PROIECT EDUCATIE PENTRU SANATATE

Tema: „BOLI CARDIOVASCULARE”

Indrumator proiect: Dumitrescu Irina-Andreea

Eleve: Dobos Mariana

Popescu Elena-Aura
Popovici Ana-Maria

- 2021 -

1
 Aparatul cardiovascular este constituit din inimă, artere şi vene. Inima este de
fapt o „pompă” care împinge sângele în artere, vase care distribuie, „exact ca o reţea
de apă”, sângele în întreg organismul, asigurând funcţionarea tuturor organelor,
inclusiv a inimii, care este irigată de arterele coronare. De la aceste organe şi ţesuturi
sângele se întoarce prin intermediul venelor şi ajunge din nou la inimă, după ce
anterior a trecut prin plămâni şi s-a îmbogăţit în oxigen. Ciclul se reia asigurând
astfel, prin bătăile cardiace (de regulă 60-80 bătăi/min), cantitatea de sânge necesară
pentru buna funcţionare a organismului. Pentru buna funcţionare a aparatului
cardiovascular şi asigurarea cantităţii de sânge necesar organismului este nevoie de o
bună funcţionare a inimii, dar şi de o bună permeabilitate şi un diametru
corespunzător al arterelor. Inima ca pompă are două mari funcţii. Prima constă în
asigurarea unei umpleri adecvate a inimii (funcţie diastolică). Cea de-a doua funcţie,
şi cea mai importantă, este funcţia contractilă (funcţia sistolică) prin care inima
„evacuează şi împinge” în vasele mari şi apoi în vasele mici, cu fiecare bătaie, o
anumită cantitate de sânge

Ce sunt bolile cardiovasculare ?

Bolile cariovasculare sunt tulburari care implica atat inima cat si vasele de sange.
Ele afecteaza structura si functiile inimii.
Datele organizatiei mondiale ne demonstreaza ca bolile de cardiovasculare
reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial.

Clasificarea bolilor cardiovasculare

 Ateroscleroza;
 Cardiopatii ischemice;
 Angina pectorala;
 Infarct miocardic acut;
 HTA;
 Insuficienta cardiovasculara.

ATEROSCLEROZA CORONARIANA
Afectiunile cardio-vasculare au cunoscut o creștere semnificativă în ultimele
decenii în rândul populației occidentale, dar și la noi în țară.
Este bine cunoscut faptul că ateroscleroza reprezintă cauza principală a
morbidității și a mortalității cardio-vasculare. Afecțiunile aterosclerotice apar la vârste
tot mai mici, indiferent de sex, chiar la 25-20 ani. În multe cazuri, prima manifestare a
bolii coronariene aterosclerotice, nediagnosticată și tratată la timp, este chiar moartea
subită, în special pentru pacienții tineri.
Ateroscleroza coronariană este afecțiunea arterelor coronariene care se manifestă
atunci când arterele sunt stenozate, restrângând fluxul de la sânge spre miocard
(“muschiul inimii”). În acest context, inima este lipsită de oxigen și de substanțele
vitale de care are nevoie ca să funcționeze în conditii normale. Atunci când inima este
privată de sânge, aceasta nu poate funcționa corect și se poate declanșa angina
pectorală sau infarctul miocardic.
Arterele coronariene sunt vasele de sânge care transportă sângele spre mușchiul
inimii; la un pacient sănătos arterele sănătoase sunt flexibile. Stratul interior al
arterelor este neted (numit “endoteliu”), astfel ca sângele să poată circula cursiv, fără
“restricții”. Ateroscleroza coronariană se dezvoltă în timp si pe fondul unor depuneri
neregulate la nivelul endoteliului arterial denumite “plăci de aterom”.

2
 Simptomele pot fi insidioase sau se pot manifesta brusc, în ultimul moment, iar
viața pacientului poate fi în grav pericol. Afecțiunea coronariană majoră, respectiv
infarctul miocardic acut, se poate manifesta prin anumite simptome specifice. Durerea
retrosternală, cu durata de cca 20 minute, intensă, aparută în repaus, cu zonă de
iradiere extensivă, cu “senzația de moarte iminentă”, însoțită de transpirații și de
anxietate (senzația de frică) ar trebui să atragă atenția unei urgențe majore și pacientul
(sau familia) să cheme Serviciul Medical de Urgență.
Aceste manifestări clinice pot fi atenuate la bolnavii cu diabet zaharat sau/și la
vârstnici, dar și aceștia pot semnala o modificare bruscă a stării generale.
Boala coronariană ischemică cronică se manifestă, în principal, sub forma
Anginei Pectorale; pacientul acuză senzația de presiune sau strângere retrosternală
(tipic la nivelul mijlocului sternului), cu durată de 1-2 minute, cu iradiere la baza
gâtului, a umărului, pe brațul superior stâng, până la ultimele 2 degete sau/și în spate,
între omoplați; se pot adăuga și alte simptome de alarmă: palpitații, dispnee
(oboseală) la efort altadată suportat, transpirații, etc. Se impune ca pacientul să se
prezinte, de îndată, la medicul cardiolog  pentru a se identifica, dacă este o boală
cardio-vasculară, asociată sau nu, cu alte afecțiuni care și ele se cer diagnosticate și
tratate; de cele mai multe ori, Hipertensiunea Arterială este această boala asociată
care, dacă nu este tratată corect, va conduce la agravarea stării bolnavului, la alte
complicații nedorite.

CARDIOPATIA ISCHEMICA
Boala arteriala coronariana (BAC) este cunoscuta si sub denumirea de cardiopatie
ischemica (CI). Ischemie inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate
sau reduse intr-o parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru
reducerea fluxului sanguin si a oxigenului catre muschiul inimii.
BAC sau CI se dezvolta atunci cand vasele de sange majore care alimenteaza
inima cu sange, oxigen si substante nutritive (arterele coronare) sunt afectate sau se
imbolnavesc. Depozitele de colesterol (placa de aterom) de la nivelul arterelor
impreuna cu inflamatia sunt de obicei responsabile de boala arteriala coronariana.
Cand placa de aterom se formeaza, aceasta ingusteaza arterele coronare, reducand
fluxul de sange catre inima. In final, fluxul de sange scazut poate sa provoace durere
in piept (angina), dificultate in respiratie, precum si alte semne si simptome ale bolii
arteriale coronariene. Un blocaj complet poate provoca un infarct de miocard acut
(IMA).
Boala arteriala coronariana se dezvolta pe parcursul a cateva decenii si, prin
urmare, poti sa nu observe o problema pana cand nu ai un blocaj semnificativ sau un
infarct de miocard. Insa, stilul de viata sanatos poate avea un impact semnificativ.

Simptomatologie:
Durere in piept (angina). Poti simti presiune sau stransoare in piept, ca si cand
cineva ar sta pe pieptul tau. Aceasta durere, denumita angina, se produce de obicei in
mijlocul sau pe partea stanga a pieptului. Angina este in general declansata de un stres
fizic sau emotional. Durerea trece de obicei in cateva minute de la incheierea
activitatii stresante. La unele persoane, in special la femei, durerea poate fi ascutita si
trecatoare, resimtita la nivelul gatului, bratului sau spatelui.
Respiratie sacadata. Atunci cand inima nu pompeaza suficient oxigen pentru a
acoperi nevoile organismului, poti avea respiratie sacadata sau oboseala extrema la
efort.

3
 Infarct de miocard. O artera coronara complet blocata va provoca un infarct de
miocard. Semnele si simptomele clasice includ presiune in piept, durere in umar sau
brat si, uneori, respiratie sacadata si transpiratie. Femeile pot experimenta simptome
mai putin tipice, precum durere la nivelul gatului sau maxilarului. Uneori, un infarct
de miocard se produce fara semne sau simptome evidente.
Cauze
Se considera ca boala arteriala coronariana debuteaza cu o afectarea sau la nivelul
invelisului intern al unei artere coronare, uneori devreme, in copilarie. Afectarea poate
fi determinata de diversi factori, precum:
 Fumatul;
 Hipertensiunea arteriala;
 Nivelul crescut al colesterolului;
 Diabetul sau rezistenta la insulina;
 Stilul de viata sedentar.

ANGINA PECTORALA
Angina pectorala, sau angor, se datorează unei proaste circulații a sângelui în
arterele coronare. Se defineste ca o  durere sau disconfort, localizat de cele mai multe
ori  retrosternal, datorat bolii ischemice cardiace,  in momentul cand muschiul cardiac
nu este aprovizionat cu  cantitatea  sange de care are nevoie, ca urmare a ingustarii
sau blocarii uneia sau ale mai multor artere coronare.
Durerea se poate exprima ca apasare, arsura, ghiara, cu localizare precordiala sau
disconfort la baza gatului, maxilarelor, umerilor, mainilor, spatelui.
Durerea sau disconfortul apare de obicei la efort, dureaza aproximativ 5 minute,
cedeaza la oprirea efortului sau dupa nitroglicerina.
Durerea se  poate manifesta si ca o balonare sau indigestie in zona abdominala
superioara, poate iradia din zona toracelui spre maini, umeri, maxilare, spate.
Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile pot fi si emotiile puternice,
expunerea la caldura sau frigul excesiv, excesele alimentare, fumatul etc.
Factorii de risc sunt colesterolul crescut, HTA, diabetul, obezitatea,
sedentarismul fumatul, varsta > 45 ani la barbati si > 55 ani la femei, antecedente
familiale.  Durerile care pot mima angina pectorala pot fi  datorate
trombembolismului pulmonar, disectiei de aorta, cardiomiopatiei hipertrofice
obstructive, pericarditei, atacului  de panica, bolilor osteoarticulare.
Daca la barbati angina pectorala apare de cele mai multe ori prin blocajul
aterosclerotic ale arterelor coronare, la femei in 50% din cazuri , mai ales la cele
tinere, este o boala neobstructiva (coronare normale la coronarografie),
microvasculara. De aceea la femei putem sa consideram echivalente de angina si
disconfortul respirator, greata, varsaturile, durerea abdominala, durerea ascutita,
lancinanta, in piept.
Spre deosebire de angina pectorala stabila putem avea angina instabila varianta de
angina ( Prinzmetal), angina microvasculara.
Orice durere sau disconfort in zona precordiala sau o durere care se repeta
necesita prezentarea la medic pentru evaluare. Medicul cardiolog poate sa discearna
intre durerea de cauza cardiaca si extracardiaca avand la dispozitie anamneza, examen
clinic, ecg de repaos, holterul ekg, analizele  de laborator specifice,  ecografia
cardiaca de repaos sau de stress, ekg de efort, coronarografia, angio CT etc.
Inlaturarea sau tinerea sub control ale factorilor de risc si ale factorilor favorizanti
previn rata de imbolnavire, tratamentul adecvat si administrat la timp de catre medicul

4
cardiolog si nu dupa ureche previn infarctul miocardic acut si moartea subita cardiaca
in majoritatea cazurilor.

INFARCT MIOCARDIC ACUT (IMA)

Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea
unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de sange. Oprirea
brusca a fluxului arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia si
poate determina decesul pacientului.
Simptomele infarctului miocardic :
 dureri la nivelul toracelui, brusc instalate, tip opresiune sau strangere, care pot
iradia la nivelul mandibulei, in brate sau in spate;
 lipsa brusca de aer (dispnee);
 senzatie brusca de slabiciune sau ameteala;
 transpiratii reci, paloare;
Daca aceste simptome dureaza mai mult de 10-15 minute, este de recomandat sa
apelati serviciul 112.
Ce facem cand realizam ca suferim un infarct miocardic acut ?
 Ne asezam pe un pat sau un scaun.
 Stam linistiti.
 Daca avem nitroglicerina se poate pune un comprimat sub limba, care trebuie sa
isi faca efectul in maxim 3 minute (se produce vasodilatatia vaselor lasand o
cantitate mica de sange sa mai treaca in distalitatea arterei).
 Se administreaza o aspirina.
 Daca avem stare de voma sau lesin se poate tusi cand avem senzatia de pierdere a
cunostintei.
 Daca pulsul este foarte slab denota o scadere a tensiunii si atunci se poate bea un
pahar de apa cu putina sare.
 Daca pacientul isi pierde cunostinta si nu se simte puls, cei din familie trebuie sa
instituie manevrele de prim-ajutor de resuscitare cardiac si respiratorii.

HIPER TENSIUNEA ARTERIALA (HTA)

Hipertensiune arteriala reprezinta un factor de risc cardiovascular major cu
incidenta in continua crestere si se defineste drept cresterea anormala a tensiunii
artetiale >140/90 mmHg.
Simptomele pot fi urmatoarele: cefalee occipitala, dispnee, adinamie, vertij,
durere retrosternala, amorteala si greata, care sunt nespecifice dar cu conditia sa fie
asociate cu valori tensionale inalte
Factorii de risc:
 valorile mari ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice;
 varsta (barbati > 55ani si femei > 65ani);
 Fumatul;
 dislipidemia: colesterol >190 mg/dl sau trigliceride > 150mg/dl;
 glicemia > 102-125 mg/dl;
 obezitatea abdominala: circumferinta taliei la barbati>102 cm si la femei >88 cm.
Diagnosticul HTA
Masurarea valorilor tensiunii arteriale impune masuratori repetate ( cel putin 2
masuratori/vizita) pe perioada lungi de timp (cel putin 2-3 vizite la interval de 2-3
saptamani). Atunci cand masurarea tensiunii arteriale este sever crescuta, diagnosticul
se poate pune numai pe o masuratoare .

5
 Monitorizarea Holter a valorilor TA (monitorizare automata pe 24h) permite o
verificare mai buna a valorilor tensionale in functie de ritmul diurn-nocturn si
activitatile pacientului.
In cazul persoanelor supraponderale/obeze, scaderea in greutate este un factor
important care ajuta la scrderea tensiunii arteriale, astfel: -1kg = -1mmHgTA.

INSUFICIENTA CARDIACA
Insuficienta cardiacă constă în incapacitatea inimii de a-și asuma funcţia de pompă
și de a menține debitul sangvin și irigarea organismului.
Cand din motive diverse inima nu se mai contracta suficient, apar mecanisme
compensatorii: ritmul cardiac se accelereaza, cavitatile stangi ale inimii se dilata si
peretii lor musculari se subtiaza. Insuficienta cardiaca propriu-zisa, sau slabiciunea
cardiaca se instaleaza cand aceste mecanisme nu mai ajung sa compenseze
contractarea defectuasa a inimii.
Simptome
Insuficienta cardiaca se manifesta mai intai printr-o accelerare a ritmului inimii,
printr-o oboseala importanta atunci cand pacientul depune efort si prin dificultate
respiratorie. Aceasta apare mai intai in cazul eforturilor fizice, apoi se manifesta si se
termiuna prin persistenta sa chiar si atunci cand bolnavul este in repaus. Pentru a
respira mai bine, pacientul trebuie sa doarma in pozitie sezand in pat. El se poate trezi
noaptea, din cauza propriei respiratii, devenita zgomotoasa, a transpiratiei sau a
gafaielii brutale cu expectoratii spumoase de culoare roz. Aceasta criza de edem
pulmonar acut necesita tratament urgent mai ales daca la aceste simptome se adauga
alte semne: urina inchisa la culoare si putin abundenta, umflarea venelor gatului si a
ficatului, care devine sensibil si aparitia edemului picioarelor prin retentia de sare si
de apa.
Simptomele severe (spre exemplu, o durere toracică care depășește 10 minute și
nu se ameliorează la repaus sau pierderea stării de conștiență) trebuie să trimită
pacientul direct la urgențe. În cazul insuficienței cardiace, există un risc crescut de
infarct de miocard și accident vascular cerebral.
Gradede gravitate a insuficientei cardiace:
Se disting 4 grade de gravitate:
- starea de oboseala aanormala;
- dificultate in respiratie in timpul sau dupa eforturi fizice (denumite dispnee de
efort);
- dificultate chiar in repaus (denumite dispnee in repaus);
- edem pulmonar acut (inundare brutala a alvelolelor si tesuturilor plamanilor cu
plasma sangvina).
Cauze
O insuficienta cardiaca poate fi legata de o leziune care atinge partea stanga a
inimii, partea dreapta su ambele, in ultimul caz se vorbeste despre insuficienta
cardiaca globala.
Insuficienta cardiaca stanga
Poate fi provocata de un infact de miocard, de o boala avansata a valvulelor
cardiace, de o boala a miocardului, de o HTA foarte grava sau de anumite tulburari
ale ritmului cardiac.
Insuficienta cardiaca dreapta
Ea poate aparea din cauza unei insuficiente cardiace stangi sau are cauze proprii:
o embolie pulmonara grava, o bronsita cronica insotita de presiune in arterele

6
pulmonare, o deficienta a valvulelor cardiace drepte sau o malformatie congenitala
care determina un exces al activitatii partii drepte a inimii.

Diagnostic
Se bazeaza in primul rand pe examenul clinic, care indica deseori o accelerare a
ritmului cardiac, un zgomot anormal produs de inima, numit de galop, si, in caz de
insuficienta cardiaca stanga, de raluri provenind de la plamani. In caz de insuficienta
cardiaca dreapta, umflarea venelor jugulare, dimensiunea si sensibilitatea anormala a
ficatului si edemul picioarelor sunt cat se poate de evocatoare. Alte examene
(electrocardiograma, radiografia pulmonara, echo-Doppler cardiac) si o proba de efort
confirma diagnosticul.
Tratament
Tratamentul cauzei, trebuie sa fie aplicat imediat ce este posibil. El consta, dupa
caz, in restabilirea circulatiei sangvine in arterele corenare, in caz de ingustare a
parcursului lor (angioplastie realizata cu autorul unei sonde cu balon sau pontaj), in
inlocuirea unei valvule cardiace bolnave, in inchiderea unui perete al inimii ce nu este
etans, in reducerea tulburarilor de ritm cardiac sau in corectarea unei HTA severe.
Transplantul de inima este rezervat bolnavilor cu insuficienta cardiaca ireversibila,
refractara tratamentului obisnuit.
Tratamentul insuficientei cardiace, necesita in primul rand repaus si tratament
sarac in sare, asociat cu luarea de medicamente diuretice, pentru a elimina apa si sarea
care provoaca edemele; alte medicamente pot fi prescrise pacientului pentru a-i ajuta
inima sa-i functioneze: cardio-tonice, care cuprind digitalice si mai ales
vasodilatatoare. Printre acestea inhibitorii enzimei de conversie sunt pe primul loc in
tratament, datorita eficientei sporite in ameliorarea duratei de viata a bolnavului.

Simptomele bolilor cardiovasculare

Simptomele bolilor cardiovasculare difera in functie de tipul bolii de inima.
Dar cele mai comune simptome sunt:
 durerea puternica in piept;
 Membre reci;
 tanspiratie rece;
 aritmie;
 umflarea picioarelor;
 dificultatea de a face miscare;
 febra;
 tuse frecventa.

Factorii de risc
Oricine poate dezvolta boli de inima, indiferent de varsta. Exista o serie de factori
de risc pe care ii vom regasi la tipurile de afectiuni cardiace, precum:
 fumatul;
 alimentatia nesanatoasa;
 sedentarismul;
 colesterolul crescut;
 hipertensiunea arteriala;
 nivelul ridicat al glucozei si lipidelor din sange;
 excesul de greutate / obezitatea;

7
 stresul psihosocial.
Acesti factori de risc sunt responsabili pentru cel putin 80% dintre problemele cu
inima (bolile cardiace coronariene si cerebrovasculare).

Preventia bolilor cardiovasculare

Nimeni nu poate sti daca va fi afectat la un anumit moment de o boala
cardiovasculara. Tot ce poti sa faci este sa iei masuri pentru a reduce riscul de a
dezvolta o boala cardiovasculara. Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa ai o viata
sanatoasa:
 nu fuma;
 mentine o greutate optima;
 adopta o alimentatie sanatoasa;
 fa miscare regulat;
 trateaza hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut si diabetul;
 redu sarea din alimentatie;
 consuma fructe si legume proaspete;
 limiteaza aportul de grasimi saturate;
 redu stresul;
 efectueaza analizele uzuale o data pe an.

Diagnosticul bolilor cardiovasculare/Teste

Medicul este cel care solicita anumite investigatii in functie de simptome, pentru
a constata care este starea inimii. Acesta poate cere realizarea urmatoarelor
investigatii:
 Electrocardiograma arata daca muschiul inimii este deteriorate sau lipsit de
oxigen. EKG de repaus poate arata infarct transmural (pe toata grosimea peretelui
cu supradenivelare de ST) sau infarct subendocardic (subdenivelare de ST –
afecteaza numai o parte din grosimea peretelui)
 Testul de efort este mult mai specific decat EKG-ul de repaus. Apar modificari
daca pacientul are cardiopatie ischemica.
 Analizele de sange evidentiaza markerii de necroza miocardica (troponina si
creatinkinaza) in infarct
 Holterul de ritm se tine pe pacient timp de 24 de ore prin aplicarea unor electrozi.
Inregistreaza toate bataile inimii, a doua zi se scoate, informatia se descarca pe un
calculator si se observa ce fel de palpitatii au aparut.
 Ecocardiografia foloseste unde sonore pentru a studia structura inimii si cum
functioneaza inima si valvele. In cazul unui infarct miocardic acut, muschiul nu
se mai misca.
 Coronarografia ne ajuta sa vedem care artera are ingustare, unde este localizata
ingustarea, ce gradare (de la 10% pana la 85% sau chiar 100%), cate artere sunt
cu probleme.

Tratamentul bolilor cardiovasculare

Tratamentul pentru bolile de inima include: medicamente, modificari ale stilului de
viata, interventii chirurgicale si diferite proceduri(ozonoterapia) in functie de starea
pacientului. Persoanele care isi iau medicamentele pe termen lung, conform

8
prescriptiei si respecta sfaturile doctorului se pot bucura de o viata mult mai lunga,
lipsita de evenimente neplacute. Insa, care este cel mai bun tratament pentru
cunoscutele boli cardiovasculare?

- Mananca corect pentru o inima sanatoasa

Mananca inteligent cu sfaturi, retete si informatii sanatoase pentru inima ta. Consumul
unei diete sanatoase si echilibrate este unul dintre cele mai importante lucruri pe care
le poti face pentru a-ti proteja sanatatea. De fapt, pana la 80% din cunoscutele boli
cardiovasculare premature si accidentul vascular cerebral pot fi prevenite prin
alegerile si obiceiurile de viata, cum ar fi adoptarea unui stil de viata sanatos.
Un stil de viata sanatos te poate ajuta sa reduci riscul unei boli cardiovasculare prin:
 imbunatatirea nivelului de colesterol;
 reducerea tensiunii arteriale;
 gestionarea greutatii corporale;
 controlarea zaharului din sange;
 reducerea unor factori de risc in bolile cardiovasculare.

- Ramai activ!
Ramai activ, traieste o viata fericita cu ajutorul unor exercitii simple. Este intotdeauna
o idee buna sa adaugi activitate fizica in viata ta, indiferent de varsta. Activitatea
fizica poate reduce riscul unor boli cardiovasculare si poate ajuta la prevenirea si
controlul unor factori de risc in bolile cardiovasculare precum hipertensiune arteriala.

Factori protectori ai bolilor cardiovasculare:

 Alimentatia sanatoasa;
 Activitatea fizica (min 30 min/zi);
 Consumul moderat de alcool:
 Vin rosu: ♀ - 100 ml/zi
♂ - 200 ml/zi
 Evitarea stresului psihosocial;
 Renuntarea la fumat.

CE POTI FACE PENTRU INIMA TA ?

 Foloseste scarile - atat pentru urcat, cat si pentru coborat - in locul liftului. Incepi
cu cate un etaj si mareste gradat;
 Daca folosesti mijloacele de transport in comun coboara cu o statie sau doua
inainte de locul in care cobori de obicei si deplaseaza-te pe jos pana la destinatia
dorita;
 In loc sa mananci un desert bogat in grasimi si colesterol, opteaza pentru o
plimbare rapida prin imprejurimi;
 Actvitatile casnice te ajuta sa arzi caloriile;
 Nu uita de exercitii in timp ce te uiti la televizor: ridica greutati, pedaleaza la
bicicleta sau fa exercitii usoare;
 In timpul zilei acorda-ti cateva minute de destindere. Ridica-te de pe scaun,
intinde-te, oferind muschilor si mintii ocazia de a se relaxa.

Bibliografie:
1. LAROUSSE. Enciclopedia medicala a familiei - Editura RAO 2011-traducere
din limba franceza Ruxandra Vidrarascu;

9
2. Manualul inimii, elaborat de Grupul de Cardiologie Preventiva si Recuperare
Cardiovasculara, coordonatori: Dana Pop, Dumitru Zdrenghea, Editura
Clusium 2020.

10