Relatii si ritmuri

biologice
bioritmurile

Conform teoriei bioritmurilor, viaţa unui om este guvernată şi

influenţată de cicluri periodice. Pe langa bioritmurile cunoscute
(zi/noapte, odihna/oboseala, somn/veghe, ciclul menstrual al
femeii), exista si alte bioritmuri care ne influenteaza viata.
Cu totii am avut „zile bune”, cand ne-am simtit plini de forta,
voie buna si inspiratie, dar si „zile rele”, in care nu ne-a iesit nimic
bine. Avand diagrama bioritmului, vom putea sti dinainte care
zile vor fi bune si vom fi pregatiti pentru acele zile mai putin
bune.
 Teoria bioritmului a fost
promovată cu adevărat de către
George Thommen, în 1964 în cartea:
„Is this your day?” – „Este astăzi ziua ta
(extraordinară)?”. În cartea sa, el
sustine că aceste perioade au fost
observate de către medici care au
analizat numeroase rapoarte
medicale, căutând corelatii între
aparitia anumitor comportamente
sau evenimente (boli, perioade
stresante, accidente, etc) si ciclurile
de 23 si respectiv 28 de zile.
 În 1904, Hermann Swoboda sustine că a descoperit în
mod independent aceleasi cicluri periodice, iar ceva
mai târziu, Alfred Teltscher – profesor de inginerie –
analizează performantele studentilor săi în timp si
observă un ciclu periodic de 33 de zile, care corespunde
cresterii si descresterii performantei academice corelate
cu abilitatea creierului de a absoarbe informatii,
abilitătile intelectuale si atentia. Acesta avea să fie numit
mai târziu cel de-al treilea ciclu – cel intelectual
(mental).
 Avem, prin urmare, 3 cicluri primare:
Bioritmul fizic - dureaza 23 de zile si se refera la energia
corpului fizic sau altfel spus, la starea de vitalitate si de sanatate
a corpului. El are legatura cu capacitatea de a depune eforturi
care cer putere si rezistenta fizica, precum si cu starea generala
de sanatate.
Bioritmul emotional - are 28 de zile, fiind denumit si ritmul
sensibilitatii. El influenteaza starile emotionale, stimuleaza
dragostea sau ura, optimismul sau pesimismul, pasiunea sau
indiferenta.
Bioritmul intelectual - evolueaza dupa un ciclu de 33 de zile si
este in stransa legatura cu inteligenta, memoria, abilitatea de a
invata, reactiile mentale, logica, luarea deciziilor
Exista 6 moduri in care organismul este influentat de ritmului circadian:

1. Temperatura corpului este mai scazuta dimineata, inainte de trezire si mai ridicata spre seara. Astfel o
temperatura de 37 de grade Celsius poate insemna febra la ora 7 dimineata, dar dupa ora 5 dupa-amiaza
este o temperatura cat se poate de normala.

2. Infarcturile miocardice se produc cu o probabilitate de doua ori mai mare la primele ore ale diminetii decat
in orice alta perioada a zilei.

3. Nasterile sunt mai frecvente dimineata si la inceputul dupa-amiezei.

4. La fel si in cazul sinuciderilor.

5. Ritmul biologic este motivul pentru care medicii prescriu de multe ori luarea anumitor medicamente in
anumite perioade ale zilei. Spre exemplu, atat aspirina cat si medicamentele antihistaminice sunt mai
eficiente daca sunt luate dimineata, insa anumite tipuri de tratament prin chemoterapie impotriva cancerului
sunt mai eficiente si mai putin daunatoare pentru organism daca sunt administrate noaptea.

6. Daca am trai complet in intuneric, ritmul circadian uman ar avea mai mult de 24 de ore.
 Exista trei tipuri de bioritm: unul de zi, unul de noapte si unul care le combina pe
amandoua. Pentru fiecare dintre acestea apartine un numar suficient de mare de
oameni, astfel incat nici unul sa nu fie considerat „majoritar”.
Ritmul circadian este procesul biologic prin care organismul nostru prezinta o
ritmicitate masurabila o data la 24 de ore. Aceasta ritmicitate este data de ceasul
circadian – „ceasul biologic” – si poate fi mult mai bine observat la animale si plante.
Stiinta care studiaza ritmurile organismelor se numeste cronobiologie.
Ceasul biologic al adultilor se „reseteaza” la un interval de 24 de ore si 11 -16
minute, odata ce rotatia Pamantului a fost incheiata.
Ritmul circadian se „masoara” in functie de urmatoarele valori:
 temperatura corporala
 secretia de melatonina
 nivelul de cortisol
 Independent de ritmul general, insa, exista organe, in corpul nostru, care
au propriul lor ritm. Printre acestea se numara plamanii, ficatul, splina,
pancreasul, etc.
„Defectiuni” ale ceasului biologic
Sindromul non-24 de ore veghe-somn si alte tulburari de somn se
cred a fi cauzate de inabilitatea de a ne „reseta” ceasul biologic.
Exista oameni care au un ritm circadian foarte lung, iar altii care nu
au deloc o sensibilitate a trecerii timpului.
DSPS, tulburarea intarzierii somnului, mult mai comuna decat non-
24, este caracteristica celor care nu pot sa se trezeasca si sa se culce
la ore acceptate de catre societate, dormind, in loc, de exemplu,
de la 4 dimineata si pana la pranz.
Tulburarile de ritm circadian sunt extrem de comune in ADHD,
existand o corelatie intre aparitia genelor de polimorfism si acestea.
In anul 2005, in DSM IV, tulburarile de ritm circadian au fost mutate
in grupa 327, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt considerate
tulburari mentale, ci neurologice.