Igiena si Bolile sistemului nervos

Sanatatea neuropsihica, precum si capacitatea normala functionala a creierului, stau la baza sanatatii noastre. Somnul reconfortant de dupa o zi de lucru este una din cele mai meritate binefaceri pentru organismul uman. Valoarea somnului consta nu numai in refacerea organismului obosit ci si in reechilibrarea bioritmica. Somnul este considerat pe buna dreptate salvatorul organismului, datorita insemnatatii lui uriase in refacerea sistemului nervos central, prin inhibitia protectoare care cuprinde cea mai mare parte a emisferelor cerebrale. Cel mai important este ca somnul restabileste capacitatea de lucru a celulelor nervoase si, cand este adanc si fara vise, ne reface complet, facandu-ne sa ne sculam a doua zi odihniti, voiosi. Pentru ca sa avem un somn cat mai eficacee bine sa uramrim urmatoarele reguli : Sa ne culcam la aceeasi ora si preferabil nu mai tarziu de ora 22-23. Odata culcati, pentru a adormi bine trebuie sa indepartam din minte toate gandurile, framantarile si orice tentative de a retrai conflictele din ziua incheiata. Somnul poate fi ajutat prin aerisirea camerei inainte de culcare si, daca se poate, in timpul somnului. Un asternut nu prea calduros si nici prea moale ne ajuta sa adormim repede si sa dormim profund. Oboseala este un proces complex, rezultat al modificarii fiziologice din sistemul nervos, din sange, muschi, glandele cu secretie interna si din alte organe. Ea apare dupa o activitate musculara sau mintala indelungata, grea si incordata. La o asemenea situatie se ajunge de obicei cand volumul muncii nu este repartizat corect, de-a lungul zilei, saptamanii sau lunii, cand lucram in asalt lasand greul spre sfarsitul perioadei. De aceea, trebuie ca greul unei zile de munca trebuie efectuat la inceputul, nu la sfarsitul ei. Oboseala se recunoaste prin : molesala, lipsa dorintei de a continua lucrul, pierderea vitezei reflexelor, a preciziei, a coordonarii gesturilor, somnolenta etc. Ele reprezinta fenomene ale inhibitiei de aparare a sistemului nervos central. Deci sunt semne naturale de alarma: ele ne indeamna sa ne odihnim si sa ne refacem. De aceea, pauzele acordate in timpul activitatii productive trebuie respectate cu strictete. In timpul lor se recomanda exercitii de gimnastica speciala, deosebit de folositoare in special persoanelor a caror munca se caracterizeaza prin miscari monotone uniforme, in pozitii statice, mai mult sau mai putin fixe. Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze: - compresia creierului sau a maduvei spinarii de catre un hematom (provocat de un traumatism cranian), de un abces, de o tumora benigna sau maligna, de un edem cerebral; - distrugerea creierului sau a maduvei spinarii printr-un traumatism (sectionarea maduvei prin fractura vertebrala). Printr-o infectie (meningita, encefalita), printr-o intoxicatie sau printr-o insuficienta a vascularizarii (arterita cerebrala); - excitatia anormala a unor zone ale cortexului (epilepsie); -degenerescenta neuronilor: scleroza in placi, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreea lui Huntington. - Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de sectionarea unui nerv, de compresia uneia din radacinile salesau de o infectie (zona zoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica ,carentiala (deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In afara traumatismelor, numeroase alte afectiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai multi nervi, se vorbeste de multinevrita.