Efectele

fumatului
"Fumatul mă calmează.
Este plăcut, incitant. Nu
vreau ca politicienii să
decidă ce este incitant
în viaţa mea."
David Hockney
Cuprins
Definitia fumatului
Tipuri de cancer din cauza țigărilor
Boli ce provin de la fumul de tutun
Cum influenteaza fumatul starea de sanatate?
Numarul de fumatori pe nivel de țară
De ce trebuie sa renunti la fumat?
Efectele fumatului
Definiția fumatului

FUMATUL ESTE ACȚIUNEA DE A

ASPIRA ȘI A TRAGE FUMUL DE TUTUN
DIN ȚIGARĂ SAU DIN PIPĂ, ACȚIUNE
DENUMITĂ REGIONAL ȘI A BEA TUTUN
SAU A DUHĂNI.
 Substantele toxice din tigari intra in circuitul sanguin si
calatoresc prin tot corpul, deteriorandu-l aproape in intregime.
Indiferent de tipurile de tigari consumate, fumatorii se confrunta
cu un risc mult mai ridicat de cancer, decat cei care nu fumeaza -
in ciuda promovarii filtrelor sau a marcilor de tigari cu un
continut scazut de nicotina.
Odata cu constientizarea faptului ca fumatul este una dintre
principalele cauze ale aparitiei multor tipuri de cancer, ar trebui
sa ne gandim si ca este, deopotriva, cauza cel mai usor de ocolit.
Sta exclusiv in puterea noastra sa evitam acest risc.
Pana acum, s-a stabilit o legatura directa intre consumul de
tutun si dezvoltarea a 14 tipuri de cancer: cancer la nas si
Tipuri de sinusuri, bucal si faringeal, laringeal, de esofag, pulmonar, cancer
la ficat, vezica urinara, col, pancreas, rinichi, stomac, intestine,
cancer din cancer ovarian si diverse tipuri de leucemie. In plus, cercetarile
au scos la iveala o legatura intre fumat si cresterea riscului de

cauza aparitie a cancerului mamar.

Studiile au evidentiat si o concluzie care ii priveste inclusiv pe cei

țigărilor care consuma tutun cu moderatie: in ecuatia riscului de cancer

conteaza mai mult durata de timp in care s-a consumat tutun,
decat cantitatea de tutun consumata.
Cu alte cuvinte, o persoana care a fumat doua pachete pe zi timp de 20
de ani se confrunta cu un risc mai scazut de cancer decat una care a
fumat jumatate de pachet pe zi timp de 30 de ani. In plus, specialistii
spun ca nici cel mai atent stil de viata, bazat pe o alimentatie
sanatoasa, hidratare corespunzatoare, miscare si lipsa de stres nu
poate compensa daunele pe care fumatul le produce organismului.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Fumatul, implicat in 14 tipuri de
cancer.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, dintre toate regiunile OMS,
Europa se distinge prin cea mai mare incidenta a consumului de tutun
in randul adultilor si adolescentilor, deopotriva, iar consumul de tutun
si alcool sunt cauze pentru aproximativ 40% dintre cazurile de cancer la
nivel european, aceasta medie fiind diferita de la tara la tara, noteaza
Docbook.
Mecanismul prin care tigarile ataca organismul este foarte simplu:
substantele chimice pe care le contin reusesc, in timp, sa deterioreze
ADN-ul celular. Cercetarile au aratat ca, la 15 tigari fumate, se petrece o
schimbare in ADN, care poate determina o celula sa devina canceroasa.
Fumatul, implicat in 14 tipuri de cancer.
 Bolele ce provin
de la țigări
Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile
pulmonare obstructive cronice (BPOC).
Tarul și cianidele sunt responsabile de producerea bronșitei și
emfizemului, în principal prin hipersecreția glandelor bronșice
și blocarea acțiunii de epurare (curățare) ciliară.
Tusea și expectorația, dispneea (dificultatea în respirație),
wheezing-ul (respirație zgomotoasă) și durerile toracice,
constituie simptomele res-piratorii principale.
Riscul de deces pentru fumătorii de peste 25 de țigări pe zi este
de 20 de ori mai mare decât al nefumătorilor. Din momentul
stabilirii diagnosticului, durata supraviețuirii pentru încă 5-10
ani a fost apreciată la 50%. În cazul persoanelor cu forme grave
de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) șansele de supraviețuire
sunt de 1-3 ani.
Fumatul de țigară de foi (trabuc, havană) este un factor de risc
cunoscut în apariția certă a BPOC. Un studiu realizat printre bărbați
cu vârsta cuprinsă între 30-85 de ani, fumători și nefumători de țigări
de foi, în perioada 1971-1985 în SUA, evidențiază că, independent de
alți factori de risc, fumatul activ de țigară de foi crește semnificativ
riscul de îmbolnăvire prin BPOC (cu 45% mai mare).
În cazul femeilor fumătoare, se pare că riscul de a suferi de BPOC
este mai mare și că există o vulnerabilitate mai mare la instalarea
formelor severe de BPOC. În schimb răspunsul la medicația
bronhodilatatoare este mai bun. Încetarea fumatului în BPOC are un
pronunțat impact, scăzând rata exacerbărilor severe și riscul
complicațiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic în
orice moment al evoluției bolii crescând calitatea vieții pacienților și
reducând mortalitatea datorată BPOC.
Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului
în copilărie și, posibil, în debutul astmului la adult. Este știut că
fumatul crește numărul celulelor inflamatorii prin mecanisme
distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea
subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcții celulare,
eliberarea de mediatori pro-inflamatori.
Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronșic
au un risc crescut al mortalității prin această boală comparativ
cu bărbații. Coexistența bolilor ischemice cardio-vasculare ar
favoriza aceasta.
Cercetători americani au descoperit că fumatul cauzează
schimbări genetice legate de cancer deja după câteva minute de
la inhalatul primului fum.
Cum influențează fumatul
starea de sănătate?

- creste speranța de viață

- scade riscul producerii unui
infarct miocardic
- scade riscul formarii unor
tumori cancerigene
- un mod de viață mult mai
sănătos
- si, nu in ultimul rând, mai mult
bani in buzunar.

Numărul de fumători pe nivel de

țară
Fiecare a 4-a persoană fumează (24% –
zilnic, iar 1% mai puțin de o dată pe zi),
consumând aproape 16 țigări pe zi. Numărul
de țigări se ridică la 18 în cazul persoanelor
cu vârsta între 45-54 de ani. Totuși, ceea ce
bucură, e că 75% dintre respondenți au spus
că nu fumează deloc.
 - infarct miocardic si hipertensiune arteriala: chiar si cateva tigari pe zi (una-
patru tigari) cresc riscul imbolnavirii arterelor coronare; daca o persoana

De ce trebuie
sa renunți la
fumat?
fumatoare sufera un infarct miocardic, riscul mortii subite este de doua ori
mai mare decat la o persoana nefumatoare; cu cat se renunta mai repede la
fumat, cu atat scade riscul producerii unui infarct; daca afectarea arterelor
coronare exista deja, riscul unui alt infarct si al mortii subite scade imediat ce
se renunta la fumat
- moartea prematura: indiferent de varsta pe care o ai sau de cat timp fumezi,
renuntarea scade semnificativ riscul dezvoltarii unor probleme grave de sanatate,
care-ti pot ameninta viata.
- afectiuni gingivale si alte probleme dentare: fumatul poate crea serioase
probleme parodontice persoanelor fumatoare, acestea fiind de doua ori mai
expuse la parodontoza fata de persoanele nefumatoare
- cancerul pulmonar si alte boli pulmonare: dupa zece ani de la renuntare, riscul
aparitiei cancerului la plamani scade cu 30% pana la 50%, crizele de astm, bolile
respiratorii ca raceala, gripa si pneumonia vor fi din ce in ce mai rare; de
asemenea, se reduce posibilitatea producerii cancerului in cavitatea bucala
(laringele), gura, gat, esofag, intestine, vezica urinara, rinichi sau pancreas
- impotenta si probleme de fertilitate: barbatii care vor renunta la fumat
sunt mult mai putin expusi problemelor legate de obtinerea si mentinerea
unei erectii; femeile, vor avea mai putine probleme legate de graviditate
 Fumatul este foarte daunator sanatatii. Trebuie sa-ti sustii, sa-ti
Efectele fumatului sprijini decizia de a renunta, gandindu-te ca:
- fumatul duce la moartea a peste 430.000 de persoane anual
- reprezinta cauza a 87% din cazurile de cancer pulmonar
- fumatul este cauza principala a bronsitei cronice si emfizemului
pulmonar
- afecteaza nu numai pe fumator, ci sunt expusi si ceilalti membrii ai
familiei sau colegi de serviciu
- poate duce la probleme sexuale si chiar infertilitate
- fumatul poate crea serioase probleme cardiace, hipertensiune
arteriala, boli pulmonare cronice, arteriopatie periferica, dar si
diverse forme de cancer (bucal, laringean, esofagian sau pulmonar)
- persoana fumatoare isi expune copilul, riscului de a muri ca urmare
a sindromului mortii subite; copiii persoanelor fumatoare au un risc
crescut de astm bronsic, frecvente infectii ale urechii sau infectii
pulmonare; daca acestia sufera deja de astm bronsic sau diverse
forme de alergii, expunerea la fumul de tigara poate agrava serios
boala
- daca fumezi, fii sigur ca si copilul tau se va apuca de fumat
- fumatul in perioada graviditatii afecteaza atat mama cat si copilul
nenascut al acesteia.
VĂ MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!!!