Medicina modernǎ = din ce în ce mai mult preventivǎ: îndreptându-se spre o medicinǎ a omului sǎnǎtos, fǎrǎ sǎ neglijeze- nicidecum- marile ei obligaţii terapeutice: de a vindeca şi recupera omul bolnav. “Cunoaş Cunoa terea unui adevǎr nu determinǎ întotdeauna şi respectarea lui”( trad.). Cu alte cuvinte, câţ c i dintre oameni nu ştiu cǎ c fumatul are multiple efecte nocive, în special pentru aceia care suferǎ sufer de anumite afecţ afec iuni ale aparatului respirator şi circulator ? …Si totuş totu i fumeazǎ fumeaz ? Suprimarea fumatului va reduce treptat morbiditatea prin cancer bronho-pulmonar cu cel putin 80% şi alte tipuri de cancer visceral cu cel puţin 48% , în urmǎtorii 10 ani. Fumatul activ + expunerea pasivă
Efecte nefaste asupra funcţionalităţii arborelui respirator
Factor de risc important pentru o seamă de
afecţiuni extrarespiratorii Existǎ o modalitate “sǎnǎtoasǎ” de a fuma?
Rǎspunsul este, invariabil, acelaşi:
Nu ! Toate formele de utilizare a tutunului sunt dǎunǎtoare! Tutunul mestecat - utilizarea in aceastǎ manierǎ poate genera: Cancerul buzelor sau a cavitǎţii bucale, cancerul faringian Leukoplazia (stare precanceroasǎ ce cauzeazǎ uscǎciunea bucalǎ) Retracţia gingivalǎ, patologia parodonţiului, edentaţie Afectarea alveolelor dentare prin pierderea mai acceleratǎ de masǎ osoasǎ de la acest nivel Abraziuni ale suprafeţelor dentare Respiraţie neplǎcutǎ Fumatul de ţigǎri de foi sau pipǎ - nu reprezintǎ o alternativǎ mai sigurǎ a fumatului de ţigarete.
Fumǎtorii de pipǎ au un risc crescut de a face cancer
de buze, laringe, esofag, plǎmân, pancreas, rect şi colon. Riscul de a suferi decese prin afec ţiuni coronariene şi cerebrale este similar cu acela legat de utilizarea de ţigarete. Fumatul de ţigarete conduce la cancerul pulmonar, al cavitǎţii bucale (buze, limbǎ, gurǎ, gât), esofag şi probabil cancer de vezicǎ urinarǎ şi pancreas. La ce vârstǎ se începe fumatul ? Majoritatea consumatorilor încep sǎ fumeze de la vârste fragede, motivaţi de curiozitate sau prin ‘presiunea ‘ anturajului. Cu cât vârsta la debutul expunerii este mai mică, cu atât creşte mai mult riscul de îmbolnăvire si de dependenta. Fumatul pasiv sau expunerea la fum de ţigară este la fel de dăunător ca şi fumatul activ, atunci când expunerea este semnificativă şi de durată . "De mâine încerc să mă las“.
"Când o să fiu însărcinată renunţ de tot la
ţigări“.
"Am încercat, dar n-am reuşit", "ţigara mă
ajută să mă concentrez“.
"Bunicul a fumat o viaţă şi a trăit 85-90 de
ani“.
"Mulţi medici fumează " !
Voinţa proprie = elementul decisiv în renunţarea la fumat !
Majoritatea pacienţilor iau această decizie după ce au
suferit deja un accident cardiovascular major (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral) sau după ce au fost operaţi pe cord.
Fumatul trebuie abandonat înainte de apariţia
îmbolnăvirilor ! Abandonarea fumatului Fumătorii recurg la diverse şiretlicuri pentru a scăpa de viciul fumatului:
ţigări fără nicotină, ţigara electronică sau e-cigarette
= un tub de plastic cu o umplutură electronică complicată. Fumul ţigării electronice este infofensiv pentru cei din jur (este format din aburi – şi chiar miroase plăcut, datorită aromatizatorilor). Nu inlătură dependenţa fizică !
Hipnoza medicală (codare)
Sugestia făcută sub influenţa hipnozei duce la distrugerea legăturilor psiho- emoţionale din subconştient, care cauzează dorinţa de a fuma.
Reflexo-terapie prin acupunctură (acupunctură, su-djok).
Fumatul = un reflex dobândit, ce poate fi corectat prin această metodă.
Biorezonanta •Fitoterapia- Obligeana
•Substanţe medicamentoase - preparate de substituţie a
nicotinei (suplinesc lipsa nicotinei din organism în perioada de abstinenţă şi uşurează simptomele produse de abandonarea fumatului): pastile, gume de mestecat, plasturi cu nicotină ş.a.m.d. Antidepresivele au menirea de a împiedica emoţiile negative, să înlăture stresul provocat de terapia de substituţie. RISC DE DEPENDENTA!