost expuşi fumatului pasiv în propria casă în ultima săptămână, iar un sfert dintre ei au fost
fumători pasivi în propria casă zilnic. Aceste rezultate sunt îngrijorătoare având în vedere că

1
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
2
Programul European de Studiu pentru Alcool și Droguri

3
fumatul pasiv poate avea efecte grave asupra sănătăţii. Analiza de regresie logistică a relevat o
asociere puternică între fumatul activ şi expunerea la fumatul pasiv în propria casă sau în locuri
publice, ceea ce înseamnă că tinerii sunt expuşi riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi prin
fumul de la alte persoane. Aceste rezultate subliniază necesitatea implementării unor programe
educaţionale de prevenire a fumatului în rândul tinerilor înainte ca aceştia să înceapă să fumeze,
precum şi a unor programe de renunţare pentru adolescenţii deja fumători, şi aplicarea riguroasă a
legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise. Studiul a evidenţiat o rată îngrijorătoare de
tineri din România care au fumat cel puţin o dată în viaţa lor, iar 8% dintre elevii de şcoală
generală şi o treime dintre cei de liceu au fumat în ultima lună. De asemenea, aproximativ 61%
dintre elevii de şcoală generală şi 70% dintre cei de liceu au fost expuşi fumatului pasiv în
propria casă, iar un sfert dintre ei au fost fumători pasivi zilnic. Analiza de regresie logistică a
evidenţiat o corelaţie puternică între fumatul activ şi expunerea la fumatul pasiv în propria casă
sau în locuri publice, sugerând că tinerii sunt expuşi riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi
prin fumul de la alte persoane. Aceste rezultate subliniază importanţa implementării unor
programe educaţionale de prevenire a fumatului la vârsta la care adolescenţii nu fumează încă în
mod constant, precum şi a unor programe de renunţare pentru adolescenţii deja fumători, şi
aplicarea riguroasă a legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise.
Concluzii
Conform datelor prezentate în acest articol, prevalența consumului de țigări în rândul tinerilor din
România a crescut în ultimii ani. Motivele principale pentru care tinerii încep să consume țigări
sunt legate de dorința de a-și îmbunătăți starea de spirit, de a se simți mai încrezători, de a fi
acceptați de către prieteni și de a se conforma unor modele de comportament social. Consumul de
țigări are un impact semnificativ asupra sănătății tinerilor și poate duce la numeroase complicații,
cum ar fi cancerul, problemele cardiovasculare, astmul, infecțiile, diabetul și altele. În acest sens,
autoritățile românești au implementat numeroase politici și strategii pentru reducerea consumului
de țigări în rândul tinerilor, cum ar fi creșterea prețului țigărilor, interzicerea vânzării țigărilor
minorilor, interzicerea publicității și promovării țigărilor și interzicerea fumatului în spațiile
publice.
Tabel - Analiza literaturii de specialitate

Nume Titlul Tipul Anul

Pagina Citatul Comentariul meu
Autor lucrării lucrării apariției

Statisticile din 2004 oferite de Programul European de Studiu

pentru Alcool și Droguri (ESPAD) - condus de Institutul
pentru Managementul Serviciilor de Sănătate și the County Fumatul este un obicei periculos și nesănătos, iar în rândul ti
Departments for Health Promotion and Health Education, cu
adevarată problemă. Din păcate, multi tineri se lasă ușor tent
privire la incidența fumatului în cadrul populației din
Romania, arată că: o 64% dintre cei sub 16 ani fumează sub influența unor grupuri de prieteni sau a modelelor prezen
înregistrându-se o creștere de 11% față de studiul din 1999 Statisticile despre incidența fumatului în România prezentate
simultan cu scăderea vârstei de debut a fumatului; o 32%
dintre elevi au fumat prima țigara înainte de 14 ani; o doar Programul European de Studiu pentru Alcool și Droguri (ES
13% cred ca fumatul din când în când este dăunător, dar cred de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate și
în proporție de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi
Departments for Health Promotion and Health Education, re
aduce cu sine riscuri pentru sănătate. o De asemenea, potrivit
Fumatul în raportului despre starea de sănătate a populației din Romania dintre copiii sub 16 ani fumează, 32% dintre elevi au fumat p
rândul (2000) al Institutului Național de Statistică: o 47,5% dintre înainte de 14 ani, iar doar 13% cred că fumatul din când în c
Psiholog Revista
adolescenților 2015 fumători au început să fumeze între 15-19 ani; o 33,8% dintre
Radu Leca online dăunător. Raportul despre starea de sănătate a populației din
| Program de fumători au început sa fumeze între 20-24 ani. Implicațiile
interventie economice a tratării bolilor legate de fumat, cum sunt cele 2000 indică faptul că 47,5% dintre fumători au început să fu
cardiovasculare, pulmonare obstructive, accidentele cerebrale
19 ani, iar 33,8% dintre ei au început între 20-24 ani. Bolile
și cancerul de plămân, suportate de sistemele de sănătate și a
societății în general, sunt relevante. Azi se estimează că bolile fumatul aduc cu sine costuri economice semnificative pentru
asociate fumatului costă România peste 700 milioane euro estimate la peste 700 milioane euro anual. Din aceste motive
anual. Datorită acestor numeroase implicații negative ale
fumatului, un program de intervenție pentru eradicarea implementarea unui program de intervenție pentru eradicarea
acestui comportament de risc este necesar. comportament de risc.

Nume Titlul Tipul Anul Pagina Citatul Comentariul meu

Autor lucrării lucrării apariți

5
 ei
Lotrean L., FUMATUL Revista de 2007 24-30 Rezultatele studiului arată faptul că o treime dintre elevii de
Ionuţ C., ACTIV ŞI Igienă şi şcoală generală au experimentat fumatul cel puţin o dată în
De Vries H. PASIV ÎN Sănătate viaţa lor, iar aproximativ 8% dintre elevii de şcoală generală,
RÂNDUL Publică au fumat în ultima lună înaintea studiului. În rândul elevilor
ELEVILOR de liceu două treimi au fumat cel puţin o dată în viaţă şi, mai
DE LICEU ŞI mult decât atât, o treime au fumat în ultima lună înainte de
ŞCOALĂ
realizarea studiului. Deşi bolile provocate de consumul de
GENERALĂ
tutun apar în principal la vârsta adultă, tinerii care fumează
prezintă şi ei diferite probleme medicale apărute ca urmare a
consumului de tutun: este afectată dezvoltarea şi funcţionarea
la capacitate optimă a plămânilor, apar probleme respiratorii
(wheezing, tuse, expectoraţie), este afectată performanţa şi
rezistenţa la cei care practică un sport de performanţă, apare
dependenţa, este favorizată ateroscleroza şi formarea la
nivelul cavităţii bucale a unor leziuni precursoare ale
cancerului oral [5, 6]. Diferite studii arată că dacă tinerii nu
încep să fumeze înaintea vârstei de 20 ani, e puţin probabil să
facă acest lucru mai târziu şi, în acelaşi timp, debutul precoce
al acestui obicei este asociat cu dezvoltarea unor deprinderi
de “fumător înrăit”, dificultate în renunţarea la fumat şi o mai
mare probabilitate de îmbolnăvire ca urmare a consumului de
tutun [3]. Toate acestea, atrag atenţia asupra necesităţii
dezvoltării unor programe educative de prevenire a fumatului
la vârsta la care adolescenţii români sunt tentaţi să fumeze,
dar nu fumează încă în mod constant. De asemenea, se
impune implementarea unor programe de renunţare la fumat
pentru adolescenţii care sunt deja fumători. Pe de altă parte,
rezultatele studiului semnalizează procente ingrijorător de
ridicate ale elevilor expuşi fumatului pasiv, în diverse locuri
publice. Legea din România interzice, începând cu anul 2002
fumatul în spaţiile publice închise (excepţie restaurantele)
[13], însă, din păcate, această lege nu este riguros aplicată
[14,15]. Fumatul pasiv are efecte grave asupra sănătăţii. De
asemenea, permiterea fumatului în diverse locuri publice este
unul din factorii care încurajează obiceiul fumatului în rândul
tinerilor, deoarece, pe de o parte, tinerii nu sunt împiedicaţi să
fumeze în locurile publice, iar pe de altă parte, văzând
pretutindeni persoane care fumează, se crează norme sociale
Studiul a relevat că un procent îngrijorător de tineri din Rom
cel puţin o dată în viaţa lor, iar 8% dintre elevii de şcoală
treime dintre cei de liceu au fumat în ultima lună. De a
aproximativ 61% dintre elevii de şcoală generală şi 70% d
liceu au fost expuşi fumatului pasiv în propria casă în ultima
un sfert dintre ei au fost fumători pasivi în propria casă z
rezultate sunt îngrijorătoare având în vedere că fumatul pa
efecte grave asupra sănătăţii. Analiza de regresie logistic
asociere puternică între fumatul activ şi expunerea la fum
propria casă sau în locuri publice, ceea ce înseamnă că tine
riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi prin fumul de la
Aceste rezultate subliniază necesitatea implementării un
educaţionale de prevenire a fumatului în rândul tinerilor înai
înceapă să fumeze, precum şi a unor programe de renun
adolescenţii deja fumători, şi aplicarea riguroasă a legii c
fumatul în spaţiile publice închise. Studiul a evidenţiat o rat
de tineri din România care au fumat cel puţin o dată în via
dintre elevii de şcoală generală şi o treime dintre cei de lic
ultima lună. De asemenea, aproximativ 61% dintre elevii de
şi 70% dintre cei de liceu au fost expuşi fumatului pasiv în p
un sfert dintre ei au fost fumători pasivi zilnic. Analiza de re
a evidenţiat o corelaţie puternică între fumatul activ şi expun
pasiv în propria casă sau în locuri publice, sugerând că tine
riscurilor atât prin fumatul propriu, cât şi prin fumul de la
Aceste rezultate subliniază importanţa implementării un
educaţionale de prevenire a fumatului la vârsta la care ad
fumează încă în mod constant, precum şi a unor programe
pentru adolescenţii deja fumători, şi aplicarea riguroasă a leg
fumatul în spaţiile publice închise.
permisive legate de fumat [7,8]. Aproximativ 61% dintre
elevii de şcoalăgenerală şi 70% dintre elevii de liceu, au
declarat că au fost expuşi fumatului pasiv în propria casă în
ultima săptămână, iar un sfert dintre elevi au fost fumători
pasivi în propria casă zilnic. Un alt studiu naţional, realizat în
rândul persoanelor de 14-60 de ani din România, arată că trei
sferturi dintre fumători (75,1%) au fumat în prezenţa
membrilor nefumători ai familiei în ultima săptămână
premergătoare studiului (73,2% dintre bărbaţii fumători şi
78,4% dintre femeile fumătoare). Din totalul persoanelor
fumătoare, 42,7% au făcut acest lucru zilnic, 10,4% aproape
zilnic iar 20,6% în câteva zile [9]. Diverse studii au arătat că
părinţii pot influenţa comportamentul copiilor lor legat de
fumat prin propriul comportament, prin modul în care discută
cu aceştia diferite aspecte legate de fumat şi alte
comportamente cu risc pentru sănătate, prin normele sociale
pe care le cultivă, incluzând permiterea fumatului în casă de
către ei sau alte persoane [10, 11, 12]. Rezultatele analizei de
regresie logisticăarată şi în studiul nostru o puternică asociere
între fumatul activ şi expunerea la fumatul pasiv în propria
casă, precum şi în locuri publice. Dat fiind faptul că este
vorba de un studiu transversal, nimic nu poate fi interpretat ca
şi relaţie cauză - efect, însărezultatele atrag atenţia asupra
asocierii între expunerea la fumatul pasiv în casă sau locuri
publice şi fumatul activ. Adolescenţii pot să înceapă să
fumeze din diferite motive, incluzând normele sociale
permisive care sunt incurajate de fumatul în propria casă sau
în locurile publice. Pe de altă parte, tinerii care încep să
fumeze încep să frecventeze locuri publice unde se fumează
sau îşi găsesc prieteni care fumează şi astfel, pe lângă
riscurile pentru sănătate ale fumatului activ la care sunt
supuşi aceştia se cumulează şi efectele expunerii la fumul de
ţigară provenit de la alte persoane. De altfel, un procent infim
de subiecţi au fost supuşi doar fumatului activ; în majoritatea
cazurilor, elevii au fost expuşi ambelor forme sau doar
fumatului pasiv.

7
Bibliografie
Leca, R. (2015). Revista de pshihologie. Retrieved from https://ultrapsihologie.ro/2015/02/16/fumatul-
in-randul-adolescentilor-program-de-interventie/

Lotrean L., I. C. (2007). Revista Igiena. Retrieved from Revista de Igienă şi Sănătate Publică:
http://revistaigiena.umft.ro/reviste/2007_revista02.pdf#page=20

OMS. (n.d.). world health organization. Retrieved from

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tobacco