Elev:Covrig Alina Clasa a-XII-a E3

Cu totul ca este legalizat, tutunul este un drog. Este drept ca tigarile (comparativ cu drogurile ilegale) nu produc o dependenta chiar asa de puternica, dar contin substante cancerigene foarte periculoase si determina si alte imbolnaviri. Chiar si pentru fumatul pasiv este valabil ca nu exista un prag de siguranta, fata de care o cantitate mai mica nu ar putea produce cancer. Efectele consumului de tutun asupra sntii sunt semnificative, depinznd de felul n care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum i de cantitile utilizate. Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mrirea riscului de cancer la plamani i de boli cardio-vasculare. Organizaia mondial a sntii a estimat n 2002 c n rile n curs de dezvoltare, 26% din decesele brbailor i 9% din decesele femeilor au la origine fumatul.

S-a estimat c fumtorii triesc cu 2,5 pn la 10 ani mai puin dect nefumtorii. Aproape jumtate dintre brbaii care fumeaz vor muri din cauza unei boli cauzat de fumat. Bolile cauzate de tutun omoar aproximativ 438 000 de oameni anual n Statele Unite ale Americii, aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai important cauz a a morii care poate fi eliminat n Statele Unite. Organizaia Mondial a Sntii a fcut o declaraie public prin care se afirm c tutunul va ucide un miliard de oameni n acest secol. In prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice form de tutun, aproape unul din zece se va mbolnvi de cancer la plmni. Unul din ase oameni care fumeaz tutun n mod curent, se va mbolnvi de cancer la plmni. Pentru comparaie, pentru nefumtori, doar unul din 75 oameni se va mbolnvi de cancer la plmni.

Romnii cheltuiesc 7,7 la sut din bugetul pe care l au pe buturi alcoolice i tutun, conform ultimelor date oferite de Institutul Naional de Statistic. Un calcul simplu arat c un om care a fumat n ultimii cinci ani, n medie, un pachet de igri pe zi a cheltuit aproximativ 14.500 de lei, bani cu care acum ar fi putut s-i cumpere un automobil la mna a doua sau s plece ntr-o croazier de lux, scrie Mediafax. La jumtatea anului 2007, preul mediu al unui pachet de igri premium, cele mai fumate de romni, era de 5,7 lei. Preul acestor igri a crescut n fiecare an, n 2008 fiind de 6,5 lei, n 2009 7,2 lei, n 2010 9,9 lei, n 2011 11,2 lei, pentru ca acum, n 2012, acestea s ajung la 12,5 lei.

In medie, o persoan care s-ar fi hotrt s se lase de fumat n urm cu cinci ani ar fi economisit aproximativ 14.500 de lei, asta fr s fi depus banii la banc sau s i fi investit.

Numrul fumtorilor a sczut uor n ara noastr, de la 25 % n 2010 la 24% n prezent. n timp ce sunt mai puini cei care fumeaz zilnic (la jumtate, comparativ cu 2009), numrul fumtorilor ocazionali a crescut, iar cel al "vicioilor" sub 15 ani s-a dublat din 2008 pn acum.

Cifrele alarmeaz medicii, care dau vina pe prini, dar i pe preul nc accesibil al igrilor. Cei mai muli dintre fumtorii Romniei locuiesc n sudul rii i n Dobrogea (18%), urmai de locuitorii din Banat i Transilvania (14,7%) i Moldova (10,5%).

Un sfert dintre romni fumeaz, este concluzia unui studiu efectuat de Institutul Romn pentru Evaluare i Strategie, n perioada 6-7 aprilie 2011, pe un eantion de 1.960 de indivizi de peste 18 ani. Fumatul rmne dumanul din umbr al sntii romnilor: dei numrul fumtorilor a sczut uor n ultimii ani, de la o medie de 25% n 2010 la 24% n acest an, medicii avertizeaz c nc avem probleme.

Fumatul se deprinde de la vrste din ce n ce mai fragede. Unul din zece fumtori a ncercat igara cnd avea mai puin de 15 ani. Numrul acestora s-a dublat din 2009. Pe atunci doar 5% declarau c au nceput s fumeze la mai puin de15 ani.Tinerii i copiii i copiaz prinii, care promoveaz fumatul, motivnd c i calmeaz, c i relaxeaz", mai spune medicul Magdalena Ciobanu. Fumatul e "boal lung": aproape un sfert dintre fumtori (23%) au acest obicei de peste 30 de ani. Majoritatea fumtorilor (61%) au nevoie de o doz mare de nicotin (11-20 de igri zilnic) i prefer igrile normale. Doar patru fumtori din o sut aleg igrile rulate, care ar fi mai puin nocive.

Cercetatorii de la Universitatea din California au comparat studiile realizate in urma cu un deceniu cu cele facute recent, privind tipurile de aditivi folositi in prepararea tutunului pentru tigarete, iar concluzia a fost ca este tinut ascuns "gradul real de toxicitate al aditivilor folositi. In prezent producatorii de tigarete folosesc mai mult de 300 de aditivi in procesul de fabricare a tigarilor. Conform studiului, realizat recent, de specialistii Centrului pentru Controlul Tutunului de la Universitatea din California, exista cel putin alte 15 substante chimice cancerigene adaugate in tutun, iar despre alte 51 de substante chimice adugate nu se cunoaste efectul.

Cercetatorii au afirmat ca adaugarea de substante si aditivii in tigari creste efectele nocive ale acestora si poate duce la accentuarea gradului de dependenta al fumatorilor. Aditivii adaugati in tutun au scopul de a atenua asprimea fumului si de a face din fumat o experienta placuta. In tutun, in timpul prelucrarii, se adauga zahar, glucoza, miere si melasa, dar si arome artificiale si condimente. Printre aditivi se numara benzaldehida, mentol si vanilina sau scortisoara si ghimbir. Altele sunt cu ulei de portocale sau extract de lemn dulce. Cele mai frecvente au glicerol, dar si otet si ulei de frunze Pimenta, care este folosit la bauturi si inghetata. Efectele pe termen lung, rezultate prin inhalarea tuturor acestora, nu sunt cunoscute si nici nu au fost testate inainte.

Franta nu este singura tara in care se interzice fumatul pe plaja. In SUA, consiliul municipal din New York a interzis, de la 3 februarie 2011, fumatul in parcuri, pe plaje si alte locuri publice in aer liber. Tot din februarie anul acesta, in Spania a intrat in vigoarea cea mai severa legislatie antitutun din Europa, care prevede printre altele si interzicerea fumatului in locuri publice precum parcurile, plajele, spatiile de joaca pentru copii. Lupta dura impotriva fumatului, inceputa in Irlanda (prima tara care a interzis complet fumatul in restaurante, baruri, hoteluri), se bucura in prezent de o larga sustinere in randul populatiei eruopene. Potrivit unei anchete a Comisiei Europene, 75% dintre cei 30.000 de europeni interogati considera ca fumatul trebuie sa fie interzis din toate locurile publice, iar tiparirea imaginilor socante pe pachetele de tigari ca avertisment asupra riscurilor este o masura buna. 29% dintre europeni sunt fumatori, iar tutunul este prima cauza de moarte prematura in Europa, provocand anual 650.000 de decese.

Nu exista pastile sau retete miraculoase pentru a te lasa de fumat. La inceput conteaza doar o motivatie puternica, dublata de o vointa solida. Dupa aceia, i se poate propune fumatorului diverse metode pentru a-l ajuta sa se elibereze de dependenta fata de nicotina. Oprirea fumatului, chiar dupa 30 de ani de fumat, este intotdeauna benefica. Ca regula generala, daca fumatorul nu prezinta nici o tulburare legata de fumat, oprirea acestuia ii va permite sa evite aparitia unei boli datorate fumatului, iar daca sufera de una dintre aceste boli, sa-i limiteze progresia.

Beneficile renuntarii la fumat

Cei care se las de fumat triesc mai mult dect cei care continu s fumeze. Renunarea la fumat scade riscul de cancer pulmonar, de alte forme de cancer, de infarct miocardic, de atac vascular cerebral i de boal pulmonar cronic. Femeile care nceteaz s fumeze nainte de a rmne nsrcinate beneficiaz de o reducere a riscului de a nate copii cu greutate mic la natere. Beneficiile renunrii la fumat depesc cu mult riscurile creterii moderate n greutate sau a altor neplceri subiective resimite n primele zile ale ncetrii fumatului.

Beneficii sociale

Renunarea la fumat este nsoit i pe planul relaiilor sociale de multe beneficii. Vei avea mai mult timp pentru familie, prieteni i lucru. Nu vei mai deranja pe nimeni cu fumul de la igri. Rsuflarea dumneavoastr va fi mai proaspt. Casa, maina i hainele vor avea i ele un miros mai bun. Nu vei mai aduce daune altor oameni cu scrumul de la igri. Nu vei mai contribui la mbolnvirea altora.

Beneficii financiare
Multe reclame prezint pe cei care fumeaz ca fiind bogai i indirect creeaz impresia c fumatul te poate aduce n rndul celor care o duc bine. Nimic mai neadevrat. Adevrul este c fumatul srcete. Renunarea la fumat este o msur salutar de a face economii. Un calcul simplu v va demonstra c, prin renunarea la fumat, putei ctiga/economisi cteva zeci sau chiar sute de milioane de lei, n funcie de vrsta n momentul renunrii, de numrul de igri pe care obinuiai s le fumai i, desigur, de preul igrilor.