Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLASA I C AMG
Iti cunosti inima?
Inima - motorul organismulului
- Ateroscleroza
- Cardiopatii ischemice
- Angina pectorala
- Infarct miocardic acut
- HTA
- Insuficienta cardiovasculara
Ateroscleroza coronariana
Simptomele pot fi insidioase sau se pot manifesta brusc, în ultimul moment, iar viața pacientului poate fi în
grav pericol. Afecțiunea coronariană majoră, respectiv infarctul miocardic acut, se poate manifesta prin
anumite simptome specifice. Durerea retrosternală, cu durata de cca 20 minute, intensă, aparută în repaus,
cu zonă de iradiere extensivă, cu “senzația de moarte iminentă”, însoțită de transpirații și de anxietate
(senzația de frică) ar trebui să atragă atenția unei urgențe majore și pacientul (sau familia) să cheme
Serviciul Medical de Urgență.
Aceste manifestări clinice pot fi atenuate la bolnavii cu diabet zaharat sau/și la vârstnici, dar și aceștia pot
semnala o modificare bruscă a stării generale.
Boala coronariană ischemică cronică se manifestă, în principal, sub forma Anginei Pectorale; pacientul
acuză senzația de presiune sau strângere retrosternală (tipic la nivelul mijlocului sternului), cu durată de 1-
2 minute, cu iradiere la baza gâtului, a umărului, pe brațul superior stâng, până la ultimele 2 degete sau/și
în spate, între omoplați; se pot adăuga și alte simptome de alarmă: palpitații, dispnee (oboseală) la efort
altadată suportat, transpirații, etc. Se impune ca pacientul să se prezinte, de îndată, la medicul cardiolog
pentru a se identifica, dacă este o boală cardio-vasculară, asociată sau nu, cu alte afecțiuni care și ele se cer
diagnosticate și tratate; de cele mai multe ori, Hipertensiunea Arterială este această boala asociată care,
dacă nu este tratată corect, va conduce la agravarea stării bolnavului, la alte complicații nedorite.
Cardiopatii ischemice
Simptomatologie:
Durere in piept (angina). Poti simti presiune sau stransoare in piept, ca si
cand cineva ar sta pe pieptul tau. Aceasta durere, denumita angina, se
produce de obicei in mijlocul sau pe partea stanga a pieptului. Angina este
in general declansata de un stres fizic sau emotional. Durerea trece de
obicei in cateva minute de la incheierea activitatii stresante. La unele
persoane, in special la femei, durerea poate fi ascutita si trecatoare,
resimtita la nivelul gatului, bratului sau spatelui.
Respiratie sacadata. Atunci cand inima nu pompeaza suficient oxigen
pentru a acoperi nevoile organismului, poti avea respiratie sacadata sau
oboseala extrema la efort.
Infarct de miocard. O artera coronara complet blocata va provoca un
infarct de miocard. Semnele si simptomele clasice includ presiune in piept,
durere in umar sau brat si, uneori, respiratie sacadata si transpiratie.
Femeile pot experimenta simptome mai putin tipice, precum durere la
nivelul gatului sau maxilarului. Afla mai multe despre simptomele
infarctului de miocard la femei, de aici. Uneori, un infarct de miocard se
produce fara semne sau simptome evidente.
Cardiopatii ischemice
Cauze
Se considera ca boala arteriala coronariana debuteaza cu o afectarea sau la nivelul invelisului
intern al unei artere coronare, uneori devreme, in copilarie. Afectarea poate fi determinata de
diversi factori, precum:
Fumatul
Hipertensiunea arteriala
Nivelul crescut al colesterolului
Diabetul sau rezistenta la insulina
Stilul de viata sedentar
Cardiopatii ischemice
Genul
Istoricul familial
Fumatul
Hipertensiunea arteriala
Niveluri ridicate ale colesterolului
Diabetul
Obezitatea
Sedentarismul
Stresul crescut
Alimentatia nesanatoasa
Apneea de somn.
Proteina C-reactiva (PCR) cu sensibilitate inalta
Trigliceridele crescute
Homocisteina
Angina pectorala
Se defineste ca o durere sau disconfort, localizat de cele mai multe ori retrosternal, datorat bolii ischemice cardiace, in momentul cand muschiul cardiac nu
este aprovizionat cu cantitatea sange de care are nevoie, ca urmare a ingustarii sau blocarii uneia sau ale mai multor artere coronare.
Durerea se poate exprima ca apasare, arsura, ghiara, cu localizare precordiala sau disconfort la baza gatului, maxilarelor, umerilor, mainilor, spatelui.
Durerea sau disconfortul apare de obicei la efort, dureaza aproximativ 5 minute, cedeaza la oprirea efortului sau dupa nitroglicerina.
Durerea se poate manifesta si ca o balonare sau indigestie in zona abdominala superioara, poate iradia din zona toracelui spre maini, umeri, maxilare, spate.
Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile pot fi si emotiile puternice, expunerea la caldura sau frigul excesiv, excesele alimentare, fumatul etc.
Factorii de risc sant colesterolul crescut, HTA, diabetul, obezitatea, sedentarismul fumatul, varsta > 45 ani la barbati si > 55 ani la femei, antecedente familiale.
Durerile care pot mima angina pectorala pot fi datorate trombembolismul pulmonar, disectiei de aorta, cardiomiopatiei hipertrofice obstructive, pericarditei,
atacului de panica, bolilor osteoarticulare.
Daca la barbati angina pectorala apare de cele mai multe ori prin blocajul aterosclerotic ale arterelor coronare, la femei in 50% din cazuri , mai ales la cele tinere
, este o boala neobstructiva ( coronare normale la coronarografie), microvasculara. De aceea la femei putem sa consideram echivalente de angina si disconfortul
respirator, greata, varsaturile, durerea abdominala, durerea ascutita, lancinanta, in piept.
Spre deosebire de angina pectorala stabila putem avea angina instabila varianta de angina ( Prinzmetal), angina microvasculara.
Orice durere sau disconfort in zona precordiala sau o durere care se repeta necesita prezentarea la medic pentru evaluare. Medicul cardiolog poate sa discearna
intre durerea de cauza cardiaca si extracardiaca avand la dispozitie anamneza, ex clinic, ecg de repaos, holterul ekg, analizele de laborator specifice, ecografia
cardiaca de repaos sau de stress, ekg de efort, coronarografia, angio CT etc.
Inlaturarea sau tinerea sub control ale factorilor de risc si ale factorilor favorizanti previn rata de imbolnavire, tratamentul adecvat si administrat la timp de catre
medicul cardiolog si nu dupa ureche previn IMA si moartea subita cardiaca in majoritatea cazurilor.
Infarct miocardic acut
Hipertensiune arteriala (HTA) reprezinta un factor de risc cardiovascular major cu incidenta in continua crestere si se
defineste drept cresterea valorilor tensionale >140/90 mmHg.
Simptome
Pot fi urmatoarele:
cefalee occipitala, dispnee, adinamie, vertij, durere retrosternala, amorteala si greata, care sunt nespecifice dar cu conditia sa fie
asociate cu valori tensionale inalte
Factori de risc
Valorile mari ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice
varsta (barbati > 55ani si femei > 65ani)
fumatul
dislipidemia: colesterol >190 mg/dl sau trigliceride > 150mg/dl
glicemia > 102-125 mg/dl
alterarea tolerantei la glucoza
obezitatea abdominala: circumferinta taliei la barbati>102 cm si la femei >88 cm). Afla ce spune circumferinta abdominala
despre sanatatea ta de aici.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Diagnostic
Masurarea valorilor tensiunii arteriale impune masuratori
repetate ( cel putin 2 masuratori/vizita) pe perioada lungi de
timp (cel putin 2-3 vizite la interval de 2-3 saptamani), Atunci
cand masurarea tensiunii arteriale este sever crescuta,
diagnosticul se poate pune numai pe o masuratoare .
Monitorizarea Holter a valorilor TA (monitorizare automata
pe 24h) permite o verificare mai buna a valorilor tensionale in
functie de ritmul diurn-nocturn si activitatile pacientului .
Insuficiența cardiacă
♥ Alimentatie sanatoasa
♥ Activitate fizica (min 30 min/zi)
♥ Consum moderat alcool
Vin rosu: ♀ - 100 ml/zi
♂ - 200 ml/zi
♥ Evitare stress psihosocial
Ce poti face pentru INIMA ta?
♥ Foloseste scarile - atat pentru urcat, cat si pentru coborat - in locul liftului.
Incepi cu cate un etaj si mareste gradat;
♥ Daca folosesti mijloacele de transport in comun coboara cu o statie sau doua
inainte de locul in care cobori de obicei si deplaseaza-te pe jos pana la
destinatia dorita;
♥ In loc sa mananci un desert bogat in grasimi si colesterol, opteaza pentru o
plimbare rapida prin imprejurimi;
♥ Actvitatile casnice te ajuta sa arzi caloriile;
♥ Nu uita de exercitii in timp ce te uiti la televizor: ridica greutati, pedaleaza la
bicicleta sau fa exercitii usoare;
♥ In timpul zilei acorda-ti cateva minute de destindere. Ridica-te de pe scaun,
intinde-te, oferind muschilor si mintii ocazia de a se relaxa.
"Prevenim ca sa
nu fie nevoie sa
intervenim"