Program de Renuntare la fumat

ADIO TIGARI

Manualul coordonatorului de program

 Copyright 1996, pentru versiunea n limba romna: Departamentul Sanatate al Bisericii Crestine Adventiste de Ziua Saptea din Romnia Toate drepturile rezervate. Titlul original: Breathe Free, The Plan to Stop Smoking Copyright, 1993: Health and Temperance Department, General Conference of Seventh-Day Adventist Church. Autori: Stoy Proctor, M Div, MPH si Leilani Proctor La revizuirea planului au contribuit: Terry Butler, DPH, Richard Hart, MD, MPH, David McFadden MD, Carla Rodriguez, MPH, Serena Townsend de la Loma Linda University Center for Health Promotion si Patricia Mutch, PhD, RD de la Institute of Alcoholism and Drug Dependency. Traducerea si adaptarea n limba romna: dr. Valentin Nadasan si Liliana Nadasan. La editia n limba romna au mai contribuit:

dr. Gily Ionescu si dr. Sorin Sandulache.

Manualul coordonatorului de program I. Introducere

Scopul acestui manual al coordonatorului de program Adio Tigari Manualul coordonatorului de program ofera: o vedere de ansamblu a programului Adio Tigari pentru oprirea fumatului< o recapitulare scurta a problemelor cu care se pot confrunta participantii si prezentatorul< motivele care stau la baza formei, duratei, si numarului sesiunilor< detalii suplimentare cu privire la planificare si publicitate< o ntelegere mai profunda a ceea ce nseamna lucrul cu participanti n majoritatea lor nereligiosi, gnduri despre cum poate fi oferit ajutorul spiritual si o lista cu materiale ajutatoare pentru coordonatorul de program. Va fi foarte folositor daca coordonatorul, moderatorul de grup si principalii vorbitori vor citi tot materialul inclus n setul de materiale al coordonatorului de program inclusiv foile volante, carnetul participantului si articolele.

II. Consecintele folosirii tutunului

A. Tutunul ucide. Tutunul ucide mai multi oameni dect oricare alt drog sau chiar accidentele sau bolile provocate de SIDA n tarile dezvoltate din lume cum sunt: SUA, Anglia, Australia, Canada si Franta. Cauzele de deces Decese % n SUA n 1993 Fumat 63,7 Alcool 15,4 Accidente 7,2 Heroina 0.4 Cocaina 0,5 SIDA 4,5 US Center for Disease Control, 1992-1993. Nr. decese 450.000 110.000 50.000 2.500 3,400 35.000

B. Morbiditatea si mortalitatea cauzata de tutun. Tutunul este un factor de risc major pentru patru din primele cinci cauze de boala, incapacitate de munca, si decese din SUA. Boli % decese Boli de inima 36 Cancer 30 Accidente vasculare cerebrale 7 BPOC 4 Accidente 4 Cancer Journal for Clinicians, vol41, nr. 1, Ianuarie-februarie, 1991, p.23. * Desi fumatul contribuie la accidente, nu este totusi un factor major. Statisticile sunt numai pentru comparatii. C. Procentajul de decese atribuite fumatului (USDHHS, NHI< Self-guided Strategies for Smoking Cessation, Thomas Glynn, PhD). Boli Boala coronariana,35-64 ani 45 Boala coronariana, peste 65 ani 21 Boli cerebrovasculare,35-64 ani 51 Boli cerebrovasculare, peste 65 ani % la barbati % la femei 41 12 55 24 6

Cancer pulmonar Cancer de buze, gura si faringe 92 Cancer de laringe Cancer de esofag Cancer de pancreas Cancer de vezica urinara 47 Cancer de rinichi BPOC

90 61 81 78 29 37 48 84

79 87 75 34 12 79

D. Folosirea tutunului este vatamatoare si letala. O persoana care ncepe sa fumeze ca adolescent si continua pna la o vrsta mijlocie, si va scurta viata cu 24 de ani (R.Peto, Lancet,1992). n 1995 de cinci ori mai multe femei (240.000) vor muri de boli cauzate de tutun dect de cancer de sn (45.000). 1. Cinci din zece fumatori vor muri de boli cauzate de tutun (50%) 2. Doi din zece fumatori au diagnosticul de cancer (20%). 3. Noua din zece fumatori diagnosticati cu cancer pulmonar vor muri datorita acestuia (90%). 4. Unul din zece fumatori are emfizem (10%) 5. Doi din zece fumatori sunt diagnosticati cu boli de inima (20%). 6. Una din cinci morti sunt provocate de tutun (20%). E. Tutunul este un drog. De tutun sunt dependenti mai multi oameni dect de oricare alt drog. Substanta Consumatori n milioane (USA) Tutun 125 Alcool 100 Cocaina 15 Marijuana 5 Tranchilizante 3 Sedative 2 Comitetul Judiciar al Senatului, 1990, NIDA Scientific American Manual,1991 F. Tutunul duce la dependenta. Tutunul este unul dintre substantele care produce cea mai puternica dependenta. Nicotina produce dependenta n proportie de sase-opt ori mai mare dect alcoolul. Daca o comparam cu alte droguri, nicotina produce dependenta la fel de mare ca si cocaina. Dintre persoanele care folosesc tutun 95-100% sunt dependente. Acest lucru este comparabil cu cocaina. (JAMA,1984, Surgeon General^s Report 1988, p. 9)

G. Tutunul este toxic. Tutunul contine mari cantitati de substante toxice carcinogene. De exemplu: nitrosamine, hidrocarburi policiclice aromatice, arsenic si poloniu-210. Acestea sunt doar patru din cei peste 2.550 compusi identificati n fumul de tutun, multi dintre ei fiind substante cu efect letal. Peste 7.000 de articole stiintifice publicate sustin cu claritate ca tutunul este daunator pentru corpul omenesc. (Surgeon General^s Report, 1989, p.79-84). H. Tutunul nu numai ca este o cauza ce contribuie la bolile de inima, AVC, emfizem, depresie, diabet, hipertensiune arteriala, cancer, cefalee, anxietate si alte dureri, dar interfereaza si cu medicamentele folosite pentru tratarea acestor boli si simptome. Cteva exemple ar fi: Propranolol, Fenilbutazona, Darvan, Fortral, Amitriptilina, Antideprin si Napoton, Diazepam, Activan si Oxazepam (Clear Horizons, Fox Chase Cancer Center, NCI).

III. Cauzele fumatului

A. Fumatul este un fenomen complex. Fumatul este rezultatul factorilor fiziologici, psihologici, cognitivi si sociali care conduc la impulsul irezistibil de a folosi tigaretele. Cu ct e mai mare expunerea la nicotina si gudroane cu att mai serioase sunt consecintele (USDHHS, 1989).

B. Fumatul implica multe obiceiuri. Comportamentul de fumator consta dintr-o serie de acte complexe, legate de cumpararea tigarilor, aprinderea lor, fumat, exhalarea fumului si stingerea tigarii. ntre numerosii factori asociati cu dependenta se includ: 1. Factorii psihologici, de perceptie a sinelui a. Profilul persoanei: feminin, masculin, cautator de senzatii, sofisticat, dur, aventurier b. Nicotina este psihoactiva. Substanta din frunza de tutun care are efecte psihoactive (schimba dispozitia) si care provoaca dependenta este nicotina. Ea actioneaza ca un stimulent pentru a motiva cautarea si folosirea tutunului, caracteristice comportamentului de fumator. (ibid.,1988, p. 215). 2. Factori fizici a. Volumul inhalat: procentul de fum inhalat, durata, viteza inhalarii, daca tigara este cu filtru sau nu, lungimea tigaretei fumate, adncimea inhalarii, doza de nicotina cedata b. Durata inhalarii: scurta si rapida, lunga si lenta, durata de expunere lunga c. Expunere totala: numarul de tigarete fumate zilnic d. Expunere pasiva: expunerea la fumul altor fumatori (Ibid., 1988, p. 149-163) 3. Factori sociali. Ritualul fumatului este un mijloc de interactiune sociala - un mijloc de a ne raporta la altii si de a rezolva problemele. 4. Factori spirituali. Cei mai multi fumatori stiu ca tutunul este vatamator. Multi cred ca folosirea lui este condamnabila din punct de vedere moral. Fumatorul este un exemplu rau pentru ceilalti, mai ales pentru copii. Expunerea indirecta a celorlalti la poluarea cu fum, da nastere la un sentiment de vinovatie. Unii considera ca neputinta de a se opri din fumat tradeaza o slabiciune a vointei si o subapreciere a propriei persoane. Sansele de reusita sau de nereusita n a pune capat obiceiului fumatului depind de variabile unice asa cum sunt notate mai sus si n acelasi timp de experientele psihologice specifice, de motivatia fiecarui fumator, de presiunile si stimulii sociali.

IV. Procesul de oprire a fumatului

A. Nicotina produce dependenta. Nicotina este considerata ca o substanta producatoare de dependenta, capabila de a schimba dispozitia, sentimentele, gndirea, perceptia si performanta (Surgeon General Report, 1988, p. 247, 248). B. Etapele nvatarii obiceiului de a fuma.
o o o o o Nefumator Nu a fumat niciodata Se gndeste sa fumeze Experimenteaza Fumator regulat Fumator dependent

(Strategies to Control Tobacco Use in the U.S.,1990, pp.22-23) C. Etapele opririi fumatului
o o o o o o o o o o o o Nu se gndeste nca la ncetarea fumatului Pre-contemplare Contemplare Se gndeste sa renunte la fumat Actiune Face o ncercare serioasa de a nceta Reusita pe termen scurt Cadere Fumeaza o tigara sau doua Recadere Rencepe sa fumeze Reusita pe termen lung Nefumator Ramne nefumator

o o

(Ibid., 1990. p.22-23) D. Oprirea fumatului este dificila. Complexitatea procesului de oprire a fumatului este dovedita de faptul ca: peste 95% dintre fumatori doresc sa nceteze fumatul< majoritatea fumatorilor (80%) au facut una sau mai multe ncercari de a se opri din fumat< peste 50% dintre pacientii care sunt n convalescenta dupa o interventie chirurgicala asociata fumatului, rencep sa fumeze n spital sau imediat ce sunt lasati acasa (Surgeon General^s Report,1988, p.150). Unui fumator obisnuit i trebuie 4-10 ncercari pna sa reuseasca definitiv sa renunte la fumat. E. Simptome de sevraj. Cei mai multi dintre fostii fumatori au suferit cel putin unul din simptomele de sevraj. 25-50% dintre ei au avut dureri n timpul procesului de renuntare la fumat< 25% nu au avut dureri deloc (Surgeon^s General Report 1988, p.200). Simptomele de sevraj includ: dorinta irezistibila, iritabilitate, anxietate, dificultate n concentrare, neliniste, greseli frecvente n cadrul unor activitati de performanta si tulburari de somn. Aceste simptome ncep la opt ore dupa ultima tigara si se amelioreaza de-a lungul celor 10 zile de deprivare de tutun (Ibid., 1988, p.203). Nevoia de a mai fuma poate sa reapara uneori cu mare intensitate la fosti fumatori dupa unu-noua ani de la oprirea fumatului (Ibid., p.205). Schimbarile ambientale sunt necesare. O persoana care doreste sa se elibereze de obiceiul de a fuma, trebuie sa-si modifice mediul ca sa poata avea succes. Stimuli asociati cu fumatul cum sunt mirosul, vazul, reclamele, folosirea altor droguri psihoactive (cofeina, alcool), lipsa de mncare si oscilatiile afectiv-emotionale, favorizeaza ntoarcerea la tigari (Ibid., 1988, p.211). Din cauza acestei descoperiri, Programul Adio Tigari ncurajeaza participantii sa identifice si sa evite tentatiile, sa evite alcoolul si cafeina n timpul procesului de oprire a fumatului.

F.

V. Durata programului de renuntare la fumat influenteaza rata succesului

A. Timpul necesar pentru oprirea fumatului. Avnd n vedere severitatea simptomelor de sevraj, persistenta dependentei biochimice fata de nicotina si stereotipurile neuro-fiziologice imprimate n fiecare nerv si muschi al fumatorului, nlaturarea dependentei de nicotina si a obiceiului de a fuma nu este un proces simplu, care sa poata fi redus la trei etape. Una dintre cele mai mari cauze de esec este stabilirea n pripa a unei singure sesiuni, sau a unui program de cinci zile, respectiv a unui tratament de o saptamna. Daca nu aveti timp suficient pentru a rezolva problemele cauzate de dependenta sa nu ncepeti sa va implicati n programe de oprire a fumatului. Pe de alta parte, daca nu aveti experienta sau pregatire suficienta, dar sunteti dispus sa investiti timp, veti putea ajuta pe oameni sa renunte la fumat. B. Mai mult nseamna mai bine. Numeroase studii au concluzionat ca cu ct numarul sesiunilor este mai mare si se ntind pe o perioada lunga de timp, sansele de reusita se mbunatatesc. 1. Studiul California. n teza sa de doctorat la UCLA, Dr. Joyce Lim a comparat 4 programe importante pentru a descoperi elementul principal al reusitei. Ea a descoperit o rata mai mare de renuntari la fumat n cadrul programelor care acopera o perioada lunga de timp. Programul Numarul de sesiuni Rata succesului Sapt.1 Sapt.2 Sapt.3 Sapt.4 Sapt.5 Planul de cinci zile 5 21% American Cancer Society 2 2 36% HMO 5 2 1 45% Scripps 1 2 2 2 1 74% 2. Durata redusa este o problema. O alta problema asociata cu multe programe de renuntare este ineficienta lor din cauza duratei reduse. Ele nu dureaza destul de mult pentru a permite clientilor sa schimbe obiceiul mult practicat al fumatului, cu alternativa de nefumator (Health

3.

Values, vol.13, nr.4, Iulie/August,1987, p.45< H.Milkman, Craving for Ecstasy < Lexinton Books, 1987, p.189< Internal Medicine News and Cardiology News, December15, 1989< Jack Henningfield, PhD, 1990< Surgeon General^s Report, 1990, p. 22). Mai multe sesiuni nseamna mai multa reusita. Un concept care rezulta din evaluarea celor prezentate n capitolul 2 este ca, cu ct programul este mai intensiv, cu att probabilitatea ca el sa aiba succes este mai mare. Programele cu un numar mai mare de sesiuni, cu prezentatori profesionisti, cu o perioada lunga de consolidare si care ofera asistenta de intretinere au obtinut rezultate mai bune dect cele cu numar redus de sesiuni, cu prezentatori voluntari. (Strategies to Control Use of Tabacco in the U.S. USDHHS, 1990, p. 17).

C. Pregatirea nainte de oprirea fumatului. O recenta trecere n revista a literaturii de specialitate arata ca cel mai bun mod de a nceta sa mai fumezi este o oprire rapida, dintr-o data. Dar o ncetare brusca trebuie sa fie planificata cu aproximativ doua saptamni nainte, timp n care persoana respectiva trebuie sa-si organizeze si sa practice aptitudinile personale de care are nevoie. (David Watson, Self directed Behavior, Cole Publications, 1981, p.162). D. Breathe Free(Adio Tigari): program de renuntare la fumat . Datorita acestor cercetari Breathe Free (Adio Tigari) ofera 9 sesiuni pe o perioada de 4 saptamni cu mentinerea legaturii la minimum 3, 6 si 12 luni.

VI. Evaluarea planului de 5 zile pentru renuntare la fumat

A. Studiul Finlanda: n Finlanda un studiu de evaluare a eficacitatii programului de 5 zile de renuntare la fumat, a concluzionat: 1. Cursul trebuie prelungit 2. Perioada post-terapeutica trebuie prelungita 3. Trebuie acordat mai mult timp pentru discutii 4. Participantii ar trebui sa formeze grupuri mici (Acta Universitatis Series D Media,123, nr.4, P.144). Planul Adio Tigari a ncorporat toate aceste sugestii. B. Raport n Preventive Medicine 6:454-481, 1977. n urma cu mai mult de 16 ani a fost publicata aceasta afirmatie: Planul de 5 zile este larg raspndit dar succesul sau pe termen lung este mic. Oricum, dat fiind putinele schimbari aduse formei sale originale, programul este ntr-un fel depasit. Planul de 5 zile ar trebui sa-si modernizeze metodele folosind ceea ce se cunoaste acum despre fumat (p. 464). C. Rata succesului: Sapte rapoarte din 1977 arata ca succesul a variat ntre 11-34%, mediana aratnd o abstinenta de 20% la verificarile dupa un an. ( Review and Evaluation of Smoking Cessation Methods of the U.S. and Canada, 1978-1985, USDHHS,1987, p.25).

VII. Evaluarea programului Adio Tigari (Breathe Free)

A. Revizuirea din 1985. Departamentul de sanatate si temperanta din Conferinta generala, producatorul noului plan Adio Tigari, doreste sa aprecieze pe cei care au alcatuit Planul de 5 zile pentru renuntare la fumat - medicul J. Wayne McFarland, MD si capelanul Eldon Folkenberg - pentru crearea unui

program unic si folositor de renuntare la fumat. Multi competitori folosesc nca principii din planul de 5 zile. Planul Adio Tigari a mprumutat multe din strategiile practice folosindu-le n cadrul noului program. Totusi , multi dintre cei care au revizuit Planul de 5 zile cred ca noile descoperiri n domeniul stiintei comportamentului, sociologiei si medicinii facute din 1959 ncoace, arata foarte clar ca Planul de 5 zile este depasit. Pentru aceste motive n 1980 Departamentul Sanatate si Temperanta din cadrul Conferintei generale a nsarcinat un comitet numeros, format din experti n programe de renuntare la fumat, pentru a studia modificarile necesare pentru o revizuire majora. Acea revizuire a Planului de renuntare la fumat Adio Tigari, a fost terminata n 1984. B. Revizuirea din 1993. n 1988 Departamentul de Sanatate si Temperanta a cerut Centrului de Promovare a Sanatatii de la Universitatea Loma Linda sa evalueze versiunea 1984 a Planului Adio Tigari si sa faca toate schimbarile necesare pentru a mbunatati rata succesului pe termen lung. n 1991, Centrul si-a terminat lucrarea. De atunci revizuirea a fost completata prin datele primite de la cei care-l foloseau si materialul a fost refacut. Acest program este rezultatul unei testari extinse, a evaluarii si a expertizei profesionale care a culminat n 1993 cu realizarea programului Adio Tigari: Plan de renuntare la fumat. C. Evaluarea efectuata de Centrul de Promovare a Sanatatii din cadrul Universitatii Loma Linda. Au fost trimise 900 de chestionare organizatorilor de programe Adio Tigari si Plan de 5 zile n SUA si Canada. 1. Numarul de programe Adio Tigari conduse. Din 900 de chestionare trimise, au raspuns 569 organizatori de program. Din 569 raspunsuri, 268 (46,9%) au condus programe Adio Tigari. 2. Numarul celor care au preferat programul. Dintre toate raspunsurile, 61,2% au preferat Adio Tigari si 27,5% au preferat Adio Tigari. 3. Programul preferat atunci cnd Planul Adio Tigari a fost ncercat. Dintre cei care au avut experienta n organizarea ambelor programe, 76% au preferat Adio Tigari. 4. Numarul celor care folosesc Planul de 5 zile scade. Dintre toti cei care au raspuns, 73% au organizat Planul de 5 zile nainte de 1985 (anul n care a fost introdus Adio Tigari) si numai 40,4% l-au mai folosit dupa 1985. 5. Preferinta n functie de vrsta. Vrsta Planul de 5 zile 18-39 13,8% 40-59 33,3% 60 si peste 37,2% 6. Profesia organizatorului. Pastor 34,3% 58,5% 7,2% Alta pregatire 22,7% 57,6% 13,0% Planul Adio Tigari 74,5% 56,7% 50,0%

Plan Pregatire medicala Planul de 5 zile 16,5% Adio Tigari 67,8% Alte programe 14,6% 7.

Declamatiile folosite. a. M-am hotart sa nu fumez 22% b. mi place sa fiu liber de fumat 31% 8. Prezentarea componentei spirituale. a. La fiecare sesiune 49,8% b. La majoritatea sesiunilor 27,4% c. La unele sesiuni 13,9% d. La nici una 2,1% 9. Necesitatea primelor doua sesiuni. a. Ne-necesare (nu) 15% b. Necesare 85% 10. Numarul de sesiuni (8) a. Prea putine 15%

b. Suficiente 70% c. Prea multe 14,6% 11. Sugestii de revizuire pentru Adio Tigari. a. Prea mult material, trebuie sa fie mai scurt 24% b. Nu trebuie revizuit 21% c. Nevoia de mai multe informatii medicale si stiintifice a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. Feminine Mistake Death in the West Let^s Call it Quits Johnny Lingo I^m Joe^s Lung 92,05 86,7% 86,6% 81,5% 82,2% 78,4% 59,6% 56,3% 55,8%

8%

12. Filmele folosite de organizatorii Adio Tigari (versiunea 1984).

Psychology of Winning You pack your own chute

Understanding Stresses and Strain Smoking and Emphysema I^m Joe^s Heart 52,8%

k. I^m Sorry Baby 5.0% l. One in Twenty Thousand 5,0% m. Countdown 3.0% n. Smoking, It^s Your Choice 2.0% 13. Rata celor care au renuntat dupa un program Adio Tigari (8 sesiuni) Conducatori de Adio Tigari Procent reusita (231) 10,8% sub 50% 20,3% 61-70% 24,2% 71-80% 27,3% 81-90% 16,9% 91-100% 14. Rata reusitei la diferite intervale de timp dupa participarea la Adio Tigari. Timp dupa Adio Tigari Rata de succes 3 luni 59,9% 6luni 47.5% 12 luni 40,8% 15. Preferinta conducatorilor de program a. Adio Tigari 61,2% b. Planul de 5 zile 27,5% c. Altele 11,3% D. Masurarea reusitei. Reusita unui plan de renuntare la fumat este masurata dupa capacitatea participantului de a ramne nefumator mai mult de un an de la participarea la program. n 1991, Centrul pentru Promovare a Sanatatii a evaluat rata succesului la participantii care au fost inclusi n programe Adio Tigari. Cu organizatori profesionisti ei au fost n stare sa acumuleze o rata de succes de 65% dupa un an. Programul revizuit din 1993 a inclus recomandarile lor n editia numita Adio Tigari - Plan de renuntare la fumat.

VIII. Concepte si atitudini de succes

Conceptele si atitudinile de extrema importanta pentru coordonatorii si facilitatorii de grupuri mici n cadrul programului Adio Tigari sunt: 1. Sa credeti n capacitatile dvs. si n puterea pe care o aveti ca sa ajutati participantul sa se opreasca din fumat. 2. Sa credeti n capacitatea, experienta si motivatia participantilor de a renunta la fumat. 3. Convingeti pe participanti ca dvs. credeti ca ei pot renunta la fumat. 4. Asteptati-va ca fiecare participant sa aiba succes. Sa nu afisati o atitudine care sa permita cuiva sa abandoneze ncercarea lui de a renunta pe termen lung la fumat. Adevarul este ca majoritatea specialistilor au ctiva participanti pe care nu-i pot ajuta, dar daca admiteti exceptiile, prea multi participanti se vor identifica cu acele exceptii. Pe de alta parte, putini vor reusi daca cred ca nu sunt n stare. Putini vor ajunge la insucces daca vor fi convinsi ca sunt n stare. Renuntarea la fumat presupune a te simti n stare. Necredinta, descurajarea, ndoiala si lamentarile vor duce la ncoltirea, cresterea si coacerea nereusitei. Speranta, credinta si dragostea se vor materializa n succes. nvatati participantii sa fie stapni pe circumstante. (Principii din cartea Educatie de E. G. White) 5. Schimbarea comportamentului este un proces foarte lent. Sa nu va asteptati ca participantii sa-si schimbe obiceiurile lor peste noapte. A fost nevoie de saptamni de motivatie si practica pentru ca ei sa devina fumatori si va trebui sa treaca chiar mai mult timp pna vor nlatura obiceiurile rele nvatate si vor renvata obiceiurile de nefumator. 6. Nicotina produce dependenta foarte puternica. Sistemul neuro-muscular s-a ajustat la schimbarile biochimice si bioelectrice aduse de nicotina. O stare noua de normalitate, fara dependenta, trebuie sa fie restabilita si aceasta necesita timp. 7. Profitati de sprijinul grupului si de dinamica de grup. Participantii se vor identifica cu problemele celuilalt si vor primi curaj si putere de la cei implicati n aceeasi ncercare. 8. Fiti sensibili, deschisi la opiniile, gndurile si nevoile participantilor. Contactul personal cu participantii de-a lungul celor 9 sesiuni si a perioadei de consolidare, i va ncuraja sa va mpartaseasca unele ngrijorari si sa-si exprime unele nevoi. Priviti la fiecare participant ca la un posibil prieten. Fiti constienti de pericolul aducerii propriilor dvs. intentii subconstiente n cadrul programului. Tinerii fumatori din societatea occidentala prefera mai multa participare directa, mai multe interactiuni si mai putine expuneri. 9. Cu toate ca efectele daunatoare ale tutunului trebuie sa fie mentionate iar participantii trebuie sa fie avertizati asupra neplacerilor deprivarii de nicotina si asupra dificultatilor pe care le implica reintrarea n lumea nefumatorilor, totusi fiti pozitivi si ncurajatori. Insistati mai ales pe avantajele de care se bucura nefumatorul, pe urmarile benefice ale renuntarii si pe posibilele recompense prin renuntarea la fumat. 10. Prin cuvintele noastre noi comunicam si infuentam pe ceilalti spre bine sau spre rau. Cuvinte ca ex-fumator, carnet de control sunt negative. Folositi cuvinte mai pozitive cum ar fi: nefumator, eliberat, carnet de participant. 11. Programul prevede ca participantii sa renunte la tutun ncepnd cu a treia sesiune. Acest lucru este vital pentru un succes de lunga durata. Pentru ca acesta este un program de grup, obiectivul dvs. este sa faceti materialul accesibil pentru ntregul grup. Participantii care renunta la fumat n zilele urmatoare, dupa cea de-a treia sesiune, nu vor fi n pas cu ceilalti si vor experimenta simptome si sentimente diferite. Daca acest lucru se ntmpla, va fi nevoie sa lucrati n mod individual cu ei. De exemplu, unul dintre obiectivele sesiunilor 3-7 este sa acorde ajutor pentru a face fata simptomelor de sevraj. Un participant care asteapta pna la sesiunea a 7-a ca sa renunte la fumat, va avea nevoie de un altfel de ajutor dect cei care deja au trecut de aceste simptome de sevraj. Poate este prea mult sa ne asteptam ca 100% dintre participanti sa renunte la fumat n cea de-a treia sesiune, dar 75-80% este o tinta rezonabila si posibil de atins. n felul acesta cei 75% i pot ajuta pe cei 25% care se mai lupta.

12. O parte din materialul programului poate fi folosit n grupuri mici de discutie. Exemplu: Sesiunea a treia Sentimente: suparare, tristete, bucurie.

IX. Introducere n Adio Tigari

A. Adio Tigari este un program bine pus la punct, usor de pus n aplicare, bazat pe cercetari stiintifice, conceput ca sa ajute pe fumator n dezvoltarea ncrederii n reusita procesului de renuntare la fumat. Adio Tigari i ajuta pe participanti ca sa se informeze si sa devina activi n procesul de schimbare, deschizndu-le viziunea propriei alegeri, a responsabilitatii individuale, a libertatii de actiune si a capacitatii de a-si alege propriul destin. i ajuta sa dobndeasca ncredere n capacitatea lor de a recstiga controlul asupra propriei vieti. Dupa ce au participat la un program Adio Tigari ei pot sa spuna mpreuna cu ceilalti mii de participanti la acest program: Am o parere buna despre mine. Eu sunt stapnul, nu tigara! B. Trei obiective majore. Adio Tigari cauta sa ncurajeze participantii sa atinga trei obiective majore: pregatire fizica, conditionare mentala (psihologica) si sprijin social. Pentru a atinge aceste obiective, am dezvoltat n ultimii 30 de ani, 9 strategii pentru a face acest proces ct se poate de simplu. 1. Pregatirea fizica. Pentru a combate componentele fizice ale dependentei, participantii sunt ncurajati: a. Sa nceapa si sa continue un program de exercitii aerobice. Acest program va stimula organismul sa atinga performante de vrf n activitatea mentala si fizica. Exercitiile fizice ajuta la repararea leziunilor cauzate de gudronul si nicotina din tutun. Conditia fizica buna combate primii doi dusmani ai noului nefumator: stresul necontrolat si cresterea subita n greutate. Dependenta fizica trebuie tratata cu strategii fizice. Fumatul si conditia fizica buna sunt incompatibile. b. Sa renunte la toate drogurile sau obiceiurile care afecteaza judecata, vointa sau independenta. Participantii vor nvata sa pregateasca si sa aplice planuri de lupta pentru a combate situatiile c u risc crescut, cunoscute ca fiind tentante sau factorii antecedenti, care preced si pregatesc calea spre a ceda dorintei imperioase de a fuma. c. Sa aleaga alimente care vor ajuta organismul sa compenseze vatamarile cauzate de anii de fumat si care l vor ajuta sa treaca mai usor peste simptomele de sevraj. Strategiile practice vor ajuta participantii sa urmeze recomandarile alimentare ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale celorlalte asociatii similare din SUA. 2. Pregatirea mentala. Pentru a combate dependenta psihologica, programul ncurajeaza participantii: a. Sa nceapa sa imite comportamentul nefumatorilor. A gndi si actiona ca un fumator perpetueaza stilul de viata al fumatorului, n timp ce a gndi si actiona ca un nefumator, asigura calea spre succes. b. Sa ncerce cai creative pentru a rezista nevoii fizice de a fuma. c. Sa se gndeasca la succes. Reusita nu lasa loc gndirii negative. Ba mai mult, cel care reuseste va privi chiar si eventualele caderi ca pasi de nvatat pe calea spre victorie n lupta contra fumatului. Participantii sunt nvatati sa identifice modurile de gndire care conduc la cadere si sa-si traseze noi tipare de gndire care vor ntari pe noul nefumator pe calea succesului. 3. Pregatirea sociala. Pentru a combate presiunea sociala de a fuma, participantii sunt ncurajati: a. Sa refuze n mod politicos tigarile si alcoolul oferite de prieteni, membrii de familie, sa evite mai ales n primele 4 saptamni, petrecerile sau orice alte situatii care i pot predispune sa revina la fumat. b. Sa confrunte reclamele despre tutun cu adevarul despre fumat. c. Sa-si formeze deprinderea de a combate influenta companiilor nationale si internationale producatoare de tutun. d. Sa tina legatura cu persoane sau grupuri care ncurajeaza un stil de viata fara fumat.

C. Cercetarile au relevat strategii eficiente n renuntarea la fumat. Analiza a numeroase programe de renuntare la fumat a relevat cteva strategii care sunt cele mai eficiente n obtinerea succesului. ... Programele cu componente multiple au atins cele mai ridicate rate de renuntare la fumat dupa un an de la program.(nr.2, p.40). Lista strategiilor eficiente raportate include: schimbarea atitudinii si a perceptiei propriei persoane, solutionarea situatiilor cu risc crescut, aprofundarea motivatiei personale, auto-observarea, managementul contractual, sprijinul de grup, echilibrarea stilului de viata, autorecompensarea, recunoasterea riscurilor de boala, stimulentele, dezvoltarea aptitudinilor personale pozitive, formarea unei imagini pozitive despre sine, optimismul, relatiile sociale bune, stapnirea de sine, ncrederea n altii, comportamentul rational, solutionarea: potentialului de recidiva, conflictelor interpersonale, mniei, anxietatii, frustrarii, depresiei, consumului ocazional de bauturi alcoolice, stresului la locul de munca, starilor emotionale negative, fricii de ngrasare< activitatile de relaxare. (Review and Evaluation of Smoking Cessation Methods, 1986, US Dept. of HHS< Strategies to Control Tobacco Use in the U.S.,1990, US Dept. of HHS).

X. Planificarea sesiunilor
A. Numarul de sesiuni si contacte pentru consolidare. Programul Adio Tigari revizuit consta din noua sesiuni de cte o ora - o ora si jumatate, pe o perioada de patru saptamni. Vizitele periodice la domiciliu, contactele telefonice sau postale pe o perioada de un an, sunt foarte folositoare. Sunt necesare minimum trei contacte la 3, 6 si 12 luni, dupa cele noua sesiuni initiale. B. ntlnirea de pregatire: Tatonarea gndului de renuntare (vezi sectiunea XXII) C. Planificarea. Planificarea programului Adio Tigari este urmatoarea: Faza Numar de contacte Planificare Obiective Pregatirea Sesiunea 1 Sapt.1 Marti Introducere si pregatire Sesiunea 2 Joi Festivitatea Sesiunea 3 Sapt.2 Duminica Eliberarea de tutun Dezintoxicarea Sesiunea 4 Luni Tratarea sindr. de sevraj Sesiunea 5 Marti Sesiunea 6 Miercuri Rencepereavietiidenefumator Sesiunea 7 Joi Normalizarea Sesiunea 8 Sapt.3 Marti Reintegrarea n societate Absolvirea Sesiunea 9 Sapt.4 Marti Acordarea diplomei BNF* Stabilizarea Contact pt. consolidare nr.1 3 luni Vizita sau telefon Contact pt. consolidare nr.2 6 luni Acordarea diplomei MNF* Contact pt. consolidare nr.3 12 luni Acordarea diplomei DNF*

XI.

Structura fiecarei sesiuni A. Explicatii la rezumatul sesiunilor. Prima pagina din textul fiecarei sesiuni prezinta un rezumat al sesiunii, incluznd: 1. Lucrurile pe care organizatorul urmeaza sa le aduca 2. Schita continutului fiecarei sesiuni 3. Declamatie 4. Teme de casa 5. Punctele din Carnetul participantului care trebuie discutate B. Rezumatul fiecarei sesiuni C. Continutul fiecarei sesiuni Adio Tigari 1. Expunere 2. Discutii pe grupe mici 3. Pauze de apa si suc

4. Video (V) 5. Afise (A) 6. Brosuri (B) 7. Foi volante (FV) 8. Teme de casa 9. Demonstratii 10. Caietul participantului (CP) Materiale de adus

XII. Instruirea si calificarea

A. Calificarea coordonatorului. 1. Coordonatorii de programe sunt sfatuiti sa participe la programe de instruire pentru a se familiariza cu materialele disponibile, cu metodele si procedurile programului. 2. Daca acest lucru nu este posibil, nainte de a -si asuma ntreaga raspundere, ar trebui sa ndeplineasca sarcina planificarii si conducerii programului sub ndrumarea unui conducator cu experienta. B. Calificari pentru moderatorul de grup mic 1. Interactiunea dintre membrii echipei si participanti este de mare importanta. Cele mai multe schimbari de stil de viata necesita nu numai informatii si sprijin social si familial ci si prezenta unui prieten - o calauza personala, stabila care sa poata oferi orientarea pe parcursul schimbarilor uneori traumatice, la noul stil de v iata. Moderatorii trebuie deci sa aiba o personalitate calda, plini de afectiune, saritori. 2. Fiecare membru a echipei trebuie sa aleaga unul sau doi participanti la program pentru a le fi prieten pe perioada programului. Aceasta prietenie trebuie sa c ontinue si dupa ce programul se sfrseste. Trebuie ncercata dezvoltarea unei legaturi de lunga durata cu aceste persoane. Faceti-i sa nteleaga ca interesul dvs. de ai ajuta n orice situatie este sincer. Moderatorii deci trebuie sa fie capabili sa sacrifice timp suficient pe parcursul sesiunii si ntre sesiunile care urmeaza, pentru a cultiva o prietenie n vederea sprijinirii participantilor din micul lor grup. 3. Consultati manualul moderatorului de grup mic pentru a afla noi detalii n ce priveste munca cu participantii din grupurile mici. C. Calificarile membrilor echipei 1. Persoana respectiva are reputatie buna? Are credibilitate n lumea stiintifica si ntre colegi? Evitati sa folositi persoane cu idei ndoielnice. 2. Este stilul de viata al persoanei respective compatibil cu informatiile oferite de program? (Traieste ceea ce predica?) 3. Poate persoana respectiva sa comunice eficient, pozitiv? 4. Este persoana respectiva dispusa sa stea peste program pentru a interactiona si a cultiva relatia cu participantii? 5. Este de multe ori necesar si chiar recomandat sa folosesti n programul tau specialisti pe care nu i cunosti. Ei nu numai ca vor aduce o parere autorizata dar influenta lor va creste numarul participantilor. Totusi, stilul lor de viata si metodele lor de schimbare a comportamentului, trebuie sa fie n armonie cu cele ale programului. nainte de a-i invita sa participe, adresati-le urmatoarele ntrebari sau verificati-le prin cineva care i cunoaste bine: a. Credeti ca tutunul, sub orice forma, este daunator pentru sanatatea omului? ( da) b. Care metoda de renuntare este mai eficienta? (aversiunea, saturatia, metoda radicala) c. Poate alcoolul si cafeaua afecta sansa fumatorului de a renunta la fumat? ( da) d. Ati binevoi sa ne ajutati si sa tineti o conferinta n cadrul programului Adio Tigari? ( da) e. Daca raspunsurile la ntrebarile de mai sus sunt cele cu litere ngrosate, daca au recomandarea unor persoane de ncredere si a unei organizatii respectabile, atunci folositi-i.

XIII. Planificarea programului

A. Comitetul de planificare. Un comitet de planificare pentru un program de educatie pentru sanatate trebuie sa includa un coordonator general, coordonatori de programe, specialisti n domeniul sanatatii (medici, dentisti, asistente, educatori sanitari) si un coordonator responsabil cu relatiile cu publicul. Comitetul de planificare trebuie sa se ntruneasca cel putin cu 6 luni nainte de orice fel de program planificat de sanatate, inclusiv Adio Tigari. B. Surse de informatii si ajutor. Scopul acestui comitet este de a afla ce anume percepe publicul ca are nevoie n ce priveste sanatatea si sa identifice programele si echipa cea mai buna pentru a iesi n ntmpinarea acestor nevoi. Un sondaj de opinie este cel mai indicat ca sa determine tipul de program necesar, cea mai potrivita perioada din an, cea mai potrivita zi din saptamna si cea mai potrivita ora din zi pentru a face un program si sa determine structura demografica a orasului. Unele informatii pot fi gasite la urmatoarele surse: 1. Biblioteci mari. 2. Departamentul de planificare al judetului. 3. Organizatii/institutii medicale mari. Consultati conducatorii acestor organizatii. 4. Conducatori de programe de sanatate cu experienta n domeniu. Luati legatura cu acele persoane care au avut experienta cu programe de sanatate n orasul dvs. C. Alegerea timpului 1. Marti seara si joi seara par sa fie cele mai bune seri pentru public pentru a participa la astfel de programe. Vorbind n general, tineti programe marti si joi, cu exceptia celei de-a doua saptamni din cadrul programului Adio Tigari, care presupune ntlniri n fiecare zi, timp de cinci zile. 2. Nu organizati programe n timpul verii, sau aproape de vacante, sau n competitie cu evenimente importante (campionate sportive, craciun sau alte sarbatori). 3. ntr-o regiune agricola participarea va fi mai consistenta n timpul iernii. 4. O localitate aflata n apropierea unui oras mare raspunde mai bine la programe la sfrsit de saptamna sau seara trziu, la 19 sau 19,30. (Naveta) 5. Daca programul dvs. vizeaza femei casnice, timpul zilei este mai potrivit dect seara. 6. Daca oamenii pe care i vizati lucreaza n industrie sau n corporatii mari, gnditi-va la posibilitatea organizarii programul la locul de munca. D. Alegerea locului. 1. Sustineti programul n locuri bine iluminate, usor de gasit si dotate cu parcare n apropiere. 2. Daca este necesar, postati indicatoare sau oameni care sa indice directia la locul de ntlnire. 3. Alegeti o ncapere care sa corespunda numarului de persoane pe care le aveti n program. Un loc prea strmt tradeaza lipsa de credinta si limiteaza libertatea de miscare. O ncapere prea mare va submina coeziunea grupului si dinamica lui. Cnd este posibil masurati capacitatea unei sali prin asezarea scaunelor. E. Solicitarea de sprijin din partea altor organizatii. 1. Cstigati sprijinul bisericii si al organizatiilor de voluntari. 2. Faceti-va publicitate prin si obtineti resurse (materiale, sala, aparatura, etc.) de la organizatiile locale de sanatate, caritate (De ex.: Crucea rosie). 3. Gnditi-va sa cereti unora dintre aceste organizatii sa va sprijine programul (sponsorizare partiala). 4. Anuntati toate bisericile din regiune si pastorii lor sau organizatiile religioase din oras. Organizatiile religioase sunt o sursa buna de potential uman si sansele lor de succes sunt mai mari pentru ca substratul lor religios le da o motivatie si mai puternica de a renunta la fumat.

5. Faceti din programul dvs. un efort de cooperare cu spitalele locale, bisericile sau scolile. 6. Daca este posibil, organizati un program de renuntare la fumat n timpul marilor campanii nationale cum sunt O zi fara tigari sau altele. F. Taxe de participare. De obicei este bine ca sa aveti o taxa de participare pentru program, destul de mare ca sa acopere cheltuielile si materialele. Puteti stabili ca taxa sa echivaleze cu suma pe care fumatorul o cheltuie pe tigari ntr-o luna. Cu siguranta ca-si pot permite sa o plateasca din moment ce participarea la programul dvs. i va ajuta sa economiseasca aceasta suma n fiecare luna dupa program. Oamenii sunt de obicei interesati de un lucru platit si participarea va fi mai consecventa n timpul programului. Foi volante. Multi au constatat ca este cel mai bine sa distribuie seara de seara foile volante cu materialul prezentat. Participantii vor fi mai motivati sa participe pentru a nu pierde materialele. Singura exceptie este Carnetul participantului care trebuie dat la prima sesiune fiecarui participant, ca sa se familiarizeze cu el si cu continutul lui si sa nceapa sa-l foloseasca.

G.

XIV. Publicitate si marketing

A. Posibilitati de publicitate. Cercetarile de marketing urmaresc sa promoveze cel mai potrivit program pentru un anume grup. Publicitatea ncurajeaza oamenii sa participe la program. Cei mai multi promotori de programe se vor implica n asigurarea publicitatii. Publicitatea pentru un anumit program nu trebuie sa nceapa numai cu cteva saptamni nainte de programul propriu-zis. Publicitatea include urmatoarele: 1. Articole n ziarele locale. 2. Anunturi la mica publicitate. 3. Anunturile la tv. si radio sunt eficiente daca sunt facute cum trebuie. 4. Publicitatea la radio si la tv este eficienta daca va puteti permite sa le saturati. Daca nu, nu merita sa cheltuiti. 5. Posta. a. Daca va permite bugetul, trimiteti prin posta brosuri de publicitate ntr-o anumita zona. Daca este posibil alegeti zonele cu grupe cu risc nalt mai degraba dect zonele cu procentaj mare de fumatori. 6. Postere. Nu ofera motivatiile cele mai bune dar sunt bune pentru a reaminti de program. 7. nstiintarea verbala ramne cea mai eficienta publicitate. Asadar, anuntati pe membrii si participantii la programele anterioare despre programul care urmeaza si puneti-le la dispozitie invitatii (xerox) pentru distribuire. 8. Cartile de vizita va ajuta sa faceti publicitate programelor pe tot parcursaul anului. Ele trebuie sa contina numele, adresa si numarul de telefon al organizatiilor care sponsorizeaza si lista programelor oferite n timpul anului, cu datele desfasurarii lor. Daca aveti nevoie de spatiu mai mult, cartile de vizita pot fi de dimensiune dubla, pliate n doua. 9. Tipariti o brosura care sa faca reclama pentru toate programele de sanatate pe parcursul a 6 luni sau 1 an. ncurajati fiecare membru si fiecare participant la program sa mpartaseasca aceste informatii cu prietenii. Precizati totdeauna un numar de telefon pentru ca persoanele interesate sa poata obtine mai multe informatii. Desemnati pe cineva care sa stea la telefon sau faceti o nregistrare care sa va dea informatii despre program (robot). 10. Pastrati o lista cu toti participantii la programe si cu persoanele interesate. nainte de a ncepe un program trimiteti-le o brosura. 11. Luati legatura cu medicii si dentistii din zona ca sa le recomande pacientilor lor programul potrivit. 12. Rugati magazinele cu produse sanatoase sa va permita sa afisati postere cu programele dvs. si oferiti brosuri pentru participantii lor. B. Cteva sugestii pentru brosuri si articole: 1. Sa mentionati ntodeauna cele 6 informatii de baza:

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

a. Cine organizeaza? - personalul b. Ce se ntmpla? - evenimentul c. Unde are loc? - locul, sala d. Cnd are loc? - timpul (an,luna,zi,ora) e. De ce are loc? - motivul f. Cum are loc? - metoda Folositi regula piramidei rasturnate n redactarea informatiilor. Cea mai importanta informatie trebuie sa apara n primul paragraf - cele mai putin importante n urmatoarele. Tineti cont de nevoile si de interesele participantilor dvs. Fiti precisi. Verificati de doua ori informatiile. Evitati folosirea expresiilor religioase, specific adventiste (cum ar fi reforma sanitara) sau expresiile de stricta specialitate. Evitati tonul moralizator. Faceti cunoscut sprijinul obtinut din partea organizatiilor locale cunoscute. Aduceti-va aminte ca publicul trebuie educat si motivat. O singura aparitie n mass media nu va fi suficienta. Pre-nscrierea. Includeti un numar de telefon pentru pre-nscriere n toate materialele publicitare. Cunoasterea numarului participantilor pentru care trebuie sa va pregatiti va scadea nivelul dvs. de anxietate si frustrare. Daca se nscriu numai 2-3 persoane puteti sa sunati ca sa le nstiintati de anularea programului.

C. Programe la locul de munca. 1. Programele de renuntare la fumat n cadrul intreprinderilor de stat sau private, ofera mai multe sanse de participare si necesita publicitate numai la locul respectiv, ceea ce de obicei este mult mai usor si mai putin costisitor dect publicitatea n oras. D. Mass Media. Tineti la ndemna o lista cu urmatoarele informatii necesare (vezi Apendice A): Radio, tv, adrese, nr. de telefon si timpul potrivit pentru a suna, termen. E. Telefon. ntotdeauna sa asigurati o persoana sau cel putin un robot telefonic la numarul de telefon pe care l-ati dat publicitatii pentru informatii. Cereti ntotdeauna numele, adresa si numarul de telefon la care poate fi gasita persoana care v-a cautat.

XV. Pregatirea programului

Urmatoarea lista va poate ajuta sa va pregatiti pentru program. Daca nu, modificati-o dupa nevoile dvs. Dar, aduceti-va aminte ca pentru a avea succes aveti nevoie de un plan. Evitati situatiile n care echipa este mai numeraosa dect participantii la program. A. Cu 6 luni nainte 1. Fixati datele pentru toate programele cu 6 luni nainte de programul de iarna (ianuarie - 15 mai) sau programul de toamna (septembrie - noiembrie). Folositi tabelul de planificare a programului (Apendix B). 2. Alegeti un coordonator, vorbitori si o echipa pentru fiecare program. Fiti atenti sa nu suprasolicitati ctiva oameni buni. Coordonatorul si ceilalti membri importanti ai echipei trebuie sa participe la fiecare ntlnire din program pentru a conferi continuitate. 3. Faceti panificarea pentru obtinerea foilor volante si a materialelor vizuale (video/dias). Faceti comanda pentru toate materialele cel putin cu o luna nainte. 4. Luati imediat legatura cu toti sponsorii, ca sa-si poata face planificarea dinainte. 5. Luati legatura cu diferite organizatii si cluburi ca sa va faceti reclama programului ntre membrii lor. 6. Faceti aranjamentele pentru publicitate prin posta. Procurati-va listele de adrese si pregatiti scrisori si brosuri pentru a le trimite.

B. Cu patru saptamni nainte 1. Contactati presedintii unor cluburi, fabrici, corporatii, biserici pentru a stabilii audiente n legatura cu publicitatea pentru program. Cu ct audientele vor fi mai apropiate ca data de programul dvs. cu atti mai multi participanti veti avea. Oamenii uita usor daca cineva nu le aduce aminte. 2. Asigurati-va ca toata corespondenta este pusa la posta cu 3-4 saptamni nainte, pentru a fi siguri ca este primita la timp. C. Cu 2 saptamni nainte. 1. Asigurati-va ca toate scrisorile au fost trimise. 2. Organizati si adunati toate foile volante. 3. Verificati daca toate reclamele si publicitatea a fost facuta. 4. Expediati o scrisoare sau recurgeti la o convorbire telefonica prin care sa notificati pe toti membrii echipei si vorbitoriii despre programul stabilit. 5. Notificati pe toti participantii care s-au nscris la program. D. O zi - doua nainte 1. Pregatiti bani marunti, un caiet de nregistrare si alte materiale de care aveti nevoie la nscriere (creioane, agrafe de birou, o cutie pentru bani), formulare de nregistrare si ecusoane. 2. Alcatuiti o lista cu numele celor nscrisi n ordine alfabetica. Pregatiti dinainte, daca este posibil, ecusoanele, chitantele si alte detalii de nscriere. 3. Verificati daca s-a facut curatenie n cladire/sala, daca scaunele sunt asezate la locul stabilit si sunt sterse de praf, daca decoratiile interioare sunt facute si echipamentul asezat la locul potrivit. 4. Pentru a evita cozile lungi la nregistrare, pregatiti rnduri separate pentru cei care s-au prenscris si pentru cei care se nscriu la fata locului. Daca va asteptati sa fie mai mult de 15 persoane ntr-un rnd, mpartiti-i n ordine alfabetica. De exemplu: A-F, G-J, K-O, P-Z. Faceti mici afise pentru a le indica aceste mpartiri. Evitati cozile lungi. Nu trebuie sa astepte nimeni mai mult de 5 minute. E. Prima zi a programului 1. Sositi cu 1 - 2 ore naintea nceperii programului. 2. Aranjati dvs. sau nsarcinati pe altcineva sa se ocupe de mesele pentru nregistrare si puneti indicatoare unde sa se semneze cei prenscrisi si cei care trebuie sa se nscrie la fata locului. Pregatiti instrumentele de scris necesare, formularele, caietul de nregistrare, cutia pentru bani si ecusoanele. 3. Aranjati foile volante. 4. Aranjati aparatul video la locul potrivit pentru proiectie.

XVI. Descrierea atributiilor membrilor echipei

Desi ar fi mai usor sa aveti o echipa mare, pe lnga acele persoane care vor acorda sprijinul lor unui grup de 8 - 9 participanti, acest lucru este deseori imposibil si inutil. Membrii unei e chipe mai putin numeroase pot ndeplini fiecare mai multe responsabilitati. Fiecare membru al echipei poate fi cea mai importanta persoana pentru unul dintre participanti. El/ea poate influenta si ajuta fiecare participant sau dimpotriva poate sa-i dezamageasca. Daca pentru un motiv ntemeiat unul din membrii echipei nu poate sa-si ndeplineasca responsabilitatile, el/ea are obligatia de a-si gasi un nlocuitor, cu ajutorul coordonatorului de program. Va rugam sa nu telefonati coordonatorului de program n ultimul minut pentru a-l anunta: mi pare rau, nu pot sa vin n seara asta.

Caiet de sarcini

Coordonator
Nume:___________________________ telefon:___________________ ndatoriri: 1. Cu 2 zile nainte de a ncepe programul, notificati membrii cu responsabilitati majore sa aduca la program materialele de care raspund. Asigurati-va ca toate materialele vizuale si foile volante sunt pregatite. Fiti prezent la locul programului cel putin cu o ora - o ora si jumatate nainte de nceperea programului pentru a verifica daca toate lucrurile sunt n ordine. Stati de vorba cu participantii care sosesc mai devreme si ncercati sa-i cunoasteti ct mai bine. Sa aveti o alternativa pregatita n cazul n care un vorbitor nu se prezinta. ncepeti si ncheiati programul la timp. Aduceti la fiecare sesiune: a. Copii ale conferintelor Adio Tigari. b. Lista cu numerele de telefon ale tuturor membrilor echipei si ale vorbitorilor. c. Copii cu atributiile fiecaruia, pentru a putea verifica daca toate atributiile au fost ndeplinite. Cnd este posibil, aranjati scaunele si mesele n asa fel nct grupuri de 6-8 persoane sa poata sta mpreuna cu un consilier. Daca faceti lucrul acesta nainte de nceperea primei ntlniri, participantii se vor aseza fara probleme n grupuri mai mici. Cel mai bun aranjament este de a dispune scaunele ntr-un semicerc n fata unui podium. Participantii asezati n grupuri mici se pot rearanja din cerc n semicerc foarte usor. Materialele pentru fiecare sesiune a. De adus la sesiunea nr. 1 1. Foi volante a. Contractul eliberarii de tutun b. Folosirea curenta a tigarilor c. Tema de casa 2. Demo: Baloane antifumat 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: Fumatul si exercitiile 5. Carnete de participant (unul pentru fiecare participant) 6. Poster: nca o ora 7. Video: How to Beat Cigarettes b. De adus la sesiunea a doua 1. Demo: Tigareta pneumatica 2. Foi volante: Contractul eliberarii de tabac Testul fumatorului Metode nesigure de a renunta Formulare de nscriere 3. Sucuri si apa 4. Brosuri a. Cum sa renunti la fumat si sa respiri liber b. Fumatul si cafeina 5. Carnetele de participant (pentru noii veniti) 6. Postere a. Care zi? b. Titanic.

2. 3. 4. 5. 6.

7.

8.

7. Video: Do Right With Lou Holtz c. De adus la sesiunea a treia. 1. Demo: Siciriul 2. Sucuri si apa 3. Brosuri a. Fumatul si alcoolul b. Mocktails 4. Postere a. Epava b. Deseuri toxice 5. Video: Psychology of Winning d. De adus la sesiunea a patra 1. Insigne 2. Demo: Un plamn de fumator sau postere 3. Cteva exemplare n plus de Carnetul participantului 4. Sucuri si apa 5. Brosuri a. Setea de aer b. Daca fumati c. Portretul unui nefumator cu succes e. De adus la sesiunea a cincea 1. Insigne si autocolante pentru cei care au lipsit la sesiunea a patra 2. Reclame la tigari 3. Demo: O lamie si un cutit 4. Foi volante a. Tigara mea, amicul meu b. Costul fumatului 5.Sucuri si apa) 6. Brosuri: Fumatul si gura dvs. 7. Poster: El va reusi 8. Video: Second chance: 1 of 10 f. De adus la sesiunea a sasea 1. Demo: Un ou pentru fiecare participant si cteva n plus. 2. Sucuri si apa 3. Brosuri: a. Atacul de cord b. nca un rid 4. Postere a.Colorful people b. Mai matur 5. Video: Feminine Mistake: The Next Generation g. De adus la sesiunea a saptea 1. Demo: Domnul Gura-mare 2. Foi volante: Jurnalul meselor pe doua zile 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: a. Trei lovituri si esti gata! b. Alarma de fum

5. Poster: Practica te face perfect! 6. Video: Head and neck Cancers h. De adus la sesiunea a opta 1. Demo: Cantitatile de zahar si grasimi inaparente 2. Foi volante a. Alimente pentru noul nefumator b. Sugestii pentru servirea mesei la restaurant 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: a. Fumatul si controlul greutatii corporale b. Fumatul si stresul c. Fumatul si alimentatia d. Piramida alimentatiei 5. Poster. Nu va lasati! 6.Video: Understanding Stresses and Strains i. De adus la sesiunea a noua 1. Demo: Cursa de soareci 2. Foi volante: a. Tinte si obiective de nefumator b. Lista pentru stil de viata sanatos c. Evaluare finala 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: n cautarea fntnii tineretii 5. Poster: Dependenta de somn 6. Video: You Pack Your Own Chute

Caiet de sarcini

Operator audio-vizual
Nume:______________________Telefon:____________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. Sa soseasca la timp pentru a se pregati nainte de nceperea programului. Sa aduca materialul stabilit: aparat video, aparat de proiectie, diaproiector, retroproiector, ecrane, prelungitoare, tabla neagra de scris, creta, prelungitoare si prize pentru difuzoare. Sa asigure un bec de rezerva pentru fiecare aparat. n fiecare seara sa pregateasca filmul sau diapozitivele nainte ca participantii sa soseasca. Pregatiti filmul si diapozitivele n pozitia de start . Sa stea de vorba cu ct de multi participanti nainte de nceperea programului, n pauza de sucuri si la sfrsit.

Caiet de sarcini

Responsabil cu primul-ajutor
Nume:______________________Telefon:________________________ Atributii: 1. 2. Sa fie pregatit pentru a actiona n caz de urgenta. Sa stie numarul de telefon de la politie, pompieri, salvare, si spital.

3. 4. 5.

Sa asigure accesul la materialele de prim-ajutor. Daca nu aveti ,aduceti o trusa de prim-ajutor. Sa ajute, daca este nevoie, la discutii n pauza de sucuri. Sa stea de vorba cu ct de multi participanti nainte, n timpul, si dupa program.

Caiet de sarcini

Gazda
Nume:_________________________Telefon:__________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. Caiet de sarcini Sa fie prezent la locul programului cu o ora nainte Sa ntmpine participantii cu caldura si cu zmbet. Sa stea de vorba cu participantii nainte, n timpul pauzei si dupa program. Sa pregateasca si sa serveasca sucuri n pauza.

Maestru de ceremonii
(poate fi coordonatorul sau unul dintre vorbitori) Numele:___________________________Telefonul:___________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Sa soseasca cu cel putin o jumatate de ora nainte de program pentru a ntmpina pe participantii care sosesc devreme. Sa rosteasca urarea de bun venit oficiala si sa deschida programul. Sa asigure o atmosfera prietenoasa si relaxata. Sa prezinte pe vorbitori. Sa asigure desfasurarea lejera a programului. Sa stea de vorba cu participantii la nceputul, la sfrsitul programului si n timpul pauzei.

Caiet de sarcini

Responsabil cu parcarea
Nume:_________________________Telefonul:____________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Caiet de sarcini Sa soseasca cel putin cu o ora nainte de nceperea programului pentru ca primii participanti sa beneficieze de serviciile sale. Daca locul de parcare nu este luminat sa stea cu o lanterna. Sa ajute participantii sa-si gaseasca un loc de parcare. Sa directioneze participantii la locul programului. Sa asigure paza n parcare. Sa se asigure ca parcarea este curata. Sa stea de vorba cu participantii ct se poate de mult nainte si dupa program. Pe timp de iarna sau dupa ce se ntuneca sa verifice daca luminile masinilor sunt stinse.

Secretara
Nume:___________________________Telefon:________________________ Atributii: Sa soseasca cel putin cu o ora nainte de nceperea programului la primele trei sesiuni si chiar nainte de nceperea programului la celelalte sesiuni. 2. Sa trimita scrisori, brosuri si chitante la cei care s-au prenscris dupa ce si-au completat formularele de nscriere si au platit taxa. 3. Sa completeze ecusoanele cu numele celor care s-au prenscris. 4. Sa puna n ordine alfabetica formularele de nscriere pentru cei prenscrisi, n asa fel sa le poata gasi usor la prima sesiune. Sa asigure destule ajutoare pentru nscriere n asa fel nct nimeni sa nu astepte mai mult de 5 minute. Cei care s-au prenscris sa aiba un loc special pentru nscriere n asa nct fiecare ajutor sa aiba numai 10-15 oameni de nscris. Sa asigure semne indicatoare pentru locul unde se vor nscrie cei care s-au anuntat dinainte si pentru celelalte locuri de nscriere mpartite dupa alfabet. 5. Cel putin pentru primele 2 sesiuni sa fie la locul programului cu o ora nainte de nceperea acestuia. Sa stabileasca cu coordonatorul de program la ce ora sa vina n celelalte zile. 6. Sa aduca formularele de nscriere, caietul de nscriere, creioane, pixuri, indicatoare, agrafe de birou, markere, banda adeziva, coli albe de hrtie. 7. Sa aduca si sa distribuie toate foile volante pentru fiecare seara. 8. Sa aduca pentru primele trei ntlniri cutia de bani si bani marunti pentru rest. 9. Sa preia taxa de nscriere si sa dea restul daca e cazul. 10. Sa aiba xerocopii mai multe pentru toate foile volante deja distribuite n caz ca cineva a uitat sa-si aduca sau a pierdut foile. 11. Sa pregateasca si sa aduca diplomele de absolvire n ultima seara. 1.

Caiet de sarcini

Responsabil cu protectia salii

Nume:_____________________Telefon:_________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. Sa aduca cheile si sa deschida cladirea cel putin cu o ora nainte de program. Sa aprinda si sa potriveasca luminile. Sa potriveasca temperatura sau aerul conditionat. Sa verifice daca locul de parcare este ct se poate de luminat si sigur. Sa stinga luminile si sa nchida cladirea la plecare. Sa stea de vorba cu participantii ct se poate de mult att nainte, n timpul, ct si dupa program.

Caiet de sarcini

Moderator de grup
(Unul la 5-10 participanti) Nume:________________________Telefon:________________________ Atributii:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Sa soseasca cu cel putin o ora nainte de program n asa fel ca sa aiba timp sa stea de vorba cu cei care sosesc devreme. Sa conduca discutiile sau activitatile n grup. Sa devina un prieten apropiat pentru cel putin doi dintre participanti sau cu toti cei care i sunt ncredintati. Sa ia legatura cu fiecare participant din grupul sau, cel putin odata naintea fiecarei sesiuni. Sa stea la dispozitia participantiolor daca acestia doresc sa le telefoneze. Sa faca tot ce-i sta n putinta ca sa serveasca si sa ajute pe cei din grupul ncredintat. Sa fie receptiv la toate nevoile fizice si spirituale ale grupului si sa se asigure ca fiecare a primit destula atentie. Sa aiba pregatite ntrebarile de discutat pentru fiecare discutie n grup. Sa noteze progresele fiecarui membru al grupului la un interval de trei, sase si doisprezece luni dupa program.

Caiet de sarcini

Absolvent
Nume:_________________Telefon:_________________________ Atributii: Desi ceea ce urmeaza nu face parte din program, cu exceptia sesiunii a patra, credem ca programul dvs. va avea mai mult succes daca va veti folosi si de cei care au absolvit acest program cu succes de fosti fumatori. Ar fi bine sa-i aduceti tot la a doua sesiune, alternativ, odata un barbat. odata o femeie. Va dam cteva exemple de ntrebari pe care sa le puneti acestor persoane. Pe ct posibil faceti legatura ntre ntrebarea rspectiva si materialul parcurs n timpul sesiunii. 1. Ce metode v-au ajutat n lupta pe care ati dus-o? 2. Cum v-ati descurcat cu impulsul si nevoia puternica pe care le-ati simtit? 3. Cum v-a ajutat exercitiul fizic? 4. Ati fost vreodata deprimat? Cum ati scapat de deprimare? 5. Dupa_______ (luni, ani), sunteti fericit ca ati hotart sa renuntati la fumat? 6. Ce v-a ajutat mai mult n timpul programului?

XVII. Pasi catre succes n a-i ajuta pe cei care renunta la fumat sa creasca spiritual.
A. Studiati stiinta cstigarii de suflete. 1. Instruirea este necesara. Este timpul sa se faca ceva pentru a evita implicarea novicilor n promovarea reformei sanatatii. Activitatea si vorbele lor ar trebui prevenite fiindca prin lucrarea lor ei fac mai mult rau dect pot sa repare cei mai ntelepti si mai inteligenti oameni, cu cea mai buna influenta pe care acestia o pot exercita. (Counsels on Diet and Foods, p. 209) 2. Cea mai nalta stiinta este stiinta cstigarii de suflete (Ministry of Healing, p. 398) 3. Stiinta este cunoasterea sistematizata derivata din observatie, studiu si experimentare.

4.

Descoperiti tot ce puteti despre participantii la programul dvs. nvatati tot ce puteti despre modul n care i puteti ajuta pe oameni sa renunte la fumat si despre solia n care credeti si aduceti-le pe amndoua sub ndrumarea Duhului Sfnt. ncepeti de pe propriul lor teren si ndrumati-i pas cu pas spre Dumnezeul cerurilor.

B. Pasii spre succes 1. ntmpinati-i pe oameni pe propriul lor teren. Numai metoda lui Hristos poate avea cu adevarat succes n a intra n legatura cu oamenii. Mntuitorul s-a amestecat printre ei ca unul care le dorea binele. El le-a aratat simpatie, a slujit nevoilor lor si le-a cstigat ncrederea. Apoi i-a chemat Urmati-ma (Ministry of Healing, p. 143). S-ar putea sa credem ca este ideal sa prezentam toate programele de sanatate n institutiile noastre, n spitalele nostre, dar s-ar putea ca acest lucru sa nu fie chiar asa de eficient. Hristos rareori le-a vorbit oamenilor n sinagoga. El a ntmpinat oamenii pe dealuri, pe coasta muntelui, n piete, n centre publice sau pe marginea marii, n case sau pe strazi. Echivalentii moderni ai acestor locuri sunt marile magazine, companiile, centrele publice sau plajele nisipoase. Amestecndu-se cu ei, mprietenindu-se cu ei, stnd de vorba cu ei, contactndu-i si interactionnd cu ei, asa a procedat Isus si acestea au fost metodele pe care le-a folosit El. 2. Aflati care sunt nevoile lor si slujiti-le. a. Cea mai mare lucrare la care fiintele umane pot aspira este lucrarea de cstigare a sufletelor din pacat la sfintenie. Pentru a atinge aceasta tinta, trebuie sa existe o temelie solida. Este nevoie de o educatie cuprinzatoare - o educatie care va cere din partea parintilor o asemenea gndire si un efort cum cele mai simple instructiuni n stiinta nu cer. Se cere ceva mai mult dect cultura intelectuala. Educatia nu este completa daca corpul, mintea si inima nu sunt educate n mod egal. Caracterul trebuie sa primeasca o disciplina potrivita pentru a se dezvolta pe deplin si la cel mai nalt nivel. Toate calitatile mintii si corpului trebuie dezvoltate si educate corect. Este o datorie n a cultiva si a exersa fiecare posibilitate care ne face sa devenim lucratori mai eficienti pentru Dumnezeu (MH, p. 398) b. Nevoia unui participant poate fi renuntarea la fumat, scaderea n greutate, sa reactioneze mai bine la stres, sa accepte o pierdere, sa-si gaseasca de lucru, sa comunice mai bine cu membrii familiei sau sa-si umple un gol spiritual. S-ar putea ca dvs. ca si conducator de program sa nu aveti nici una din nevoile enumerate. ntrebati-va: De ce am organizat acest program? Ale cui nevoi trebuie puse pe primul loc? Ale mele sau ale lor? 3. Cstigati-le ncrederea. (MH 398). Convinsi ca dorinta dvs. este de a face ce este mai bine pentru ei, ca insistati sa raspundeti nevoilor lor, constienti ca le aratati simpatie pentru nevoile lor, participantii vor cstiga ncredere n dvs. si vor fi dispusi sa-si puna ncrederea n dvs. 4. ntmpinati oamenii pe propriul lor teren. a. n nvatarea reformei sanatatii, ca si n alte laturi ale lucrarii de evanghelizare, trebuie sa ntmpinam pe oameni pe propriul lor teren. (Testimonies, vol.7, p. 135) b. De multe ori noi presupunem n mod eronat ca oamenii pot vedea lucrurile asa cum le vedem noi si pot lua decizile la care ne asteptam chiar daca trecutul, cunostintele si experienta lor difera de ale noastre. c. ...nu ncercati sa vedeti ct de mult va puteti deosebi de ceilalti, ci ncercati sa va apropiati ct de aproape puteti de ei fara sa sacrificati principiile.(MH< P.. 324). Conduceti oamenii cte un pas odata. a. Mergnd pas cu pas, cel mai nalt urcus poate fi depasit si cel mai nalt vrf de munte poate fi atins n final. (Messages to the Young People, p. 46) b. Daca reusim sa trecem de prima dificultate, vom fi destul de puternici ca sa ntmpinam urmatoarea dificultate si sa fim n stare sa progresam n continuare. c. Pastorul nu trebuie sa simta ca ntreg adevarul trebuie prezentat necredinciosilor n fiecare si n orice ocazie. El trebuie sa studieze cu atentie cnd sa vorbeasca, ce sa spuna si ce sa lase nespus. Aceasta nu nseamna nselatorie.(Gospel Workers, p. 117) d. ...Sa nu credeti ca este de datoria dvs. sa spuneti imediat oamenilor - Noi suntem adventisti de ziua a saptea. Noi credem ca a saptea zi este Sabatul. Noi nu credem n nemurirea sufletului. (Gospel Workers, p. 117)

5.

6.

Lasati ca inimile sa fie cucerite. a. Lasati ca inimile sa fie cucerite, lasati ca solul sa fie pregatit si apoi semanati samnta (Gospel Workers, p. 120) ??? b. O povestire potrivita sau o experienta personala este deseori mai eficienta dect datele reci si dure sau o interpretare bine documentata a scripurilor. Acestea sunt necesare, dar la fel de necesara este si o experienta personala sau o povestire care sa impresioneze si sa pregateasca inima pentru a primii faptele ce urmeaza. 7. nvatati prin exemplu si precepte. a. Un singur exemplu este mai valoros dect multe reguli (MH, p. 149). b. Cei mai multi oameni ar prefera sa vada o predica dect sa auda una. 8. Reforma trebuie sa fie progresiva. a. Reforma n alimentatie sa fie progresiva (Testimonies, vol. 7, p. 135). b. Dumnezeu doreste ca pastorii nostri, doctorii nostrii sau membrii bisericii noastre sa fie atenti sa nu forteze pe cei care nu cunosc credinta noastra sa faca schimbari bruste n alimentatie. (Gospel Workers, p. 233). c. Acest principiu se aplica, fara ndoiala, la toate schimbarile comportamentale. Trei saptamni nu sunt suficiente pentru a face schimbari drastice n stilul de viata, indiferent ca este vorba de a schimba un obicei sau de a scapa de unele conceptii religioase. Fiti rabdatori cu participantii. Aduceti-va aminte ca, cu ct este pestele mai mare cu att necesita mai mult timp si experienta ca sa-l prinzi. 9. Oferiti ceva nainte de a lua. a. Pna nu-i nvatam cum sa pregateasca alimente gustoase, hranitoare si ieftine dupa reforma sanatatii, nu avem libertatea de a prezenta cele mai avansate conceptii privitoare la reforma n alimentatie.(Testimonies, vol. 7, p. 135). b. Principiul folosit aici este de a nvata un obicei nou nainte de a renunta la unul vechi. 10. Mai bine sa gresesti de partea oamenilor. Mai bine sa gresesti de partea oamenilor dect departe de ei, pentru ca n acest caz mai aveti speranta sa-i puteti antrenea cu voi pe oameni< dar nu e nevoie sa se greseasca de nici o parte. (Counsels on Diet and Fooods, p. 211). 11. Aratati simpatie asemenea lui Hristos. a. Avem nevoie de mai multa simpatie ca a lui Hristos< nu neaparat simpatie pentru cei care ne par fara greseala ci simpatie fata de saraci, suferinzi, fata de sufletele zbuciumate care sunt deseori coplesite de greselile lor. (Gospel Workers,p. 141). b. Simpatia pe care Hristos a aratat-o fata de nevoile fizice ale ascultatorilor Sai a cstigat din partea multora, un raspuns la adevarurile pe care El a cautat sa le prezinte.(Medical Ministry, p. 299). 12. Lucrati cu o iubire neegoista si cu o bunatate dezinteresata. n aproape fiecare localitate sunt multi oameni care nu asculta Cuvntul lui Dumnezeu sau nu merg la nici o biserica. ..(Misionarii medicali) pot aduce o raza de speranta n viata celor nvinsi si descurajati. Iubirea lor neegoista, manifestata n fapte de o bunatate dezinteresata, va face pe cei care sufera sa creada mai usor n iubirea lui Hristos. (Ministry of Healing, pp. 145). 13. Abordati oamenii cu amabilitate, ntr-un mod care sa-i atraga. Cu o srguinta plina de rabdare lucratorii alesi trebuie sa instruiasca pe membrii nostri cum sa se apropie de necredinciosi cu amabilitate, n mod atragator si cum sa puna n minile lor literatura n care adevarurile despre timpul prezent sunt prezentate cu putere si cu claritate.(Testimonies, vol. 9, p. 87). 14. ntelegnd puterea cuvintelor. a. n lucrarea de cstigare de suflete, este nevoie de mult tact si de multa ntelepciune (Gospel Workers, p. 117). b. Multi au dat gres acolo unde puteau sa reuseasca si asta pentru ca nu au nseles ct de mare a fost influenta cuvintelor si actiunilor lor (Testimonies, vol4, p. 562). 15. Aveti ncredere n participanti. a. Daca dorim sa facem bine sufletelor, reusita noaastra cu aceste suflete va fi proportionala cu ncrederea pe care o au ei n ncrederea pe care le-o acrodam si aprecierea pe care o manifestam fata de ei.(Fundamentals of Christian Education, p. 281).

b.

Daca urmeaza sa fie schimbat comportamentul, participantii trebuie sa fie convinsi prin cuvintele, faptele si actiunile dvs. ca credeti ca ei pot si vor renunta la fumat. Cu alte cuvinte, ei trebuie sa recunoasca ca aveti ncredere n ei. Pentru ca ei sa creada ca pot reusi, trebuie ca voi sa aveti ncredere n voi nsiva.

XVIII. Cum se prezinta comorile spirituale.

A. Cnd? Aceasta sectiune spirituala contine noua prezentari - una pentru fiecare sesiune. Prezentnd-o ca un ultim punct pentru fiecare sesiune, va avea un impact mai puternic pentru ca este posibil ca fiecare participant sa se gndeasca la asta dupa ce se ntoarce acasa. Pentru cei care doresc sa mai ntrzie dupa program, este un material ideal de discutat. De asemenea, prezentarea partii spirituale nainte de ncheiere, ofera participantilor care nu sunt interesati n lucruri spirituale o sansa convenabila de a pleca mai repede fara sa deranjeze. B. Ct de mult? Prezentatorii pot sa extinda acesta sectiune att ct experienta si oportunitatea le indica mai bine. Asigurati-va ntotdeauna ca expunerile spirituale sa fie legate n mod special de fumat si ele sa raspunda nevoilor simtite de participanti. Daca participantii nu sunt deschisi pentru ajutor spiritual, aceasta sectiune va fi penibila si nesatisfacatoare, att pentru participanti ct si pentru prezentator, asa ca fiti atenti la nevoile celor care va asculta. C. Cui? Aceste mesaje spirituale pot fi folosite mai eficient n unele parti ale tarii si n unele ocazii dect n altele. Veti observa n formularele de nscriere, punctele referitoare la convingerile religioase ale participantilor. Ar fi fi bine daca ati citi raspunsurile ct mai devreme, ca sa aveti o idee despre fondul religios al participantilor. Daca toti cei din grupul dvs. sunt oameni religiosi, atunci probabil ca veti putea discuta mai liber si mai profund subiectele spirituale. Totusi, daca cea mai mare parte a audientei dvs. sunt atei sau agnostici, prezentati aceste subiecte ntr-o maniera mai generala.

XIX. O nestemata spirituala pentru ncheierea fiecarei sesiuni.

A. Sesiunea unu. - Importanta componentei spirituale. 1. Planul Adio Tigari include o cugetare spirituala la fiecare ntlnire de pe parcursul programului de renuntare. Acest lucru face ca programul nostru sa fie mai eficient. Cercetarile si experienta noastra au demonstrat ca fumatul are un impact asupra vietii noastre fizice, spirituale si sociale. Multi se ngrijoreaza, se simt vinovati si sunt rusinati de dependenta lor de tutun. Pentru ca fumatul afecteaza toate compartimentele vietii, noi oferim concepte si strategii pentru toate cele patru dimensiuni: dimensiunea fizica, mentala, sociala si spirituala. 2. Cnd spunem fizic, ne referim la corp - oase, snge, muschi, inima, plamni, ficat . Cnd spunem mental, ne referim la gndirea constienta, perceptie, vointa, memorie si la puterea de a rationa. Aspectele sociale implica interactiunea dintre fumator si familia, prieteni si vecinii sai. Aspectul spiritual al omului implica puterea de a face alegeri morale ca rezultat al comunicarii cu o putere mai mare. 3. Componentele spirituale ale acestui program vor fi legate de problemele concrete ale renuntarii la fumat, nedenominationale si nesectariene. De obicei avem participanti cu fond religios si cu fond nereligios. n partea aceasta de program a fiecarei seri, va invitam sa nvatati cum au folosit altii conceptiile lor spirituale pentru a-i ajuta sa renunte la fumat. B. Sesiunea a doua. - Inventarul armelor spirituale mpotriva fumatului.

1.

2.

3.

Dr. Lesley Weatherhead defineste sanatatea astfel: Sanatate fizica nseamna functionarea completa si eficienta a fiecarei parti a corpului ntr-o relatie armonioasa cu celelalte parti. Fiinta umana nu este numai corp si minte, ea este corp, minte si spirit. ntr-o asemenea unitate nu poate exista boala la nici un nivel, fara ca ntregul sa fie ntr-o oarecare masura afectat. Poate fi vorba de influenta corpului care afecteaza mintea< de exemplu, boala sau disfunctia celulelor creierului deranjeaza functia gndirii< sau poate fi vorba de modul de gndire care submineaza sanatatea fizica prin ulcere, colite, si tulburari functionale de orice fel< sau poate fi vorba de anumite tulburari spirituale cum sunt gelozia, ura, resentimentele sau ndoiala care conduc la probleme fie fizice, fie psihice sau si de unele si de altele. Aceste lucruri arata clar ca de cele mai multe ori este o greseala ca cineva sa se concentreze numai asupra sufletului, asupra mintii sau a corpului. (Weatherhead, Lesley, Psychology of religion and Healing, pp. 317-319). In ultimii 100 de ani oamenii de stiinta au recunoscut importanta spiritualului ndeosebi cnd este vorba despre schimbarea comportamentului. Bernard Burleson n cartea sa Comportamente umane afirma n masura n care pare sa fie ancorat n comportamentul omului, supranaturalul are valabilitate si fiintele umane trebuie sa se puna de acord cu dimensiunile spirituale ale vietii lor. Faceti un inventar al armelor spirituale pe care le-ati dezvoltat de-a lungul anilor si pe care le puteti folosi ca sa va ajute sa renuntati la fumat.

C. Sesiunea a treia - ABC-ul succesului. 1. n primele sesiuni v-am promis ca va vom pune la dispozitie tot ceea ce am constatat ca este eficient n incercarea de a renunta la fumat. Dr. Dennis Burkitt, M.D., doctorul a carui faima se leaga de fibrele alimentare din gru, afirma ca omul este esentialmente o fiinta spirituala 2. Este un fapt observabil ca cei mai multi dintre oamenii care apeleaza la puterea spirituala au constatat ca dorinta lor puternica de a fuma dispare mult mai rapid si mai durabil. Ati cerut ajutor de la Dumnezeu? 3. Sa vedem mpreuna formula mnemotehnica< ea va spune exact ce puteti face cnd vreti sa cereti ajutor de la Dumnezeu: C - C - C. a. Primul C de la cere : Cereti ajutor de la Dumnezeu pentru a opri fumatul. b. Al doilea C de la credinta: Credeti ca Dumnezeu va poate ajuta sa renuntati la fumat. c. Al treilea C de la cramponare: Cramponati-va, prindeti-va de promisiunile lui Dumnezeu ca sa aveti succes n renuntarea la fumat. 4. Probabil nu ati realizat ca Biblia, cartea att de populara a Sfintelor Scripturi, contine 3573 de promisiuni. Daca doriti, puteti folosi paginile libere din Carnetul participantului pentru a va nota unele dintre ele. a. O promisiune foarte importanta se afla n Matei 7:7-11. b. Cereti si vi se va da< cautati si veti gasi< bateti si vi se va deschide.Caci ori si cine cere, capata< cine cauta, gaseste< si celui ce bate i se deschide . Ce nu puteti face prin propria voastra putere poate fi atins cnd eforturile umane sunt unite cu puterea divina. Deseara, cereti ajutor de la Dumnezeu, asa cum stiti, ca sa va ia dorinta dupa tigari. Cereti Domnului sa va dea putere fizica si mentala ca sa rezistati la fiecare dorinta arzatoare de a fuma. Chiar daca nu credeti n aceasta putere, puteti sa vedeti, asa cum altii au facut-o, ca va poate asigura asistenta n renuntarea la fumat. D. Sesiunea a patra. - Renuntarea : Trecutul din spatele nostru. 1. Este timpul sa puneti lasati n urma trecutul dvs. de fumator n asa fel nct sa puteti trai pentru viitor. 2. Acceptarea trecutului nostru, acceptarea conditiilor prezente n vietile noastre pe care nu le putem schimba, ne aduce alinare. Ne aduce pacea pe care deseori o cautam cu disperare. 3. Putem lasa trecutul n urma noastra. Fiecare zi este un nou nceput. Si fiecare zi de abstinenta ne da sansa sa privim nainte cu speranta. O putere mai mare dect a noastra ne-a ajutat sa gasim acest program. Acea putere este ntotdeauna cu noi...Puterea noastra cea Mare este tot att de aproape ca si respiratia.... 4. Noi nu ntelegem ntotdeauna caile Dumnezeului atotputernic, ncercarile pe care le trimite, sacrificile pe care ni le cere... Dar acceptam cu credinta si resemnare Vointa Divina fara sa privim napoi si atunci dobndim pacea.(anonim)

E.

Sesiunea a cincea - Gaseste-ti sursa de putere. 1. Experienta unui calator din primul secol ne poate ajuta sa ntelegem lupta grea de a renunta la dependenta. El spunea, Nu ma nteleg deloc pe mine nsumi. Vreau sa fac ce este bine. Dar nu reusesc. Fac ceea ce nu vreau sa fac, ceea ce urasc. mi dau seama perfect ca ceea ce fac este gresit si constiinta mea rea mi demonstreaza lucrul acesta, dar nu pot face nimic. Din fericire pentru el si pentru noi,el a fost n stare sa scape din aceasta dilema. Sunt cuvintele apostolului Pavel care a devenit un mare om al credintei si a trait cu succes o viata spirituala. 2. De asemenea, concentrndu-va asupra tintei dvs, puteti sa depindeti de puterea care va sta la dispozitie. Profetul Vechiului Testament, Isaia, are raspunsul, El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade n lesin. Flacaii obosesc si ostenesc, chiar tinerii se clatina< dar ceice se ncred n Domnul si nnoiesc puterea, ei zboara ca vulturii< alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc. (Is. 40,28-31) Sesiunea a sasea - A recunoaste ce este bun si ce este rau. 1. ncolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda aceea sa va nsufleteasca.(Filipeni 4,8) 2. Departamentul Educatiei din SUA recunoaste importanta rolului modelelor cnd cere parintilor sa nvete pe copiii lor ce este bine si ce este rau si sa demonstreze acest lucru prin exemplu personal fara sa foloseasca ei nsisi droguri. (Schools Without Drugs, p. 113, 1987). 3. Ideea responsabilitatii individuale a fost subordonata drepturilor individului. Multi cred ca drepturile sau cerintele trebuie sa fie garantate de guvern si protejate de institutiile de stat si private. Eu cred ca ideea de drept la sanatate ar trebui sa fie nlocuita cu idea de obligatie morala a individului de a-si pastra propria sanatate - o datorie publica daca doriti. (Phillip Allen Individual Health Education, Health Values, vol. 3, nr. 2, mai 1979). 4. Dr. Karl Menninger a scris n cartea sa Whatever Became of Sin: Acum, Dr. Karl trebuie sa definiti cuvntul acesta. Ce ntelegeti prin pacat? n trecut, tot felul de lucruri au fost denumite pacat . Acest cuvnt a fost folosit ca o acuzatie pentru a controla pe cei ignoranti timp de secole. Dar la ce va gnditi? La ce fel de pacat va referiti? La pacatul carnal? La pacatul mortal? La pacatul originar? La pacatul existential? As putea sa nfrunt Pacatul care nu mai exista, ma gndesc la orice greseala pe care o numeam pacat. Ma gndesc la comportamentul care violeaza codul moral sau constiinta individuala sau amndoua< la comportamentul care provoaca durere sau care distruge pe vecinul meu - sau pe mine. Tu stii si Timpul stie - care este o fapta rea si daca gasesti un cuvnt mai bun dect pacatul, foloseste-l. (Whatever Became of Sin?, New York, Hauthorn Books, p. 17)

F.

G. Sesiunea a saptea - Rupnd lantul sclaviei si al mortii. 1. Sir Winston Churchill a fost hotart sa cstige al 2 -lea razboi mondial. n 1940, cnd a fost ntrebat care este tinta sa, el a raspuns Pot sa o descriu ntr-un singur cuvnt. Victorie . Victorie cu orice pret. Victorie n ciuda terorii. Victorie, indiferent ct de greu si lung poate fi drumul. Fara victorie nu este supravietuire. Mintea sa nu lasa loc compromisului - nici macar unei ct de vagi umbre a posibilitatii de nfrngere. Batalia dvs. cu fumatul este de asemenea o batalie pe viata si moarte. n 1993, 148.000 de americani au murit de cancer de plamni din cauza fumatului. Un total de 450.000 au murit de boli cauzate de fumat. Puteti sa fiti nvingator n aceasta batalie a fumatului asa cum aliatii au nvins pe Hitler cnd gndirea dvs. este fixata ferm asupra victoriei, asa cum a fost cea a lui Churchill. Niciodata sa nu renuntati. niciodata, niciodata. 2. Promisiunea din Isaia 58,6 vi se aplica, tinnd seama de faptul ca dependenta de nicotina este o forma de sclavie. Cel dependent este sclavul. Stapnul este tutunul. n aceasta seara sa parafrazam rugaciunea lui Isaia si sa cerem o eliberare completa si deplina. Dumnezeul meu poate sa slabeasca lanturile dependentei mele si sa elibereze sufletul apasat de obiceiul fumatului. Dezleaga legaturile cafelei si ale alcoolului si elibereaza-ma. Liber ntr-adevar de orice drog. H. Sesiunea a opta. - 12 pasi spre libertate. 1. Alcoolicii Anonimi este un program de mare succes care ajuta participantii sa renunte la alcool. Cei 12 pasi sunt folositi acum si n cazul altor forme de dependenta. - dependenta de alte droguri, dependenta de sex, dependenta de jocuri de noroc, dependenta de munca, etc.

2.

Credem ca aceste principii sunt demne de luat n consideratie si n cazul dependentei de tutun. As dori sa va prezint acesti 12 pasi n aceasta seara. Cei 12 pasi 1. Admitem ca am fost fara putere asupra alcoolului, ca viata noastra a devenit incontrolabila. 2. Am ajuns la convingerea ca o putere mai mare dect noi nsine ar putea sa ne redea integritatea. 3. Am luat hotarrea de a preda vointa si viata noastra n grija lui Dumnezeu potrivit ntelegerii pe care o avem despre El. 4. Am facut un inventar moral, o cercetare de sine amanuntita si fara teama. 5. Am recunoscut n mod concret greselile noastre n fata lui Dumnezeu, n fata noastra nsine si n fata unei alte fiinte omenesti . 6. Suntem pregatiti pe deplin ca Dumnezeu sa ndeparteze toate aceste defecte de caracter . 7. i cerem cu umilinta lui Dumnezeu sa ndeparteze toate slabiciunile noastre. 8. Am facut o lista cu toate persoanele carora le-am gresit si am ajuns sa fim dispusi sa reparam ce le-am gresit. 9. Am reparat n mod direct daunele aduse unor astfel de oameni ori de cte ori a fost posibil, cu exceptia acelor situatii n care a face acest lucru le-ar fi daunat lor sau altor persoane. 10. Am continuat sa facem inventarul personal si am recunoscut n mod prompt orice greseala. 11. Am cautat prin rugaciune si meditatie sa mbunatatim legatura noastra constienta cu Dumnezeu, asa cum l ntelegem, rugndu-ne doar pentru cunoasterea vointei sale pentru noi si pentru puterea de a o aduce la ndeplinire. 12. Avnd o experienta spirituala ca urmare a acestor pasi, am ncercat sa ducem acest mesaj la alti alcoolici si sa practicam aceste principii n toate problemele noastre.

I.

Sesiunea a noua. - Valori. Materialul pentru aceasta sesiune este inclus n textul obisnuit la subtitlul Valori.

XX. Comparatie ntre cei 12 pasi, Biblie si Calea catre Hristos

A. Cuvntul lui Dumnezeu poate sa va zideasca...! (Faptele apostolilor 20:32) B. Cuvntul lui Dumnezeu este viu si lucrator (Evrei 4:12) C. Comparatia ntre cei 12 pasi, Biblie si Calea catre Hristos (O foaie volanta cu aceasta comparatie este inclusa n Apendice E, n cazul n care doriti sa o multiplicati si sa o dati participantilor.) Cei 12 pasi ai AA Comparatia biblica Capitolele din Calea catre Hristos

XXI. Apendice: Surse de material aditional

A. Apendice A - Informatii Mass Media B. Apendice B - Tabel cu planificarea programului C. Apendice C - Detaliile programului D. Responsabilitatile membrilor echipei. E. Comparatia celor 12 pasi (pentru a fi folosita ca foaie volanta daca e nevoie)

XXII. Ma gndesc sa renunt

Un program premergator programului Adio Tigari Ma gndesc sa renunt este un program de 2 ore, organizat cu una sau doua luni naintea nceperii unui program Adio Tigari de renuntare la fumat. El va atrage fumatori care nu s-au decis nca sa renunte la fumat. Va ajuta pe cei care vor sa se pregateasca pentru procesul de renuntare si va atrage participantii care au nevoie de un ajutor mai mare nainte de a fi gata sa participe la programul Adio Tigari. Ideea unui program Ma gndesc sa renunt se trage de la cartea dr.-ului Tom Ferguson The No-Nag No-Guilt, Do-It-Your-Own-Way Guide to Quiting. Recomandam aceasta carte pentru ideile despre cum trebuie ajutati participantii sa se pregateasca pentru procesul de renuntare, chiar daca are o sectiune unde autorul recomanda megadoze de vitamine. Cu toate ca exista dovezi ca vitaminele ajuta la prevenirea unor cancere, nu exista un consens general ntre experti pentru o doza mai mare dect cele prevazute de Necesarul Zilnic recomandat oficial n SUA. (vezi pozitia Consiliului de nutritie al Conferintei Generale n legatura cu vitaminele si mineralele). n schimb, noi recomandam ca participantii sa consume o gama variata de fructe, legume si cereale integrale pentru a obtine aceste vitamine.

Exista trei motive majore pentru a adauga o sesiune Ma gndesc sa renunt. 1. Pentru unii fumatori, planul Adio Tigari nu ofera timpul necesar pentru a face toate pregatirile ntre prima si a treia sesiune. Cei care participa la ntlnirea Ma gndesc sa renunt, vor avea tot timpul necesar. Multi oameni care nu s-au gndit sa renunte vor veni mai degraba la programul Ma gndesc sa renunt dect la programul propriu-zis de renuntare la fumat. Nu fiti descurajati daca unii dintre ei nu vor participa la programul Adio Tigari - probabil ca cei mai multi vor veni. Programul Ma gndesc sa renunt este un program ideal de organizat nainte de sarbatori. Nu este indicat sa ncepeti programul Adio Tigari nainte de sarbatori pentru ca va fi ntrerupt de sarbatori si de pregatirile pentru sarbatori. Dar este ideal sa tineti un program Ma gndesc sa renunt, pentru a face pregatirea pentru programul Adio Tigari planificat pentru luna ianuarie. Puteti sa tineti o sesiune Ma gndesc sa renunt n Ziua internationala de lupta mpotriva fumatului, sesiune care sa fie urmata de un program Adio Tigari.

2.

3.

Textul expunerii Ma gndesc sa renunt

Nu este niciodata prea trziu sau prea devreme pentru a te gndi sa te eliberezi de tigari si de folosirea tutunului n orice forma. Fara nici o ndoiala ca v-a trecut prin minte ca folosirea tutunului este un obicei rau si ca ati dori sa va eliberati de aceasta dependenta. Poate ca constiinta dvs. va mustra putin din cauza fumatului. Oricare ar fi motivul pentru care ati venit la acest program va spunem bun venit. Ce puteti sa asteptati de la noi? 1. Acceptarea ca fumator. Daca fumati sau nu, este alegerea dvs. Va respectam libertatea de a alege. Totusi, daca doriti sa va clarificati unele probleme legate de fumat si va gnditi ce ar presupune renuntarea, noi suntem aici ca sa va ajutam. 2. Nicidecum condamnare. Fumatul nu are nimic de-a face cu faptul ca sunteti bun sau rau. Att oamenii buni ct si cei rai fumeaza. Totusi, obiceiul acesta este rau pentru ca este daunator. Si pentru ca este daunator, fumatul va poate face sa va simtiti vinovati. Daca acesta este modul n care va simtiti, va ntelegem. Daca sunteti convins ca fumatul este rau pentru dvs. si doriti sa va gnditi la renuntare, suntem aici ca sa va ajutam. 3. ncurajare. n trecut ati fumat pentru ca ati crezut ca va foloseste. Totusi, poate ca n prezent doriti sa renuntati pentru ca ati devenit constient de consecintele negative ale folosirii tutunului. Suntem aici ca sa va sustinem si sa va ncurajam n decizia dvs. 4. Pregatire pentru renuntare. Va putem mpartasi unele tehnici care va vor usura hotarrea de a renunta la fumat daca doriti. Beneficiile fumatului Cnd ati nceput sa fumati ati facut-o pentru ca asa ati crezut ca este mai bine n momentul respectiv. Ati continuat sa fumati pentru ca ati crezut ca aveti unele avantaje. Iata cteva motive pentru care unii fumatori fumeaza : 1. Fumatul ma ajuta sa ma descurc n situatiile stresante. 2. Fumatul ma ajuta sa-mi mentin greutatea. 3. Fumatul mi ofera o pauza placuta n timpului lucruui. 4. Fumatul ma ajuta sa ma deconectez si sa ma relaxez. 5. Fumatul ma ajuta n situatiile dureroase sau neplacute. 6. Fumatul ma ajuta sa nu ma plictisesc. 7. Fumatul ma ajuta sa ma simt bine n societate. 8. Fumatul mareste placerea unor situatii. 9. Fumatul ma ajuta sa evit simptomele de sevraj. Cele mai multe probleme au argumente pro si contra si la fel este si cu fumatul. Exista o alta fata a fumatului - cea neagra. Sunt consecintele negative care v-au trecut prin minte din cnd n cnd. Care sunt acele probleme legate de fumat, care v-au facut sa va gnditi sa renuntati?

Discutarea ntrebarii nr.1: Care sunt consecintele negative ale folosirii tutunului? Sociale Fumatul este suparator pentru nefumatori. Fumatul constituie un exemplu negativ pentru copiii, nepotii sau/si elevii mei. Nefumatorii mi spun ca fumul de tutun lasa un miros neplacut n masina, n casa si n hainele mele. Dupa o baie firbinte sau cnd transpir, miros a fum mbcsit de tutun.

Medicale, imediate Statisticile arata ca fumatul este daunator pentru sanatatea celorlalti oameni din jurul meu, n special pentru sanatatea copiilor. Am nceput sa am simptome ca tusea persistenta, exces de sputa, raceli si probleme respiratorii care ma fac sa-mi dau seama ca fumatul mi distruge corpul si este un pericol pentru sanatatea mea. Fumatul mi scade imunitatea si puterea. Medicale, pe termen lung (Vezi Manualul coordonatorului) Financiare Fumatul este scump - el costa mult mai mult dect pretul tigarilor.

Discutarea ntrebarii nr. 2: Ce schimbari pozitive atrage dupa sine renuntarea mea la fumat? Nu mai poluati aerul. Multe din efectele fumatului sunt cauzate de intoxicarea pe termen scurt cu monoxid de carbon, nicotina si alti compusi. Aceste otravuri ncep sa se elimine din organism n cteva ore sau zile de la ultima tigara. (Schema 1) Veti nceta sa mai inspirati gaze care distrug cilii sau arborele bronsic si celulele pot regenera. Plamnii dvs. vor elimina mai usor praful si celelalte particule straine. Tusea de fumator dispare. Dupa un an de renuntare la fumat, riscul pentru boli de inima scade la jumatate. n sfrsit, pe parcursul a 10-15 ani, riscul dvs. de cancer si alte boli, revine treptat la cel al nefumatorilor. Femeile care renunta la fumat nainte de a deveni mame, dau nastere la copii care au aceeasi greutate la nastere ca si copiii femeilor care n-au fumat niciodata n viata lor. Daca o femeie nsarcinata renunta la fumat oricnd nainte de a 30 -a saptamna, ea permite copilului ei sa creasca n greutate mai mult dect copilul unei femei care a fumat pe parcursul ntregii perioade de graviditate. Discutarea ntrebarii nr.3: De ce ati vrea sa renuntati la fumat?

Strategii utile n pregatirea pentru renuntare la fumat. Nici nu va imaginati ct de multe lucruri puteti face pentru ca sa va usurati renuntarea la fumat. Obiceiurile sanatoase elementare va vor ntari organismul, va vor calma nervii si va vor pregati pentru stresul suplimentar pe care l veti avea pe parcursul unei schimbari asa de mari. n timpul saptamnilor urmatoare experimentati aceste strategii ca sa fiti pregatiti pentru procesul de renuntare. Strategii cum sunt diminuarea dozei de nicotina, nceperea unui program de exercitii fizice, reducerea cafeinei si a alcoolului si controlul stresului, fac parte din programul de renuntare la fumat. ncepeti sa practicati aceste strategii acum si va va fi mai usor sa renuntati la fumat. n plus, aceste obiceiuri sanatoase elementare va vor ajuta sa compensati raul determinat de fumat n organismul dvs.

Schema 1 Dupa 20 minute de la ultima tigara fumata: Nu mai poluati aerul Tensiunea arteriala scade la normal Rata pulsului scade la normal Temperatura minilor si picioarelor creste la normal Dupa 8 ore: Nivelul de monoxid de carbon din snge scade Nivelul de oxigen din snge creste la normal Dupa 24 de ore: Riscul pentru un atac vascular scade

Dupa 48 de ore: Terminatiile nervoase se adapteaza la absenta nicotinei Capacitatea de a mirosi si de a gusta se mbunatateste Dupa 72 de ore: Bronsiile se relaxeaza, facnd respiratia mai usoara Capacitatea pulmonara creste Dupa 2 saptamni pna la 3 luni: Se mbunatateste circulatia sanguina Mersul pe jos devine mai usor Functiile pulmonare cresc pna la 30% ntre 1 luna si 9 luni: Tusea, congestia sinusilor, oboseala si respiratia grea, se amelioreaza Cilii ncep sa se regenereze, mbunatatind capacitatea de curatire a plamnilor, de aparare mpotriva infectiilor si de eliminare a mucusului. Organismul dispune de mai multa energie Dupa 1 an: Rata decesului prin boli de inima scade la jumatate fata de rata fumatorilor Pentru beneficiile renuntarii la fumat pe termen lung, vedeti pagina ?? din Carnetul participantului. (Sursa: Staton A. Glantz, PhD, Tobacco Biology and Politics, Health Edco, 1992, pp. 28, 29)

Strategia nr. 1: Diminuarea dozei de nicotina Urmatoarele tehnici de a reduce cantitatea de nicotina si gudron inhalata sunt cunoscute ca diminuarea dozei de nicotina pentru ca ele reduc treptat cantitatea de nicotina inhalata. Cu ct este mai mica cantitatea de nicotina inhalata - cu att este mai usor cnd veti renunta la fumat. 1. Reduceti nr. de tigari pe care le fumati cu un sfert, apoi cu jumatate si apoi cu trei sferturi. 2. Schimbati tigarile cu unele care au mai putina nicotina fara sa cresteti nr. de tigari fumate. 3. Reduceti lungimea tigarilor fumate. 4. Reduceti numarul de ocazii n care inhalati fum.

Strategia nr. 2: ncepeti un program de exercitii fizice (folositi o parte din materialul prezentat n prima sesiune din Adio Tigari)

Strategia nr.3: Reducerea dozei de cafeina Cumparati si folositi bauturi fara cafeina. (folositi materialul despre cafeina din sesiunea a doua) Strategia nr.4: Reducerea alcoolului ncercati sa folositi bauturi nealcoolice n locul celor alcoolice.

Strategia nr. 5: Controlul stresului Stresul netinut sub control este probabil o cauza majora a nceperii fumatului si recidivei. (Folositi o parte din materialul prezentat la sesiunea a opta.) Concluzii Dupa ce ati experimentat aceste strategii si aveti o parere mai buna despre procesul de renuntare, verificati-va puterea si slabiciunile legate de renuntarea la fumat. Cnd sunteti gata sa renuntati la

fumat, noi va putem ajuta. Va invitam sa participati la programul Adio Tigari - planul de renuntare la fumat. (Revedeti manualul coordonatorului de program pentru o scurta prezentare a programului Adio Tigari)

XXIII: Foi volante

F.V. Cele mai frecvente utilizari ale tigaretelor F.V. Contractul eliberarii de tutun F.V. Teme de casa F.V. Testul fumatorului F.V. Metode nesigure de a renunta F.V. Formular de nscriere F.V. Tigara mea, amicul meu F.V. Costul fumatului F.V. Jurnalul meselor pe doua zile F.V. Alimente pentru noul nefumator F.V. Sugestii pentru servirea mesei la restaurant F.V. Tinte si obiective de nefumator F.V. Lista pentru un stil de viata sanatos F.V. Evaluare finala

XXIV: Bibliografie si resurse institutionale pentru programul Adio Tigari

Domeniul fumatului este n continua schimbare. n permanenta apar noi materiale despre modificarea comportamentului, efectele nefaste ale fumului de tigara si despre legislatia n domeniu. Urmatoarele publicatii va pot fi utile pentru a fi n permanenta informati n domeniul opririi fumatului. Catalogul Health Connection Surgeon General Reports (1982, 1983, 1984, 1986, 1989, 1990a, 1992) O.M.S. Women and Tobacco 1992

Asociatii de sanatate. Urmatoarele asociatii sunt foarte utile prin asistenta informationala si publicatiile pe care vi le pot oferi: American Cancer Society American Heart Association American Lung Association American Medical Association Office on Smoking and Health, Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Centers for Diseases Control n Romnia: Liga mpotriva fumatului, Cluj Departamentul Sanatate si Te mperanta al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, Bucuresti, str. Plantelor nr. 12.

Sugestii legate de folosirea seriilor de diapozitive Sesiunea 1 - Frunza care arde Sesiunea 2 - Valoare nelimitata sau Iluzia nicotinica Sesiunea 3 - Alegerea este a dvs. Sesiunea 4 - n sfrsit liber Sesiunea 5 - nca o victima Sesiunea 6 - Esenta problemei Sesiunea 7 - Fumator fara voie Sesiunea 8 - Foc fara fum Sesiunea 9 - Merita sa renuntati

Sesiunea 1 Sumar

Materiale de adus 1. Foi volante - Cele mai frecvente utilizari ale tigaretelor - Contractul eliberarii de tutun (FV) - Teme de casa 2. Demo: baloane antifumat 3. Sucuri, apa, pahare, tavi. 4. Brosuri: Fumatul si exercitiul fizic (B) 5. Carnete de participant (CP) 6. Afis: nca o ora (A)

(FV)

7.

Video: How to Beat Cigarettes (V)

Schita sesiunii I. Bun venit II. Evaluarea situatiei actuale III. Obiectivele programului IV. Scurt istoric al programului V. Desfasurarea programului VI. Beneficiile fizice ale renuntarii la fumat VII.Pauza de suc VIII.Video: How to Beat Cigarettes (V) IX. Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului X. Jurnal de fumator XI. Argumente pro si contra fumatului XII.Demo: Baloane XIII.Respiratia adnca XIV.Exercitiiul fizic (Strategia esentiala nr.1) XV.Declamatia XVI.Raspunsul dvs.

XVII.Concluzii
Declamatie:

Prefer sa fiu liber de tutun!

Teme de casa 1. Recapitulati beneficiile renuntarii (pag. 2, 3 din CP) 2. Jurnal de fumator (pag. 5 din CP) 3. Colectarea mucurilor de pe parcursul a 24 de ore 4. Argumentele pro si contra fumatului (pag. 9 din CP) 5. Contractul de eliberare (FV)

6.

Repetati fraza de declamat (pag 17 din CP)

Referintele din Carnetul participantului Alegerea mea...............p.1 Beneficiile imediate.........p.2 Beneficiile de lunga durata........p.3 Gasirea unui prieten........p.4

Jurnalul de fumator......p.5 Argumente pro si contra fumatului.......p.9 Exercitiu de respiratie adnca.....p.10 Motivele mele de a face exercitiu fizic...........p.11 Strategiile mele pentru a nlatura barierele care ma mpiedica sa fac exercitiu fizic.......p.12 Ghid pentru exercitiul fizic.....p.13 Planul meu de exercitiu fizic.......p.14 nregistrarea exercitiilor........p.15 Programul progresiv de mers pe jos......p.16 Frazele de declamat.......p.17

10 arme pentru a anihila impulsul de a fuma....p.18

Sesiunea 2 Sumar
Materiale de adus 1. Demo: Tigareta pneumatica 2. Foi volante cu: - Contractul eliberarii de fumat (pentru noii veniti)(FV) - Testul fumatorului (FV) - Metode nesigure de a renunta (FV) - Formulare de nscriere (FV) 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: - Fumatul si cafeina (B) - Cum sa renunti la fumat si sa respiri liber (B) 5. Caietul participantului (pentru noii veniti) 6. Postere: - Care zi? (A) - Titanic (A)

7.

Video: Do right with Lou Holtz (V)

Schita sesiunii I. Bun venit II. Discutii pe grupe mici III. Testul fumatorului IV. Evaluarea testului V. Arme pentru fumator VI. Fiziologia dependentei VII.Video: Do Rihgt With Lou Holtz VIII.Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului IX. Cafeina si fumatul (Strategia nr.2) X. Demo: Tigara pneumatica XI. Pauza de sucuri XII. Metode de renuntare XIII.Lista de verificat XIV.nscrierea participantilor

XV.Concluzii
Declamatie:

Am ales sa fiu liber de tutun!

Teme de casa 1. Folositi bauturi fara cafeina 2. Lista de verificat (CP pag. 25)

3.

Stabiliti-va momentul opririi fumatului (CP pag. 25)

Referintele din Carnetul participantului Arme pentru renuntarea la fumat.....p.19 De ce cafeina este pe lista neagra?...p.22 Cafeina, nicotina si exercitiu...p.23 10 pasi catre succes....p.24 Lista de verificat ..p.25

Calendarul meu de nefumator ..p.26

Sesiunea 3 - Sumar
1. 2. 3. 4. 5. Materiale de adus Demo: Sicriul Sucuri si apa Brosuri: Fumatul si alcoolul (B) Bauturi sanatoase (B) Afise: Epava (A) Deseuri toxice (A) Video: Psychology of Winning

Schita sesiunii I. Bun venit II. Fumatul va scurteaza viata III. Ce nseamna dependenta IV. Cultura noastra - o cultura a dependentei V. Video: Psychology of Winning VI.Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului VII. Ceremonia eliberarii VIII.Neplaceri IX. Ce sa facem cu emotiile? X. Discutii pe grupe XI. Alcoolul si tigarile (Strategia esentiala nr.3) XII.Pauza de suc XIII.Bauturile ideale XIV.Abecedarul schimbarii comportamentului XV. Teme de casa

XVI. Concluzii finale

Declamatie:

Am ales sa fiu liber de tutun!

Teme de casa 1. Observati nefumatorii 2. Repetati fraza de declamat (CP pag.17) 3. Practicati cele 10 arme (CP pag.18)

4.

ffncercati bauturi nealcoolice (CP pag.31)

Referintele din Carnetul participantului Strategii de combatere a sindromului de sevraj...p.27 Motive pentru a renunta la folosirea alcoolului....p.29 Bauturi ....p.30

Bauturi nealcoolice....p.31

Sesiunea 4 - Sumar
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Materiale de adus Insigne: mi place sa fiu liber de fumat! Demo: Plamn de fumator sau postere Carnete de participant (n plus) Sucuri si apa Brosuri Setea de aer (B) Daca fumati (B) Profilul unui nefumator de succes (B) Afis: mi place sa fiu liber! (A) Autocolante: 4-5 pentru fiecare

participant

8.

Video: Death in the West (V)

Schita sesiunii I. Bun venit II. Contracararea scuzelor prin confruntare cu realitatea III. Discutii pe grupe mici IV. Imaginea despre sine si fumatul V. Absolventi VI. Fumatul si plamnii VII. Demo: plamnul de fumator VIII. Video: Death in the West IX. Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului X. Alegeti-va un partener XI. Relaxarea XII. Pauza de suc XIII.Recompense XIV.Tema de casa

XV. Concluzii
Declamatie:

mi place sa fiu liber de tutun!

Teme de casa 1. O imagine despre sine sanatoasa (CP 34) 2. Recompense (CP 38) 3. Profilul unui nefumator de succes (brosura) 4. Contracararea scuzelor prin confruntare cu realitatea (CP 32,33) 5. Evaluati-va profilul (B)

5.

Calendar de marcat (CP 26)

Referintele din Carnetul participantului Contracararea scuzelor prin confruntare cu realitatea p.32 O imagine sanatoasa despre sine....p. 34 Respiratii adnci pentru relaxare....p.35 Exercitii de relaxare....p. 36

Recompense pentru abtinerea de la fumat...p.38

Test

Spirometrie

Sesiunea 5 - Sumar
1. 2. 3. 4. Materiale de adus Insigne si autocolante pentru cei care au Reclame de tigari Demo: o lamie si un cutit Foi volante: - Tigara mea, amicul meu (FV) - Costul fumatului (FV) 5. Sucuri si apa 6. Brosuri - Fumatul si gura dvs. (B) 7. Afis: El va reusi (A) lipsit la sesiunea 4

9.

Video: Second Chance : 1 of 10 (V)

Schita sesiunii I. Bun venit II. Eliberarea de simtamintele negative III. Discutii pe grupe mici IV. Fumatul si cancerul V. Video: Second Chance: 1 of 10 VI. Discutii pe marginea filmului VII.Profilul unui nefumator de succes VIII.Relaxarea mentala IX. Pauza de sucuri X. Obiceiurile XI. Demo: Stoarcerea lamii XII.Declamatie XIII.Recidiva XIV.Anihilarea factorilor declansatori XV. Teme de casa

XVI.Concluzii
Declamatie:

Sunt arhitectul propriului meu viitor.

Teme de casa 1. Calculati costul fumatului (FV) 2. Calculati economiile n cazul renuntarii la fumat (CP 46) 3. Adunati cteva reclame de tigari

4.

Recapitulati beneficiile renuntarii (CP 42,43)

Referintele din Carnetul participantului Ce alunga si ce induce somnul....p.39 Rennoirea mintii....p. 40 Cum sa schimbi un obicei...p. 41 Beneficiile renuntarii...p. 42 Recidiva..p. 44 Anihilarea factorilor declansatori...p. 45

Avantajele financiare...p. 46

Sesiunea 6 - Sumar
Materiale de adus 1. Demo: Un ou pentru fiecare participant si cteva n plus 2. Sucuri si apa 3. Brosuri: - Atacul de cord (B) - nc un rid (B) 4. Afise: - Colorful People (A) - Mai matur (A) 5. Video: Feminine Mistake: The Next Generation (V) Schita sesiunii I. Bun venit II. Costul fumatului III. Discutii pe grupe mici IV. Femeile si fumatul V. Fumatul si sarcina VI. Video: Feminine Mistake: The Next Generation VII.Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului VIII.Fumatul si bolile cardiovasculare IX. Pauza de sucuri X. Legile mintii XI. Demo: experienta cu oul XII.Analiza reclamelor de tigari XIII.Teme de casa XIV.Concluzii Declamatie: Continuati sa ncercati. Esecul survine numai atunci cnd ncetati sa mai ncercati. Teme de casa 1. Purtati oul

2.

Combateti reclamele de tigari

Referintele din Carnetul participantului Beneficiile cosmetice ale renuntarii.....p.47

Sesiunea 7 - Sumar
1. 2. 3. 4. Materiale de adus Demo: Mr. Gross-Mouth Foaie volanta: Jurnalul meselor pe doua zile (FV) Sucuri si apa Brosuri: - Trei lovituri si esti gata (B) - Fumatul pasiv (B) 4. Afis: Practica te face perfect (A) 5. Video: Head and Neck Cancers (V)

Schita sesiunii I. Bun venit II. Fumatul pasiv III. Modificarea mediului IV. Discutii pe grupe mici V. Tutunul fara fum VI. Video: Head and Neck Cancers VII.Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului VIII.Demo: Mr. Gross-Mouth IX. Pauza de suc X. Publicitate XI. Beneficiile sociale ale renuntarii XII.Planuri pentru sfrsit de saptamna XIII.Jurnal alimentar pe doua zile

XIV.Concluzii
Declamatie: mi place sa fiu liber de tutun! Teme de casa 1. Scrieti jurnalul alimentar pe doua zile (FV) 2. Planuri pentru sfrsit de saptamna (CP 53) Referintele din Carnetul participantului Pericolul fumatului pasiv.....p.48 Pasi pentru crearea unui loc de munca fara fumat........p.49 Modificarea mediului........p.50 Reclame de tigari............p.51 Beneficiile sociale.........p.52 Planuri pentru sfrsit de saptamna.....p.53

Masuri de precautie la petreceri......p.54

Sesiunea 8 - Sumar
Materiale de adus 1. Demo: Cantitatile de zahar si grasimi inaparente 2. Foi volante: -Alimente pentru noul nefumator (FV) -Sugestii pentru servirea mesei la 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: - Fumatul si controlul greutatii corporale (B) - Fumatul si stresul (B) - Fumatul si alimentatia (B) - Piramida alimentatiei (B) 5. Afis: Nu va lasati (A)

restaurant (FV)

6.

Video: Understanding Stresses and

Strains

Schita sesiunii I. Bun venit II. Discutii pe grupe mici III. Fumatul si stresul IV. Introducere la video: Understanding Stresses and Strains V. Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului VI. Fumatul si greutatea corporala VII. Profilul alimentar al fumatorilor VIII.Pauza de sucuri IX. Principiile mentinerii greutatii corporale ideale X. Demo: Cantitatile de zahar si grasimi inaparente XI. Rolul alimentatiei n prevenirea cancerului si a bolilor de inima XII.Sugestii pentru servirea mesei la restaurant XIII.Teme de casa

XIV.Concluzii
Declamatie: mi place sa fiu liber de tutun! Teme de casa 1. ncercati cteva din sugestiile alimentare primite. Veniti pregatit sa povestiti experienta. 2. Recapitulati pag.53 si 54. din Carnetul participantului. Referintele din Carnetul participantului Stres.........p.55 Profiluri alimentare....p.56 Principii de mentinere a greutatii corporale.......p.57

Sesiunea 9 - Sumar
Materiale de adus 1. Demo: Cursa de soareci 2. Foi volante: - Tinte si obiective de nefumator (FV) - Lista pentru un stil de viata sanatos (FV) - Evaluare finala (FV) 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: n cautarea fntnii tineretii (B) 5. Afis: Dependenta de somn (A) 6. Video: You Pack Your Own Chute (V) Schita sesiunii I. Bun venit II. Discutii pe grupe mici III. Festivitate de absolvire IV. Video: You Pack Yo ur Own Chute V. Jaloane orientative pentru discutii pe marginea filmului VI. Zece situatii grele VII. Pauza de sucuri VIII.Un stil de viata sanatos IX. Valori X. Evaluare finala XI. Cursa de soareci XII. Tema de casa

XIII. ncheiere, ramas bun

Declamatie: Sunt liber de tutun! Teme de casa Ramneti nefumator timp de trei luni ca sa primiti Diploma de nefumator. Referintele din Carnetul participantului Zece situatii grele..........p.58 Secretele unui stil de viata sanatos.......p.59 Indicatorul valorilor..........p.60

Manualul coordonatorului de program I. Introducere

Scopul acestui manual al coordonatorului de program Adio Tigari Manualul coordonatorului de program ofera: o vedere de ansamblu a programului Adio Tigari pentru oprirea fumatului< o recapitulare scurta a problemelor cu care se pot confrunta participantii si prezentatorul< motivele care stau la baza formei, duratei, si numarului sesiunilor< detalii suplimentare cu privire la planificare si publicitate< o ntelegere mai profunda a ceea ce nseamna lucrul cu participanti n majoritatea lor nereligiosi, gnduri despre cum poate fi oferit ajutorul spiritual si o lista cu materiale ajutatoare pentru coordonatorul de program. Va fi foarte folositor daca coordonatorul, moderatorul de grup si principalii vorbitori vor citi tot materialul inclus n setul de materiale al coordonatorului de program inclusiv foile volante, carnetul participantului si articolele.

II. Consecintele folosirii tutunului

A. Tutunul ucide. Tutunul ucide mai multi oameni dect oricare alt drog sau chiar accidentele sau bolile provocate de SIDA n tarile dezvoltate din lume cum sunt: SUA, Anglia, Australia, Canada si Franta. Cauzele de deces Decese % n SUA n 1993 Fumat 63,7 Alcool 15,4 Accidente 7,2 Heroina 0.4 Cocaina 0,5 SIDA 4,5 US Center for Disease Control, 1992-1993. Nr. decese 450.000 110.000 50.000 2.500 3,400 35.000

B. Morbiditatea si mortalitatea cauzata de tutun. Tutunul este un factor de risc major pentru patru din primele cinci cauze de boala, incapacitate de munca, si decese din SUA. Boli % decese Boli de inima 36 Cancer 30 Accidente vasculare cerebrale 7 BPOC 4 Accidente 4 Cancer Journal for Clinicians, vol41, nr. 1, Ianuarie-februarie, 1991, p.23. * Desi fumatul contribuie la accidente, nu este totusi un factor major. Statisticile sunt numai pentru comparatii. C. Procentajul de decese atribuite fumatului (USDHHS, NHI< Self-guided Strategies for Smoking Cessation, Thomas Glynn, PhD). Boli Boala coronariana,35-64 ani 45 Boala coronariana, peste 65 ani 21 Boli cerebrovasculare,35-64 ani 51 Boli cerebrovasculare, peste 65 ani % la barbati % la femei 41 12 55 24 6

Cancer pulmonar Cancer de buze, gura si faringe 92 Cancer de laringe Cancer de esofag Cancer de pancreas Cancer de vezica urinara 47 Cancer de rinichi BPOC

90 61 81 78 29 37 48 84

79 87 75 34 12 79

D. Folosirea tutunului este vatamatoare si letala. O persoana care ncepe sa fumeze ca adolescent si continua pna la o vrsta mijlocie, si va scurta viata cu 24 de ani (R.Peto, Lancet,1992). n 1995 de cinci ori mai multe femei (240.000) vor muri de boli cauzate de tutun dect de cancer de sn (45.000). 1. Cinci din zece fumatori vor muri de boli cauzate de tutun (50%) 2. Doi din zece fumatori au diagnosticul de cancer (20%). 3. Noua din zece fumatori diagnosticati cu cancer pulmonar vor muri datorita acestuia (90%). 4. Unul din zece fumatori are emfizem (10%) 5. Doi din zece fumatori sunt diagnosticati cu boli de inima (20%). 6. Una din cinci morti sunt provocate de tutun (20%). E. Tutunul este un drog. De tutun sunt dependenti mai multi oameni dect de oricare alt drog. Substanta Consumatori n milioane (USA) Tutun 125 Alcool 100 Cocaina 15 Marijuana 5 Tranchilizante 3 Sedative 2 Comitetul Judiciar al Senatului, 1990, NIDA Scientific American Manual,1991 F. Tutunul duce la dependenta. Tutunul este unul dintre substantele care produce cea mai puternica dependenta. Nicotina produce dependenta n proportie de sase-opt ori mai mare dect alcoolul. Daca o comparam cu alte droguri, nicotina produce dependenta la fel de mare ca si cocaina. Dintre persoanele care folosesc tutun 95-100% sunt dependente. Acest lucru este comparabil cu cocaina. (JAMA,1984, Surgeon General^s Report 1988, p. 9)

G. Tutunul este toxic. Tutunul contine mari cantitati de substante toxice carcinogene. De exemplu: nitrosamine, hidrocarburi policiclice aromatice, arsenic si poloniu-210. Acestea sunt doar patru din cei peste 2.550 compusi identificati n fumul de tutun, multi dintre ei fiind substante cu efect letal. Peste 7.000 de articole stiintifice publicate sustin cu claritate ca tutunul este daunator pentru corpul omenesc. (Surgeon General^s Report, 1989, p.79-84). H. Tutunul nu numai ca este o cauza ce contribuie la bolile de inima, AVC, emfizem, depresie, diabet, hipertensiune arteriala, cancer, cefalee, anxietate si alte dureri, dar interfereaza si cu medicamentele folosite pentru tratarea acestor boli si simptome. Cteva exemple ar fi: Propranolol, Fenilbutazona, Darvan, Fortral, Amitriptilina, Antideprin si Napoton, Diazepam, Activan si Oxazepam (Clear Horizons, Fox Chase Cancer Center, NCI).

III. Cauzele fumatului

A. Fumatul este un fenomen complex. Fumatul este rezultatul factorilor fiziologici, psihologici, cognitivi si sociali care conduc la impulsul irezistibil de a folosi tigaretele. Cu ct e mai mare expunerea la nicotina si gudroane cu att mai serioase sunt consecintele (USDHHS, 1989).

B. Fumatul implica multe obiceiuri. Comportamentul de fumator consta dintr-o serie de acte complexe, legate de cumpararea tigarilor, aprinderea lor, fumat, exhalarea fumului si stingerea tigarii. ntre numerosii factori asociati cu dependenta se includ: 1. Factorii psihologici, de perceptie a sinelui a. Profilul persoanei: feminin, masculin, cautator de senzatii, sofisticat, dur, aventurier b. Nicotina este psihoactiva. Substanta din frunza de tutun care are efecte psihoactive (schimba dispozitia) si care provoaca dependenta este nicotina. Ea actioneaza ca un stimulent pentru a motiva cautarea si folosirea tutunului, caracteristice comportamentului de fumator. (ibid.,1988, p. 215). 2. Factori fizici a. Volumul inhalat: procentul de fum inhalat, durata, viteza inhalarii, daca tigara este cu filtru sau nu. lungimea tigaretei fumate, adncimea inhalarii, doza de nicotina cedata b. Durata inhalarii: scurta si rapida, lunga si lenta, durata de expunere lunga c. Expunere totala: numarul de tigarete fumate zilnic d. Expunere pasiva: expunerea la fumul altor fumatori (Ibid., 1988, p. 149-163) 3. Factori sociali. Ritualul fumatului este un mijloc de interactiune sociala - un mijloc de a ne raporta la altii si de a rezolva problemele. 4. Factori spirituali. Cei mai multi fumatori stiu ca tutunul este vatamator. Multi cred ca folosirea lui este condamnabila din punct de vedere moral. Fumatorul este un exemplu rau pentru ceilalti, mai ales pentru copii. Expunerea indirecta a celorlalti la poluarea cu fum, da nastere la un sentiment de vinovatie. Unii considera ca neputinta de a se opri din fumat tradeaza o slabiciune a vointei si o subapreciere a propriei persoane. Sansele de reusita sau de nereusita n a pune capat obiceiului fumatului depind de variabile unice asa cum sunt notate mai sus si n acelasi timp de experientele psihologice specifice, de motivatia fiecarui fumator, de presiunile si stimulii sociali.

IV. Procesul de oprire a fumatului

A. Nicotina produce dependenta. Nicotina este considerata ca o substanta producatoare de dependenta, capabila de a schimba dispozitia, sentimentele, gndirea, perceptia si performanta (Surgeon General Report, 1988, p. 247, 248). B. Etapele nvatarii obiceiului de a fuma.
Nefumator ? Nu a fumat niciodata ? Se gndeste sa fumeze ? Experimenteaza ? Nefumator ? Fumator regulat ? Oprirea fumatului ? Fumator dependent

(Strategies to Control Tobacco Use in the U.S.,1990, pp.22-23) C. Etapele opririi fumatului
Pre-contemplare ? Nu se gndeste nca la ncetarea fumatului ? Contemplare ? Se gndeste sa renunte la fumat ? Actiune ? Face o ncercare serioasa de a nceta ? Reusita pe termen scurt ? Cadere ? Fumeaza o tigara sau doua ? Recadere ? Rencepe sa fumeze

? Reusita pe termen lung ? Nefumator ? Ramne nefumator

(Ibid., 1990. p.22-23) D. Oprirea fumatului este dificila. Complexitatea procesului de oprire a fumatului este dovedita de faptul ca: peste 95% dintre fumatori doresc sa nceteze fumatul< majoritatea fumatorilor (80%) au facut una sau mai multe ncercari de a se opri din fumat< peste 50% dintre pacientii care sunt n convalescenta dupa o interventie chirurgicala asociata fumatului, rencep sa fumeze n spital sau imediat ce sunt lasati acasa (Surgeon General^s Report,1988, p.150). Unui fumator obisnuit i trebuie 4-10 ncercari pna sa reuseasca definitiv sa renunte la fumat. E. Simptome de sevraj. Cei mai multi dintre fostii fumatori au suferit cel putin unul din simptomele de sevraj. 25-50% dintre ei au avut dureri n timpul procesului de renuntare la fumat< 25% nu au avut dureri deloc (Surgeon^s General Report 1988, p.200). Simptomele de sevraj includ: dorinta irezistibila, iritabilitate, anxietate, dificultate n concentrare, neliniste, greseli frecvente n cadrul unor activitati de performanta si tulburari de somn. Aceste simptome ncep la opt ore dupa ultima tigara si se amelioreaza de-a lungul celor 10 zile de deprivare de tutun (Ibid., 1988, p.203). Nevoia de a mai fuma poate sa reapara uneori cu mare intensitate la fosti fumatori dupa unu-noua ani de la oprirea fumatului (Ibid., p.205). Schimbarile ambientale sunt necesare. O persoana care doreste sa se elibereze de obiceiul de a fuma, trebuie sa-si modifice mediul ca sa poata avea succes. Stimuli asociati cu fumatul cum sunt mirosul, vazul, reclamele, folosirea altor droguri psihoactive (cofeina, alcool), lipsa de mncare si oscilatiile afectiv-emotionale, favorizeaza ntoarcerea la tigari (Ibid., 1988, p.211). Din cauza acestei descoperiri, Programul Adio Tigari ncurajeaza participantii sa identifice si sa evite tentatiile, sa evite alcoolul si cafeina n timpul procesului de oprire a fumatului.

F.

V. Durata programului de renuntare la fumat influenteaza rata succesului

A. Timpul necesar pentru oprirea fumatului. Avnd n vedere severitatea simptomelor de sevraj, persistenta dependentei biochimice fata de nicotina si stereotipurile neuro-fiziologice imprimate n fiecare nerv si muschi al fumatorului, nlaturarea dependentei de nicotina si a obiceiului de a fuma nu este un proces simplu, care sa poata fi redus la trei etape. Una dintre cele mai mari cauze de esec este stabilirea n pripa a unei singure sesiuni, sau a unui program de cinci zile, respectiv a unui tratament de o saptamna. Daca nu aveti timp suficient pentru a rezolva problemele cauzate de dependenta sa nu ncepeti sa va implicati n programe de oprire a fumatului. Pe de alta parte, daca nu aveti experienta sau pregatire suficienta, dar sunteti dispus sa investiti timp, veti putea ajuta pe oameni sa renunte la fumat. B. Mai mult nseamna mai bine. Numeroase studii au concluzionat ca cu ct numarul sesiunilor este mai mare si se ntind pe o perioada lunga de timp, sansele de reusita se mbunatatesc. 1. Studiul California. n teza sa de doctorat la UCLA, Dr. Joyce Lim a comparat 4 programe importante pentru a descoperi elementul principal al reusitei. Ea a descoperit o rata mai mare de renuntari la fumat n cadrul programelor care acopera o perioada lunga de timp. Programul Numarul de sesiuni Rata succesului Sapt.1 Sapt.2 Sapt.3 Sapt.4 Sapt.5 Planul de cinci zile 5 21% American Cancer Society 2 2 36% HMO 5 2 1 45% Scripps 1 2 2 2 1 74%

2.

3.

Durata redusa este o problema. O alta problema asociata cu multe programe de renuntare este ineficienta lor din cauza duratei reduse. Ele nu dureaza destul de mult pentru a permite clientilor sa schimbe obiceiul mult practicat al fumatului, cu alternativa de nefumator (Health Values, vol.13, nr.4, Iulie/August,1987, p.45< H.Milkman, Craving for Ecstasy < Lexinton Books, 1987, p.189< Internal Medicine News and Cardiology News, December15, 1989< Jack Henningfield, PhD, 1990< Surgeon General^s Report, 1990, p. 22). Mai multe sesiuni nseamna mai multa reusita. Un concept care rezulta din evaluarea celor prezentate n capitolul 2 este ca, cu ct programul este mai intensiv, cu att probabilitatea ca el sa aiba succes este mai mare. Programele cu un numar mai mare de sesiuni, cu prezentatori profesionisti, cu o perioada lunga de consolidare si care ofera asistenta de intretinere au obtinut rezultate mai bune dect cele cu numar redus de sesiuni, cu prezentatori voluntari. (Strategies to Control Use of Tabacco in the U.S. USDHHS, 1990, p. 17).

C. Pregatirea nainte de oprirea fumatului. O recenta trecere n revista a literaturii de specialitate arata ca cel mai bun mod de a nceta sa mai fumezi este o oprire rapida, dintr-o data. Dar o ncetare brusca trebuie sa fie planificata cu aproximativ doua saptamni nainte, timp n care persoana respectiva trebuie sa-si organizeze si sa practice aptitudinile personale de care are nevoie. (David Watson, Self directed Behavior, Cole Publications, 1981, p.162). D. Breathe Free(Adio Tigari): program de renuntare la fumat . Datorita acestor cercetari Breathe Free (Adio Tigari) ofera 9 sesiuni pe o perioada de 4 saptamni cu mentinerea legaturii la minimum 3, 6 si 12 luni.

VI. Evaluarea planului de 5 zile pentru renuntare la fumat

A. Studiul Finlanda: n Finlanda un studiu de evaluare a eficacitatii programului de 5 zile de renuntare la fumat, a concluzionat: 1. Cursul trebuie prelungit 2. Perioada post-terapeutica trebuie prelungita 3. Trebuie acordat mai mult timp pentru discutii 4. Participantii ar trebui sa formeze grupuri mici (Acta Universitatis Series D Media,123, nr.4, P.144). Planul Adio Tigari a ncorporat toate aceste sugestii. B. Raport n Preventive Medicine 6:454-481, 1977. n urma cu mai mult de 16 ani a fost publicata aceasta afirmatie: Planul de 5 zile este larg raspndit dar succesul sau pe termen lung este mic. Oricum, dat fiind putinele schimbari aduse formei sale originale, programul este ntr-un fel depasit. Planul de 5 zile ar trebui sa-si modernizeze metodele folosind ceea ce se cunoaste acum despre fumat (p. 464). C. Rata succesului: Sapte rapoarte din 1977 arata ca succesul a variat ntre 11-34%, mediana aratnd o abstinenta de 20% la verificarile dupa un an. ( Review and Evaluation of Smoking Cessation Methods of the U.S. and Canada, 1978-1985, USDHHS,1987, p.25).

VII. Evaluarea programului Adio Tigari (Breathe Free)

A. Revizuirea din 1985. Departamentul de sanatate si temperanta din Conferinta generala, producatorul noului plan Adio Tigari, doreste sa aprecieze pe cei care au alcatuit Planul de 5 zile pentru renuntare la fumat - medicul J. Wayne McFarland, MD si capelanul Eldon Folkenberg - pentru crearea unui program unic si folositor de renuntare la fumat. Multi competitori folosesc nca principii din planul de 5 zile. Planul Adio Tigari a mprumutat multe din strategiile practice folosindu-le n cadrul noului program. Totusi , multi dintre cei care au revizuit Planul de 5 zile cred ca noile descoperiri n domeniul stiintei comportamentului, sociologiei si medicinii facute din 1959 ncoace, arata foarte clar ca Planul de 5 zile este depasit. Pentru aceste motive n 1980 Departamentul Sanatate si Temperanta din cadrul Conferintei generale a nsarcinat un comitet numeros, format din experti n programe de renuntare la fumat, pentru a studia modificarile necesare pentru o revizuire majora. Acea revizuire a Planului de renuntare la fumat Adio Tigari, a fost terminata n 1984. B. Revizuirea din 1993. n 1988 Departamentul de Sanatate si Temperanta a cerut Centrului de Promovare a Sanatatii de la Universitatea Loma Linda sa evalueze versiunea 1984 a Planului Adio Tigari si sa faca toate schimbarile necesare pentru a mbunatati rata succesului pe termen lung. n 1991, Centrul si-a terminat lucrarea. De atunci revizuirea a fost completata prin datele primite de la cei care-l foloseau si materialul a fost refacut. Acest program este rezultatul unei testari extinse, a evaluarii si a expertizei profesionale care a culminat n 1993 cu realizarea programului Adio Tigari: Plan de renuntare la fumat. C. Evaluarea efectuata de Centrul de Promovare a Sanatatii din cadrul Universitatii Loma Linda. Au fost trimise 900 de chestionare organizatorilor de programe Adio Tigari si Plan de 5 zile n SUA si Canada. 1. Numarul de programe Adio Tigari conduse. Din 900 de chestionare trimise, au raspuns 569 organizatori de program. Din 569 raspunsuri, 268 (46,9%) au condus programe Adio Tigari. 2. Numarul celor care au preferat programul. Dintre toate raspunsurile, 61,2% au preferat Adio Tigari si 27,5% au preferat Adio Tigari. 3. Programul preferat atunci cnd Planul Adio Tigari a fost ncercat. Dintre cei care au avut experienta n organizarea ambelor programe, 76% au preferat Adio Tigari. 4. Numarul celor care folosesc Planul de 5 zile scade. Dintre toti cei care au raspuns, 73% au organizat Planul de 5 zile nainte de 1985 (anul n care a fost introdus Adio Tigari) si numai 40,4% l-au mai folosit dupa 1985. 5. Preferinta n functie de vrsta. Vrsta Planul de 5 zile 18-39 13,8% 40-59 33,3% 60 si peste 37,2% 6. Profesia organizatorului. Pastor 34,3% 58,5% 7,2% Alta pregatire 22,7% 57,6% 13,0% Planul Adio Tigari 74,5% 56,7% 50,0%

Plan Pregatire medicala Planul de 5 zile 16,5% Adio Tigari 67,8% Alte programe 14,6% 7.

8.

9.

Declamatiile folosite. a. M-am hotart sa nu fumez 22% b. mi place sa fiu liber de fumat31% Prezentarea componentei spirituale. a. La fiecare sesiune 49,8% b. La majoritatea sesiunilor 27,4% c. La unele sesiuni 13,9% d. La nici una 2,1% Necesitatea primelor doua sesiuni. a. Ne-necesare (nu) 15%

b. Necesare 85% 10. Numarul de sesiuni (8) a. Prea putine 15% b. Suficiente 70% c. Prea multe 14,6% 11. Sugestii de revizuire pentru Adio Tigari. a. Prea mult material, trebuie sa fie mai scurt 24% b. Nu trebuie revizuit 21% c. Nevoia de mai multe informatii medicale si stiintifice a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. Feminine Mistake Death in the West Let^s Call it Quits Johnny Lingo I^m Joe^s Lung 92,05 86,7% 86,6% 81,5% 82,2% 78,4% 59,6% 56,3% 55,8%

8%

12. Filmele folosite de organizatorii Adio Tigari (versiunea 1984).

Psychology of Winning You pack your own chute

Understanding Stresses and Strain Smoking and Emphysema I^m Joe^s Heart 52,8%

k. I^m Sorry Baby 5.0% l. One in Twenty Thousand 5,0% m. Countdown 3.0% n. Smoking, It^s Your Choice 2.0% 13. Rata celor care au renuntat dupa un program Adio Tigari (8 sesiuni) Conducatori de Adio Tigari Procent reusita (231) 10,8% sub 50% 20,3% 61-70% 24,2% 71-80% 27,3% 81-90% 16,9% 91-100% 14. Rata reusitei la diferite intervale de timp dupa participarea la Adio Tigari. Timp dupa Adio Tigari Rata de succes 3 luni 59,9% 6luni 47.5% 12 luni 40,8% 15. Preferinta conducatorilor de program a. Adio Tigari 61,2% b. Planul de 5 zile 27,5% c. Altele 11,3% D. Masurarea reusitei. Reusita unui plan de renuntare la fumat este masurata dupa capacitatea participantului de a ramne nefumator mai mult de un an de la participarea la program. n 1991, Centrul pentru Promovare a Sanatatii a evaluat rata succesului la participantii care au fost inclusi n programe Adio Tigari. Cu organizatori profesionisti ei au fost n stare sa acumuleze o rata de succes de 65% dupa un an. Programul revizuit din 1993 a inclus recomandarile lor n editia numita Adio Tigari - Plan de renuntare la fumat.

VIII. Concepte si atitudini de succes

Conceptele si atitudinile de extrema importanta pentru coordonatorii si facilitatorii de grupuri mici n cadrul programului Adio Tigari sunt: 1. Sa credeti n capacitatile dvs. si n puterea pe care o aveti ca sa ajutati participantul sa se opreasca din fumat. 2. Sa credeti n capacitatea, experienta si motivatia participantilor de a renunta la fumat. 3. Convingeti pe participanti ca dvs. credeti ca ei pot renunta la fumat. 4. Asteptati-va ca fiecare participant sa aiba succes. Sa nu afisati o atitudine care sa permita cuiva sa abandoneze ncercarea lui de a renunta pe termen lung la fumat. Adevarul este ca majoritatea specialistilor au ctiva participanti pe care nu-i pot ajuta, dar daca admiteti exceptiile, prea multi participanti se vor identifica cu acele exceptii. Pe de alta parte, putini vor reusi daca cred ca nu sunt n stare. Putini vor ajunge la insucces daca vor fi convinsi ca sunt n stare. Renuntarea la fumat presupune a te simti n stare. Necredinta, descurajarea, ndoiala si lamentarile vor duce la ncoltirea, cresterea si coacerea nereusitei. Speranta, credinta si dragostea se vor materializa n succes. nvatati participantii sa fie stapni pe circumstante.(Principii din cartea Educatie de E. G. White) 5. Schimbarea comportamentului este un proces foarte lent. Sa nu va asteptati ca participantii sa-si schimbe obiceiurile lor peste noapte. A fost nevoie de saptamni de motivatie si practica pentru ca ei sa devina fumatori si va trebui sa treaca chiar mai mult timp pna vor nlatura obiceiurile rele nvatate si vor renvata obiceiurile de nefumator. 6. Nicotina produce dependenta foarte puternica. Sistemul neuro-muscular s-a ajustat la schimbarile biochimice si bioelectrice aduse de nicotina. O stare noua de normalitate, fara dependenta, trebuie sa fie restabilita si aceasta necesita timp. 7. Profitati de sprijinul grupului si de dinamica de grup. Participantii se vor identifica cu problemele celuilalt si vor primi curaj si putere de la cei implicati n aceeasi ncercare. 8. Fiti sensibili, deschisi la opiniile, gndurile si nevoile participantilor. Contactul personal cu participantii de-a lungul celor 9 sesiuni si a perioadei de consolidare, i va ncuraja sa va mpartaseasca unele ngrijorari si sa-si exprime unele nevoi. Priviti la fiecare participant ca la un posibil prieten. Fiti constienti de pericolul aducerii propriilor dvs. intentii subconstiente n cadrul programului. Tinerii fumatori din societatea occidentala prefera mai multa participare directa, mai multe interactiuni si mai putine expuneri. 9. Cu toate ca efectele daunatoare ale tutunului trebuie sa fie mentionate iar participantii trebuie sa fie avertizati asupra neplacerilor deprivarii de nicotina si asupra dificultatilor pe care le implica reintrarea n lumea nefumatorilor, totusi fiti pozitivi si ncurajatori. Insistati mai ales pe avantajele de care se bucura nefumatorul, pe urmarile benefice ale renuntarii si pe posibilele recompense prin renuntarea la fumat. 10. Prin cuvintele noastre noi comunicam si infuentam pe ceilalti spre bine sau spre rau. Cuvinte ca ex-fumator, carnet de control sunt negative. Folositi cuvinte mai pozitive cum ar fi: nefumator, eliberat, carnet de participant. 11. Programul prevede ca participantii sa renunte la tutun ncepnd cu a treia sesiune. Acest lucru este vital pentru un succes de lunga durata. Pentru ca acesta este un program de grup, obiectivul dvs. este sa faceti materialul accesibil pentru ntregul grup. Participantii care renunta la fumat n zilele urmatoare, dupa cea de-a treia sesiune, nu vor fi n pas cu ceilalti si vor experimenta simptome si sentimente diferite. Daca acest lucru se ntmpla, va fi nevoie sa lucrati n mod individual cu ei. De exemplu, unul dintre obiectivele sesiunilor 3-7 este sa acorde ajutor pentru a face fata simptomelor de sevraj. Un participant care asteapta pna la sesiunea a 7-a ca sa renunte la fumat, va avea nevoie de un altfel de ajutor dect cei care deja au trecut de aceste simptome de sevraj. Poate este prea mult sa ne asteptam ca 100% dintre participanti sa renunte la fumat n cea de-a treia sesiune, dar 75-80% este o tinta rezonabila si posibil de atins. n felul acesta cei 75% i pot ajuta pe cei 25% care se mai lupta.

12. O parte din materialul programului poate fi folosit n grupuri mici de discutie. Exemplu: Sesiunea a treia Sentimente: suparare, tristete, bucurie.

IX. Introducere n Adio Tigari

A. Adio Tigari este un program bine pus la punct, usor de pus n aplicare, bazat pe cercetari stiintifice, conceput ca sa ajute pe fumator n dezvoltarea ncrederii n reusita procesului de renuntare la fumat. Adio Tigari i ajuta pe participanti ca sa se informeze si sa devina activi n procesul de schimbare, deschizndu-le viziunea propriei alegeri, a responsabilitatii individuale, a libertatii de actiune si a capacitatii de a-si alege propriul destin. i ajuta sa dobndeasca ncredere n capacitatea lor de a recstiga controlul asupra propriei vieti. Dupa ce au participat la un program Adio Tigari ei pot sa spuna mpreuna cu ceilalti mii de participanti la acest program: Am o parere buna despre mine. Eu sunt stapnul, nu tigara! B. Trei obiective majore. Adio Tigari cauta sa ncurajeze participantii sa atinga trei obiective majore: pregatire fizica, conditionare mentala (psihologica) si sprijin social. Pentru a atinge aceste obiective, am dezvoltat n ultimii 30 de ani, 9 strategii pentru a face acest proces ct se poate de simplu. 1. Pregatirea fizica. Pentru a combate componentele fizice ale dependentei, participantii sunt ncurajati: a. Sa nceapa si sa continue un program de exercitii aerobice. Acest program va stimula organismul sa atinga performante de vrf n activitatea mentala si fizica. Exercitiile fizice ajuta la repararea leziunilor cauzate de gudronul si nicotina din tutun. Conditia fizica buna combate primii doi dusmani ai noului nefumator: stresul necontrolat si cresterea subita n greutate. Dependenta fizica trebuie tratata cu strategii fizice. Fumatul si conditia fizica buna sunt incompatibile. b. Sa renunte la toate drogurile sau obiceiurile care afecteaza judecata, vointa sau independenta. Participantii vor nvata sa pregateasca si sa aplice planuri de lupta pentru a combate situatiile cu risc crescut, cunoscute ca fiind tentante sau factorii antecedenti, care preced si pregatesc calea spre a ceda dorintei imperioase de a fuma. c. Sa aleaga alimente care vor ajuta organismul sa compenseze vatamarile cauzate de anii de fumat si care l vor ajuta sa treaca mai usor peste simptomele de sevraj. Strategiile practice vor ajuta participantii sa urmeze recomandarile alimentare ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale celorlalte asociatii similare din SUA. 2. Pregatirea mentala. Pentru a combate dependenta psihologica, programul ncurajeaza participantii: a. Sa nceapa sa imite comportamentul nefumatorilor. A gndi si actiona ca un fumator perpetueaza stilul de viata al fumatorului, n timp ce a gndi si actiona ca un nefumator, asigura calea spre succes. b. Sa ncerce cai creative pentru a rezista nevoii fizice de a fuma. c. Sa se gndeasca la succes. Reusita nu lasa loc gndirii negative. Ba mai mult, cel care reuseste va privi chiar si eventualele caderi ca pasi de nvatat pe calea spre victorie n lupta contra fumatului. Participantii sunt nvatati sa identifice modurile de gndire care conduc la cadere si sa-si traseze noi tipare de gndire care vor ntari pe noul nefumator pe calea succesului. 3. Pregatirea sociala. Pentru a combate presiunea sociala de a fuma, participantii sunt ncurajati: a. Sa refuze n mod politicos tigarile si alcoolul oferite de prieteni, membrii de familie, sa evite mai ales n primele 4 saptamni, petrecerile sau orice alte situatii care i pot predispune sa revina la fumat. b. Sa confrunte reclamele despre tutun cu adevarul despre fumat. c. Sa-si formeze deprinderea de a combate influenta companiilor nationale si internationale producatoare de tutun. d. Sa tina legatura cu persoane sau grupuri care ncurajeaza un stil de viata fara fumat.

C. Cercetarile au relevat strategii eficiente n renuntarea la fumat. Analiza a numeroase programe de renuntare la fumat a relevat cteva strategii care sunt cele mai eficiente n obtinerea succesului. ... Programele cu componente multiple au atins cele mai ridicate rate de renuntare la fumat dupa un an de la program.(nr.2, p.40). Lista strategiilor eficiente raportate include: schimbarea atitudinii si a perceptiei propriei persoane, solutionarea situatiilor cu risc crescut, aprofundarea motivatiei personale, auto-observarea, managementul contractual, sprijinul de grup, echilibrarea stilului de viata, autorecompensarea, recunoasterea riscurilor de boala, stimulentele, dezvoltarea aptitudinilor personale pozitive, formarea unei imagini pozitive despre sine, optimismul, relatiile sociale bune, stapnirea de sine, ncrederea n altii, comportamentul rational, solutionarea: potentialului de recidiva, conflictelor interpersonale, mniei, anxietatii, frustrarii, depresiei, consumului ocazional de bauturi alcoolice, stresului la locul de munca, starilor emotionale negative, fricii de ngrasare< activitatile de relaxare. (Review and Evaluation of Smoking Cessation Methods, 1986, US Dept. of HHS< Strategies to Control Tobacco Use in the U.S.,1990, US Dept. of HHS).

X. Planificarea sesiunilor
A. Numarul de sesiuni si contacte pentru consolidare. Programul Adio Tigari revizuit consta din noua sesiuni de cte o ora - o ora si jumatate, pe o perioada de patru saptamni. Vizitele periodice la domiciliu, contactele telefonice sau postale pe o perioada de un an, sunt foarte folositoare. Sunt necesare minimum trei contacte la 3, 6 si 12 luni, dupa cele noua sesiuni initiale. B. ntlnirea de pregatire: Tatonarea gndului de renuntare (vezi sectiunea XXII) C. Planificarea. Planificarea programului Adio Tigari este urmatoarea: Faza Numar de contacte Planificare Obiective Pregatirea Sesiunea 1 Sapt.1 Marti Introducere si pregatire Sesiunea 2 Joi Festivitatea Sesiunea 3 Sapt.2 Duminica Eliberarea de tutun Dezintoxicarea Sesiunea 4 Luni Tratarea sindr. de sevraj Sesiunea 5 Marti Sesiunea 6 Miercuri Rencepereavietiidenefumator Sesiunea 7 Joi Normalizarea Sesiunea 8 Sapt.3 Marti Reintegrarea n societate Absolvirea Sesiunea 9 Sapt.4 Marti Acordarea diplomei BNF* Stabilizarea Contact pt. consolidare nr.1 3 luni Vizita sau telefon Contact pt. consolidare nr.2 6 luni Acordarea diplomei MNF* Contact pt. consolidare nr.3 12 luni Acordarea diplomei DNF*

XI.

Structura fiecarei sesiuni A. Explicatii la rezumatul sesiunilor. Prima pagina din textul fiecarei sesiuni prezinta un rezumat al sesiunii, incluznd: 1. Lucrurile pe care organizatorul urmeaza sa le aduca 2. Schita continutului fiecarei sesiuni 3. Declamatie 4. Teme de casa 5. Punctele din Carnetul participantului care trebuie discutate B. Rezumatul fiecarei sesiuni C. Continutul fiecarei sesiuni Adio Tigari 1. Expunere 2. Discutii pe grupe mici 3. Pauze de apa si suc

4. Video (V) 5. Afise (A) 6. Brosuri (B) 7. Foi volante (FV) 8. Teme de casa 9. Demonstratii 10. Caietul participantului (CP) Materiale de adus

XII. Instruirea si calificarea

A. Calificarea coordonatorului. 1. Coordonatorii de programe sunt sfatuiti sa participe la programe de instruire pentru a se familiariza cu materialele disponibile, cu metodele si procedurile programului. 2. Daca acest lucru nu este posibil, nainte de a -si asuma ntreaga raspundere, ar trebui sa ndeplineasca sarcina planificarii si conducerii programului sub ndrumarea unui conducator cu experienta. B. Calificari pentru moderatorul de grup mic 1. Interactiunea dintre membrii echipei si participanti este de mare importanta. Cele mai multe schimbari de stil de viata necesita nu numai informatii si sprijin social si familial ci si prezenta unui prieten - o calauza personala, stabila care sa poata oferi orientarea pe parcursul schimbarilor uneori traumatice, la noul stil de viata. Moderatorii trebuie deci sa aiba o personalitate calda, plini de afectiune, saritori. 2. Fiecare membru a echipei trebuie sa aleaga unul sau doi participanti la program pentru a le fi prieten pe perioada programului. Aceasta prietenie trebuie sa continue si dupa ce programul se sfrseste. Trebuie ncercata dezvoltarea unei legaturi de lunga durata cu aceste persoane. Faceti-i sa nteleaga ca interesul dvs. de ai ajuta n orice situatie este sincer. Moderatorii deci trebuie sa fie capabili sa sacrifice timp suficient pe parcursul sesiunii si ntre sesiunile care urmeaza, pentru a cultiva o prietenie n vederea sprijinirii participantilor din micul lor grup. 3. Consultati manualul moderatorului de grup mic pentru a afla noi detalii n ce priveste munca cu participantii din grupurile mici. C. Calificarile membrilor echipei 1. Persoana respectiva are reputatie buna? Are credibilitate n lumea stiintifica si ntre colegi? Evitati sa folositi persoane cu idei ndoielnice. 2. Este stilul de viata al persoanei respective compatibil cu informatiile oferite de program? (Traieste ceea ce predica?) 3. Poate persoana respectiva sa comunice eficient, pozitiv? 4. Este persoana respectiva dispusa sa stea peste program pentru a interactiona si a cultiva relatia cu participantii? 5. Este de multe ori necesar si chiar recomandat sa folosesti n programul tau specialisti pe care nu i cunosti. Ei nu numai ca vor aduce o parere autorizata dar influenta lor va creste numarul participantilor. Totusi, stilul lor de viata si metodele lor de schimbare a comportamentului, trebuie sa fie n armonie cu cele ale programului. nainte de a-i invita sa participe, adresati-le urmatoarele ntrebari sau verificati-le prin cineva care i cunoaste bine: a. Credeti ca tutunul, sub orice forma, este daunator pentru sanatatea omului? ( da) b. Care metoda de renuntare este mai eficienta? (aversiunea, saturatia, metoda radicala) c. Poate alcoolul si cafeaua afecta sansa fumatorului de a renunta la fumat? ( da) d. Ati binevoi sa ne ajutati si sa tineti o conferinta n cadrul programului Adio Tigari? ( da) e. Daca raspunsurile la ntrebarile de mai sus sunt cele cu litere ngrosate, daca au recomandarea unor persoane de ncredere si a unei organizatii respectabile, atunci folositi-i.

XIII. Planificarea programului

A. Comitetul de planificare. Un comitet de planificare pentru un program de educatie pentru sanatate trebuie sa includa un coordonator general, coordonatori de programe, specialisti n domeniul sanatatii (medici, dentisti, asistente, educatori sanitari) si un coordonator responsabil cu relatiile cu publicul. Comitetul de planificare trebuie sa se ntruneasca cel putin cu 6 luni nainte de orice fel de program planificat de sanatate, inclusiv Adio Tigari. B. Surse de informatii si ajutor. Scopul acestui comitet este de a afla ce anume percepe publicul ca are nevoie n ce priveste sanatatea si sa identifice programele si echipa cea mai buna pentru a iesi n ntmpinarea acestor nevoi. Un sondaj de opinie este cel mai indicat ca sa determine tipul de program necesar, cea mai potrivita perioada din an, cea mai potrivita zi din saptamna si cea mai potrivita ora din zi pentru a face un program si sa determine structura demografica a orasului. Unele informatii pot fi gasite la urmatoarele surse: 1. Biblioteci mari. 2. Departamentul de planificare al judetului. 3. Organizatii/institutii medicale mari. Consultati conducatorii acestor organizatii. 4. Conducatori de programe de sanatate cu experienta n domeniu. Luati legatura cu acele persoane care au avut experienta cu programe de sanatate n orasul dvs. C. Alegerea timpului 1. Marti seara si joi seara par sa fie cele mai bune seri pentru public pentru a participa la astfel de programe. Vorbind n general, tineti programe marti si joi, cu exceptia celei de-a doua saptamni din cadrul programului Adio Tigari, care presupune ntlniri n fiecare zi, timp de cinci zile. 2. Nu organizati programe n timpul verii, sau aproape de vacante, sau n competitie cu evenimente importante (campionate sportive, craciun sau alte sarbatori). 3. ntr-o regiune agricola participarea va fi mai consistenta n timpul iernii. 4. O localitate aflata n apropierea unui oras mare raspunde mai bine la programe la sfrsit de saptamna sau seara trziu, la 19 sau 19,30. (Naveta) 5. Daca programul dvs. vizeaza femei casnice, timpul zilei este mai potrivit dect seara. 6. Daca oamenii pe care i vizati lucreaza n industrie sau n corporatii mari, gnditi-va la posibilitatea organizarii programul la locul de munca. D. Alegerea locului. 1. Sustineti programul n locuri bine iluminate, usor de gasit si dotate cu parcare n apropiere. 2. Daca este necesar, postati indicatoare sau oameni care sa indice directia la locul de ntlnire. 3. Alegeti o ncapere care sa corespunda numarului de persoane pe care le aveti n program. Un loc prea strmt tradeaza lipsa de credinta si limiteaza libertatea de miscare. O ncapere prea mare va submina coeziunea grupului si dinamica lui. Cnd este posibil masurati capacitatea unei sali prin asezarea scaunelor. E. Solicitarea de sprijin din partea altor organizatii. 1. Cstigati sprijinul bisericii si al organizatiilor de voluntari. 2. Faceti-va publicitate prin si obtineti resurse (materiale, sala, aparatura, etc.) de la organizatiile locale de sanatate, caritate (De ex.: Crucea rosie). 3. Gnditi-va sa cereti unora dintre aceste organizatii sa va sprijine programul (sponsorizare partiala). 4. Anuntati toate bisericile din regiune si pastorii lor sau organizatiile religioase din oras. Organizatiile religioase sunt o sursa buna de potential uman si sansele lor de succes sunt mai mari pentru ca substratul lor religios le da o motivatie si mai puternica de a renunta la fumat.

5. Faceti din programul dvs. un efort de cooperare cu spitalele locale, bisericile sau scolile. 6. Daca este posibil, organizati un program de renuntare la fumat n timpul marilor campanii nationale cum sunt O zi fara tigari sau altele. F. Taxe de participare. De obicei este bine ca sa aveti o taxa de participare pentru program, destul de mare ca sa acopere cheltuielile si materialele. Puteti stabili ca taxa sa echivaleze cu suma pe care fumatorul o cheltuie pe tigari ntr-o luna. Cu siguranta ca-si pot permite sa o plateasca din moment ce participarea la programul dvs. i va ajuta sa economiseasca aceasta suma n fiecare luna dupa program. Oamenii sunt de obicei interesati de un lucru platit si participarea va fi mai consecventa n timpul programului. Foi volante. Multi au constatat ca este cel mai bine sa distribuie seara de seara foile volante cu materialul prezentat. Participantii vor fi mai motivati sa participe pentru a nu pierde materialele. Singura exceptie este Carnetul participantului care trebuie dat la prima sesiune fiecarui participant, ca sa se familiarizeze cu el si cu continutul lui si sa nceapa sa-l foloseasca.

G.

XIV. Publicitate si marketing

A. Posibilitati de publicitate. Cercetarile de marketing urmaresc sa promoveze cel mai potrivit program pentru un anume grup. Publicitatea ncurajeaza oamenii sa participe la program. Cei mai multi promotori de programe se vor implica n asigurarea publicitatii. Publicitatea pentru un anumit program nu trebuie sa nceapa numai cu cteva saptamni nainte de programul propriu-zis. Publicitatea include urmatoarele: 1. Articole n ziarele locale. 2. Anunturi la mica publicitate. 3. Anunturile la tv. si radio sunt eficiente daca sunt facute cum trebuie. 4. Publicitatea la radio si la tv este eficienta daca va puteti permite sa le saturati. Daca nu, nu merita sa cheltuiti. 5. Posta. a. Daca va permite bugetul, trimiteti prin posta brosuri de publicitate ntr-o anumita zona. Daca este posibil alegeti zonele cu grupe cu risc nalt mai degraba dect zonele cu procentaj mare de fumatori. 6. Postere. Nu ofera motivatiile cele mai bune dar sunt bune pentru a reaminti de program. 7. nstiintarea verbala ramne cea mai eficienta publicitate. Asadar, anuntati pe membrii si participantii la programele anterioare despre programul care urmeaza si puneti-le la dispozitie invitatii (xerox) pentru distribuire. 8. Cartile de vizita va ajuta sa faceti publicitate programelor pe tot parcursaul anului. Ele trebuie sa contina numele, adresa si numarul de telefon al organizatiilor care sponsorizeaza si lista programelor oferite n timpul anului, cu datele desfasurarii lor. Daca aveti nevoie de spatiu mai mult, cartile de vizita pot fi de dimensiune dubla, pliate n doua. 9. Tipariti o brosura care sa faca reclama pentru toate programele de sanatate pe parcursul a 6 luni sau 1 an. ncurajati fiecare membru si fiecare participant la program sa mpartaseasca aceste informatii cu prietenii. Precizati totdeauna un numar de telefon pentru ca persoanele interesate sa poata obtine mai multe informatii. Desemnati pe cineva care sa stea la telefon sau faceti o nregistrare care sa va dea informatii despre program (robot). 10. Pastrati o lista cu toti participantii la programe si cu persoanele interesate. nainte de a ncepe un program trimiteti-le o brosura. 11. Luati legatura cu medicii si dentistii din zona ca sa le recomande pacientilor lor programul potrivit. 12. Rugati magazinele cu produse sanatoase sa va permita sa afisati postere cu programele dvs. si oferiti brosuri pentru participantii lor. B. Cteva sugestii pentru brosuri si articole: 1. Sa mentionati ntodeauna cele 6 informatii de baza:

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

a. Cine organizeaza? - personalul b. Ce se ntmpla? - evenimentul c. Unde are loc? - locul, sala d. Cnd are loc? - timpul (an,luna,zi,ora) e. De ce are loc? - motivul f. Cum are loc? - metoda Folositi regula piramidei rasturnate n redactarea informatiilor. Cea mai importanta informatie trebuie sa apara n primul paragraf - cele mai putin importante n urmatoarele. Tineti cont de nevoile si de interesele participantilor dvs. Fiti precisi. Verificati de doua ori informatiile. Evitati folosirea expresiilor religioase, specific adventiste (cum ar fi reforma sanitara) sau expresiile de stricta specialitate. Evitati tonul moralizator. Faceti cunoscut sprijinul obtinut din partea organizatiilor locale cunoscute. Aduceti-va aminte ca publicul trebuie educat si motivat. O singura aparitie n mass media nu va fi suficienta. Pre-nscrierea. Includeti un numar de telefon pentru pre-nscriere n toate materialele publicitare. Cunoasterea numarului participantilor pentru care trebuie sa va pregatiti va scadea nivelul dvs. de anxietate si frustrare. Daca se nscriu numai 2-3 persoane puteti sa sunati ca sa le nstiintati de anularea programului.

C. Programe la locul de munca. 1. Programele de renuntare la fumat n cadrul intreprinderilor de stat sau private, ofera mai multe sanse de participare si necesita publicitate numai la locul respectiv, ceea ce de obicei este mult mai usor si mai putin costisitor dect publicitatea n oras. D. Mass Media. Tineti la ndemna o lista cu urmatoarele informatii necesare (vezi Apendice A): Radio, tv, adrese, nr. de telefon si timpul potrivit pentru a suna, termen. E. Telefon. ntotdeauna sa asigurati o persoana sau cel putin un robot telefonic la numarul de telefon pe care l-ati dat publicitatii pentru informatii. Cereti ntotdeauna numele, adresa si numarul de telefon la care poate fi gasita persoana care v-a cautat.

XV. Pregatirea programului

Urmatoarea lista va poate ajuta sa va pregatiti pentru program. Daca nu, modificati-o dupa nevoile dvs. Dar, aduceti-va aminte ca pentru a avea succes aveti nevoie de un plan. Evitati situatiile n care echipa este mai numeraosa dect participantii la program. A. Cu 6 luni nainte 1. Fixati datele pentru toate programele cu 6 luni nainte de programul de iarna (ianuarie - 15 mai) sau programul de toamna (septembrie - noiembrie). Folositi tabelul de planificare a programului (Apendix B). 2. Alegeti un coordonator, vorbitori si o echipa pentru fiecare program. Fiti atenti sa nu suprasolicitati ctiva oameni buni. Coordonatorul si ceilalti membri importanti ai echipei trebuie sa participe la fiecare ntlnire din program pentru a conferi continuitate. 3. Faceti panificarea pentru obtinerea foilor volante si a materialelor vizuale (video/dias). Faceti comanda pentru toate materialele cel putin cu o luna nainte. 4. Luati imediat legatura cu toti sponsorii, ca sa-si poata face planificarea dinainte. 5. Luati legatura cu diferite organizatii si cluburi ca sa va faceti reclama programului ntre membrii lor. 6. Faceti aranjamentele pentru publicitate prin posta. Procurati-va listele de adrese si pregatiti scrisori si brosuri pentru a le trimite.

B. Cu patru saptamni nainte 1. Contactati presedintii unor cluburi, fabrici, corporatii, biserici pentru a stabilii audiente n legatura cu publicitatea pentru program. Cu ct audientele vor fi mai apropiate ca data de programul dvs. cu atti mai multi participanti veti avea. Oamenii uita usor daca cineva nu le aduce aminte. 2. Asigurati-va ca toata corespondenta este pusa la posta cu 3-4 saptamni nainte, pentru a fi siguri ca este primita la timp. C. Cu 2 saptamni nainte. 1. Asigurati-va ca toate scrisorile au fost trimise. 2. Organizati si adunati toate foile volante. 3. Verificati daca toate reclamele si publicitatea a fost facuta. 4. Expediati o scrisoare sau recurgeti la o convorbire telefonica prin care sa notificati pe toti membrii echipei si vorbitoriii despre programul stabilit. 5. Notificati pe toti participantii care s-au nscris la program. D. O zi - doua nainte 1. Pregatiti bani marunti, un caiet de nregistrare si alte materiale de care aveti nevoie la nscriere (creioane, agrafe de birou, o cutie pentru bani), formulare de nregistrare si ecusoane. 2. Alcatuiti o lista cu numele celor nscrisi n ordine alfabetica. Pregatiti dinainte, daca este posibil, ecusoanele, chitantele si alte detalii de nscriere. 3. Verificati daca s-a facut curatenie n cladire/sala, daca scaunele sunt asezate la locul stabilit si sunt sterse de praf, daca decoratiile interioare sunt facute si echipamentul asezat la locul potrivit. 4. Pentru a evita cozile lungi la nregistrare, pregatiti rnduri separate pentru cei care s-au prenscris si pentru cei care se nscriu la fata locului. Daca va asteptati sa fie mai mult de 15 persoane ntr-un rnd, mpartiti-i n ordine alfabetica. De exemplu: A-F, G-J, K-O, P-Z. Faceti mici afise pentru a le indica aceste mpartiri. Evitati cozile lungi. Nu trebuie sa astepte nimeni mai mult de 5 minute. E. Prima zi a programului 1. Sositi cu 1 - 2 ore naintea nceperii programului. 2. Aranjati dvs. sau nsarcinati pe altcineva sa se ocupe de mesele pentru nregistrare si puneti indicatoare unde sa se semneze cei prenscrisi si cei care trebuie sa se nscrie la fata locului. Pregatiti instrumentele de scris necesare, formularele, caietul de nregistrare, cutia pentru bani si ecusoanele. 3. Aranjati foile volante. 4. Aranjati aparatul video la locul potrivit pentru proiectie.

XVI. Descrierea atributiilor membrilor echipei

Desi ar fi mai usor sa aveti o echipa mare, pe lnga acele persoane care vor acorda sprijinul lor unui grup de 8 - 9 participanti, acest lucru este deseori imposibil si inutil. Membrii unei echipe mai putin numeroase pot ndeplini fiecare mai multe responsabilitati. Fiecare membru al echipei poate fi cea mai importanta persoana pentru unul dintre participanti. El/ea poate influenta si ajuta fiecare participant sau dimpotriva poate sa-i dezamageasca. Daca pentru un motiv ntemeiat unul din membrii echipei nu poate sa-si ndeplineasca responsabilitatile, el/ea are obligatia de a-si gasi un nlocuitor, cu ajutorul coordonatorului de program. Va rugam sa nu telefonati coordonatorului de program n ultimul minut pentru a-l anunta: mi pare rau, nu pot sa vin n seara asta.

Caiet de sarcini

Coordonator
Nume:___________________________ telefon:___________________ ndatoriri: 1. Cu 2 zile nainte de a ncepe programul, notificati membrii cu responsabilitati majore sa aduca la program materialele de care raspund. Asigurati-va ca toate materialele vizuale si foile volante sunt pregatite. Fiti prezent la locul programului cel putin cu o ora - o ora si jumatate nainte de nceperea programului pentru a verifica daca toate lucrurile sunt n ordine. Stati de vorba cu participantii care sosesc mai devreme si ncercati sa-i cunoasteti ct mai bine. Sa aveti o alternativa pregatita n cazul n care un vorbitor nu se prezinta. ncepeti si ncheiati programul la timp. Aduceti la fiecare sesiune: a. Copii ale conferintelor Adio Tigari. b. Lista cu numerele de telefon ale tuturor membrilor echipei si ale vorbitorilor. c. Copii cu atributiile fiecaruia, pentru a putea verifica daca toate atributiile au fost ndeplinite. Cnd este posibil, aranjati scaunele si mesele n asa fel nct grupuri de 6-8 persoane sa poata sta mpreuna cu un consilier. Daca faceti lucrul acesta nainte de nceperea primei ntlniri, participantii se vor aseza fara probleme n grupuri mai mici. Cel mai bun aranjament este de a dispune scaunele ntr-un semicerc n fata unui podium. Participantii asezati n grupuri mici se pot rearanja din cerc n semicerc foarte usor. Materialele pentru fiecare sesiune a. De adus la sesiunea nr. 1 1. Foi volante a. Contractul eliberarii de tutun b. Folosirea curenta a tigarilor c. Tema de casa 2. Demo: Baloane antifumat 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: Fumatul si exercitiile 5. Carnete de participant (unul pentru fiecare participant) 6. Poster: nca o ora 7. Video: How to Beat Cigarettes b. De adus la sesiunea a doua 1. Demo: Tigareta pneumatica 2. Foi volante: Contractul eliberarii de tabac Testul fumatorului Metode nesigure de a renunta Formulare de nscriere 3. Sucuri si apa 4. Brosuri a. Cum sa renunti la fumat si sa respiri liber b. Fumatul si cafeina 5. Carnetele de participant (pentru noii veniti) 6. Postere a. Care zi? b. Titanic.

2. 3. 4. 5. 6.

7.

8.

7. Video: Do Right With Lou Holtz c. De adus la sesiunea a treia. 1. Demo: Siciriul 2. Sucuri si apa 3. Brosuri a. Fumatul si alcoolul b. Mocktails 4. Postere a. Epava b. Deseuri toxice 5. Video: Psychology of Winning d. De adus la sesiunea a patra 1. Insigne 2. Demo: Un plamn de fumator sau postere 3. Cteva exemplare n plus de Carnetul participantului 4. Sucuri si apa 5. Brosuri a. Setea de aer b. Daca fumati c. Portretul unui nefumator cu succes e. De adus la sesiunea a cincea 1. Insigne si autocolante pentru cei care au lipsit la sesiunea a patra 2. Reclame la tigari 3. Demo: O lamie si un cutit 4. Foi volante a. Tigara mea, amicul meu b. Costul fumatului 5.Sucuri si apa) 6. Brosuri: Fumatul si gura dvs. 7. Poster: El va reusi 8. Video: Second chance: 1 of 10 f. De adus la sesiunea a sasea 1. Demo: Un ou pentru fiecare participant si cteva n plus. 2. Sucuri si apa 3. Brosuri: a. Atacul de cord b. nca un rid 4. Postere a.Colorful people b. Mai matur 5. Video: Feminine Mistake: The Next Generation g. De adus la sesiunea a saptea 1. Demo: Domnul Gura-mare 2. Foi volante: Jurnalul meselor pe doua zile 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: a. Trei lovituri si esti gata! b. Alarma de fum

5. Poster: Practica te face perfect! 6. Video: Head and neck Cancers h. De adus la sesiunea a opta 1. Demo: Cantitatile de zahar si grasimi inaparente 2. Foi volante a. Alimente pentru noul nefumator b. Sugestii pentru servirea mesei la restaurant 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: a. Fumatul si controlul greutatii corporale b. Fumatul si stresul c. Fumatul si alimentatia d. Piramida alimentatiei 5. Poster. Nu va lasati! 6.Video: Understanding Stresses and Strains i. De adus la sesiunea a noua 1. Demo: Cursa de soareci 2. Foi volante: a. Tinte si obiective de nefumator b. Lista pentru stil de viata sanatos c. Evaluare finala 3. Sucuri si apa 4. Brosuri: n cautarea fntnii tineretii 5. Poster: Dependenta de somn 6. Video: You Pack Your Own Chute

Caiet de sarcini

Operator audio-vizual
Nume:______________________Telefon:____________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. Sa soseasca la timp pentru a se pregati nainte de nceperea programului. Sa aduca materialul stabilit: aparat video, aparat de proiectie, diaproiector, retroproiector, ecrane, prelungitoare, tabla neagra de scris, creta, prelungitoare si prize pentru difuzoare. Sa asigure un bec de rezerva pentru fiecare aparat. n fiecare seara sa pregateasca filmul sau diapozitivele nainte ca participantii sa soseasca. Pregatiti filmul si diapozitivele n pozitia de start . Sa stea de vorba cu ct de multi participanti nainte de nceperea programului, n pauza de sucuri si la sfrsit.

Caiet de sarcini

Responsabil cu primul-ajutor
Nume:______________________Telefon:________________________ Atributii: 1. 2. Sa fie pregatit pentru a actiona n caz de urgenta. Sa stie numarul de telefon de la politie, pompieri, salvare, si spital.

3. 4. 5.

Sa asigure accesul la materialele de prim-ajutor. Daca nu aveti ,aduceti o trusa de prim-ajutor. Sa ajute, daca este nevoie, la discutii n pauza de sucuri. Sa stea de vorba cu ct de multi participanti nainte, n timpul, si dupa program.

Caiet de sarcini

Gazda
Nume:_________________________Telefon:__________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. Caiet de sarcini Sa fie prezent la locul programului cu o ora nainte Sa ntmpine participantii cu caldura si cu zmbet. Sa stea de vorba cu participantii nainte, n timpul pauzei si dupa program. Sa pregateasca si sa serveasca sucuri n pauza.

Maestru de ceremonii
(poate fi coordonatorul sau unul dintre vorbitori) Numele:___________________________Telefonul:___________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Sa soseasca cu cel putin o jumatate de ora nainte de program pentru a ntmpina pe participantii care sosesc devreme. Sa rosteasca urarea de bun venit oficiala si sa deschida programul. Sa asigure o atmosfera prietenoasa si relaxata. Sa prezinte pe vorbitori. Sa asigure desfasurarea lejera a programului. Sa stea de vorba cu participantii la nceputul, la sfrsitul programului si n timpul pauzei.

Caiet de sarcini

Responsabil cu parcarea
Nume:_________________________Telefonul:____________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Caiet de sarcini Sa soseasca cel putin cu o ora nainte de nceperea programului pentru ca primii participanti sa beneficieze de serviciile sale. Daca locul de parcare nu este luminat sa stea cu o lanterna. Sa ajute participantii sa-si gaseasca un loc de parcare. Sa directioneze participantii la locul programului. Sa asigure paza n parcare. Sa se asigure ca parcarea este curata. Sa stea de vorba cu participantii ct se poate de mult nainte si dupa program. Pe timp de iarna sau dupa ce se ntuneca sa verifice daca luminile masinilor sunt stinse.

Secretara
Nume:___________________________Telefon:________________________ Atributii: Sa soseasca cel putin cu o ora nainte de nceperea programului la primele trei sesiuni si chiar nainte de nceperea programului la celelalte sesiuni. 2. Sa trimita scrisori, brosuri si chitante la cei care s-au prenscris dupa ce si-au completat formularele de nscriere si au platit taxa. 3. Sa completeze ecusoanele cu numele celor care s-au prenscris. 4. Sa puna n ordine alfabetica formularele de nscriere pentru cei prenscrisi, n asa fel sa le poata gasi usor la prima sesiune. Sa asigure destule ajutoare pentru nscriere n asa fel nct nimeni sa nu astepte mai mult de 5 minute. Cei care s-au prenscris sa aiba un loc special pentru nscriere n asa nct fiecare ajutor sa aiba numai 10-15 oameni de nscris. Sa asigure semne indicatoare pentru locul unde se vor nscrie cei care s-au anuntat dinainte si pentru celelalte locuri de nscriere mpartite dupa alfabet. 5. Cel putin pentru primele 2 sesiuni sa fie la locul programului cu o ora nainte de nceperea acestuia. Sa stabileasca cu coordonatorul de program la ce ora sa vina n celelalte zile. 6. Sa aduca formularele de nscriere, caietul de nscriere, creioane, pixuri, indicatoare, agrafe de birou, markere, banda adeziva, coli albe de hrtie. 7. Sa aduca si sa distribuie toate foile volante pentru fiecare seara. 8. Sa aduca pentru primele trei ntlniri cutia de bani si bani marunti pentru rest. 9. Sa preia taxa de nscriere si sa dea restul daca e cazul. 10. Sa aiba xerocopii mai multe pentru toate foile volante deja distribuite n caz ca cineva a uitat sa-si aduca sau a pierdut foile. 11. Sa pregateasca si sa aduca diplomele de absolvire n ultima seara. 1.

Caiet de sarcini

Responsabil cu protectia salii

Nume:_____________________Telefon:_________________________ Atributii: 1. 2. 3. 4. 5. Sa aduca cheile si sa deschida cladirea cel putin cu o ora nainte de program. Sa aprinda si sa potriveasca luminile. Sa potriveasca temperatura sau aerul conditionat. Sa verifice daca locul de parcare este ct se poate de luminat si sigur. Sa stinga luminile si sa nchida cladirea la plecare. Sa stea de vorba cu participantii ct se poate de mult att nainte, n timpul, ct si dupa program.

Caiet de sarcini

Moderator de grup
(Unul la 5-10 participanti) Nume:________________________Telefon:________________________ Atributii:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Sa soseasca cu cel putin o ora nainte de program n asa fel ca sa aiba timp sa stea de vorba cu cei care sosesc devreme. Sa conduca discutiile sau activitatile n grup. Sa devina un prieten apropiat pentru cel putin doi dintre participanti sau cu toti cei care i sunt ncredintati. Sa ia legatura cu fiecare participant din grupul sau, cel putin odata naintea fiecarei sesiuni. Sa stea la dispozitia participantiolor daca acestia doresc sa le telefoneze. Sa faca tot ce-i sta n putinta ca sa serveasca si sa ajute pe cei din grupul ncredintat. Sa fie receptiv la toate nevoile fizice si spirituale ale grupului si sa se asigure ca fiecare a primit destula atentie. Sa aiba pregatite ntrebarile de discutat pentru fiecare discutie n grup. Sa noteze progresele fiecarui membru al grupului la un interval de trei, sase si doisprezece luni dupa program.

Caiet de sarcini

Absolvent
Nume:_________________Telefon:_________________________ Atributii: Desi ceea ce urmeaza nu face parte din program, cu exceptia sesiunii a patra, credem ca programul dvs. va avea mai mult succes daca va veti folosi si de cei care au absolvit acest program cu succes de fosti fumatori. Ar fi bine sa-i aduceti tot la a doua sesiune, alternativ, odata un barbat. odata o femeie. Va dam cteva exemple de ntrebari pe care sa le puneti acestor persoane. Pe ct posibil faceti legatura ntre ntrebarea rspectiva si materialul parcurs n timpul sesiunii. 1. Ce metode v-au ajutat n lupta pe care ati dus-o? 2. Cum v-ati descurcat cu impulsul si nevoia puternica pe care le-ati simtit? 3. Cum v-a ajutat exercitiul fizic? 4. Ati fost vreodata deprimat? Cum ati scapat de deprimare? 5. Dupa_______ (luni, ani), sunteti fericit ca ati hotart sa renuntati la fumat? 6. Ce v-a ajutat mai mult n timpul programului?

XVII. Pasi catre succes n a-i ajuta pe cei care renunta la fumat sa creasca spiritual.
A. Studiati stiinta cstigarii de suflete. 1. Instruirea este necesara. Este timpul sa se faca ceva pentru a evita implicarea novicilor n promovarea reformei sanatatii. Activitatea si vorbele lor ar trebui prevenite fiindca prin lucrarea lor ei fac mai mult rau dect pot sa repare cei mai ntelepti si mai inteligenti oameni, cu cea mai buna influenta pe care acestia o pot exercita. (Counsels on Diet and Foods, p. 209) 2. Cea mai nalta stiinta este stiinta cstigarii de suflete (Ministry of Healing, p. 398) 3. Stiinta este cunoasterea sistematizata derivata din observatie, studiu si experimentare.

4.

Descoperiti tot ce puteti despre participantii la programul dvs. nvatati tot ce puteti despre modul n care i puteti ajuta pe oameni sa renunte la fumat si despre solia n care credeti si aduceti-le pe amndoua sub ndrumarea Duhului Sfnt. ncepeti de pe propriul lor teren si ndrumati-i pas cu pas spre Dumnezeul cerurilor.

B. Pasii spre succes 1. ntmpinati-i pe oameni pe propriul lor teren. Numai metoda lui Hristos poate avea cu adevarat succes n a intra n legatura cu oamenii. Mntuitorul s-a amestecat printre ei ca unul care le dorea binele. El le-a aratat simpatie, a slujit nevoilor lor si le-a cstigat ncrederea. Apoi i-a chemat Urmati-ma (Ministry of Healing, p. 143). S-ar putea sa credem ca este ideal sa prezentam toate programele de sanatate n institutiile noastre, n spitalele nostre, dar s-ar putea ca acest lucru sa nu fie chiar asa de eficient. Hristos rareori le-a vorbit oamenilor n sinagoga. El a ntmpinat oamenii pe dealuri, pe coasta muntelui, n piete, n centre publice sau pe marginea marii, n case sau pe strazi. Echivalentii moderni ai acestor locuri sunt marile magazine, companiile, centrele publice sau plajele nisipoase. Amestecndu-se cu ei, mprietenindu-se cu ei, stnd de vorba cu ei, contactndu-i si interactionnd cu ei, asa a procedat Isus si acestea au fost metodele pe care le-a folosit El. 2. Aflati care sunt nevoile lor si slujiti-le. a. Cea mai mare lucrare la care fiintele umane pot aspira este lucrarea de cstigare a sufletelor din pacat la sfintenie. Pentru a atinge aceasta tinta, trebuie sa existe o temelie solida. Este nevoie de o educatie cuprinzatoare - o educatie care va cere din partea parintilor o asemenea gndire si un efort cum cele mai simple instructiuni n stiinta nu cer. Se cere ceva mai mult dect cultura intelectuala. Educatia nu este completa daca corpul, mintea si inima nu sunt educate n mod egal. Caracterul trebuie sa primeasca o disciplina potrivita pentru a se dezvolta pe deplin si la cel mai nalt nivel. Toate calitatile mintii si corpului trebuie dezvoltate si educate corect. Este o datorie n a cultiva si a exersa fiecare posibilitate care ne face sa devenim lucratori mai eficienti pentru Dumnezeu (MH, p. 398) b. Nevoia unui participant poate fi renuntarea la fumat, scaderea n greutate, sa reactioneze mai bine la stres, sa accepte o pierdere, sa-si gaseasca de lucru, sa comunice mai bine cu membrii familiei sau sa-si umple un gol spiritual. S-ar putea ca dvs. ca si conducator de program sa nu aveti nici una din nevoile enumerate. ntrebati-va: De ce am organizat acest program? Ale cui nevoi trebuie puse pe primul loc? Ale mele sau ale lor? 3. Cstigati-le ncrederea. (MH 398). Convinsi ca dorinta dvs. este de a face ce este mai bine pentru ei, ca insistati sa raspundeti nevoilor lor, constienti ca le aratati simpatie pentru nevoile lor, participantii vor cstiga ncredere n dvs. si vor fi dispusi sa-si puna ncrederea n dvs. 4. ntmpinati oamenii pe propriul lor teren. a. n nvatarea reformei sanatatii, ca si n alte laturi ale lucrarii de evanghelizare, trebuie sa ntmpinam pe oameni pe propriul lor teren. (Testimonies, vol.7, p. 135) b. De multe ori noi presupunem n mod eronat ca oamenii pot vedea lucrurile asa cum le vedem noi si pot lua decizile la care ne asteptam chiar daca trecutul, cunostintele si experienta lor difera de ale noastre. c. ...nu ncercati sa vedeti ct de mult va puteti deosebi de ceilalti, ci ncercati sa va apropiati ct de aproape puteti de ei fara sa sacrificati principiile.(MH< P.. 324). Conduceti oamenii cte un pas odata. a. Mergnd pas cu pas, cel mai nalt urcus poate fi depasit si cel mai nalt vrf de munte poate fi atins n final. (Messages to the Young People, p. 46) b. Daca reusim sa trecem de prima dificultate, vom fi destul de puternici ca sa ntmpinam urmatoarea dificultate si sa fim n stare sa progresam n continuare. c. Pastorul nu trebuie sa simta ca ntreg adevarul trebuie prezentat necredinciosilor n fiecare si n orice ocazie. El trebuie sa studieze cu atentie cnd sa vorbeasca, ce sa spuna si ce sa lase nespus. Aceasta nu nseamna nselatorie.(Gospel Workers, p. 117) d. ...Sa nu credeti ca este de datoria dvs. sa spuneti imediat oamenilor - Noi suntem adventisti de ziua a saptea. Noi credem ca a saptea zi este Sabatul. Noi nu credem n nemurirea sufletului. (Gospel Workers, p. 117)

5.

6.

Lasati ca inimile sa fie cucerite. a. Lasati ca inimile sa fie cucerite, lasati ca solul sa fie pregatit si apoi semanati samnta (Gospel Workers, p. 120) ??? b. O povestire potrivita sau o experienta personala este deseori mai eficienta dect datele reci si dure sau o interpretare bine documentata a scripurilor. Acestea sunt necesare, dar la fel de necesara este si o experienta personala sau o povestire care sa impresioneze si sa pregateasca inima pentru a primii faptele ce urmeaza. 7. nvatati prin exemplu si precepte. a. Un singur exemplu este mai valoros dect multe reguli (MH, p. 149). b. Cei mai multi oameni ar prefera sa vada o predica dect sa auda una. 8. Reforma trebuie sa fie progresiva. a. Reforma n alimentatie sa fie progresiva (Testimonies, vol. 7, p. 135). b. Dumnezeu doreste ca pastorii nostri, doctorii nostrii sau membrii bisericii noastre sa fie atenti sa nu forteze pe cei care nu cunosc credinta noastra sa faca schimbari bruste n alimentatie. (Gospel Workers, p. 233). c. Acest principiu se aplica, fara ndoiala, la toate schimbarile comportamentale. Trei saptamni nu sunt suficiente pentru a face schimbari drastice n stilul de viata, indiferent ca este vorba de a schimba un obicei sau de a scapa de unele conceptii religioase. Fiti rabdatori cu participantii. Aduceti-va aminte ca, cu ct este pestele mai mare cu att necesita mai mult timp si experienta ca sa-l prinzi. 9. Oferiti ceva nainte de a lua. a. Pna nu-i nvatam cum sa pregateasca alimente gustoase, hranitoare si ieftine dupa reforma sanatatii, nu avem libertatea de a prezenta cele mai avansate conceptii privitoare la reforma n alimentatie.(Testimonies, vol. 7, p. 135). b. Principiul folosit aici este de a nvata un obicei nou nainte de a renunta la unul vechi. 10. Mai bine sa gresesti de partea oamenilor. Mai bine sa gresesti de partea oamenilor dect departe de ei, pentru ca n acest caz mai aveti speranta sa-i puteti antrenea cu voi pe oameni< dar nu e nevoie sa se greseasca de nici o parte. (Counsels on Diet and Fooods, p. 211). 11. Aratati simpatie asemenea lui Hristos. a. Avem nevoie de mai multa simpatie ca a lui Hristos< nu neaparat simpatie pentru cei care ne par fara greseala ci simpatie fata de saraci, suferinzi, fata de sufletele zbuciumate care sunt deseori coplesite de greselile lor. (Gospel Workers,p. 141). b. Simpatia pe care Hristos a aratat-o fata de nevoile fizice ale ascultatorilor Sai a cstigat din partea multora, un raspuns la adevarurile pe care El a cautat sa le prezinte.(Medical Ministry, p. 299). 12. Lucrati cu o iubire neegoista si cu o bunatate dezinteresata. n aproape fiecare localitate sunt multi oameni care nu asculta Cuvntul lui Dumnezeu sau nu merg la nici o biserica. ..(Misionarii medicali) pot aduce o raza de speranta n viata celor nvinsi si descurajati. Iubirea lor neegoista, manifestata n fapte de o bunatate dezinteresata, va face pe cei care sufera sa creada mai usor n iubirea lui Hristos. (Ministry of Healing, pp. 145). 13. Abordati oamenii cu amabilitate, ntr-un mod care sa-i atraga. Cu o srguinta plina de rabdare lucratorii alesi trebuie sa instruiasca pe membrii nostri cum sa se apropie de necredinciosi cu amabilitate, n mod atragator si cum sa puna n minile lor literatura n care adevarurile despre timpul prezent sunt prezentate cu putere si cu claritate.(Testimonies, vol. 9, p. 87). 14. ntelegnd puterea cuvintelor. a. n lucrarea de cstigare de suflete, este nevoie de mult tact si de multa ntelepciune (Gospel Workers, p. 117). b. Multi au dat gres acolo unde puteau sa reuseasca si asta pentru ca nu au nseles ct de mare a fost influenta cuvintelor si actiunilor lor (Testimonies, vol4, p. 562). 15. Aveti ncredere n participanti. a. Daca dorim sa facem bine sufletelor, reusita noaastra cu aceste suflete va fi proportionala cu ncrederea pe care o au ei n ncrederea pe care le-o acrodam si aprecierea pe care o manifestam fata de ei.(Fundamentals of Christian Education, p. 281).

b.

Daca urmeaza sa fie schimbat comportamentul, participantii trebuie sa fie convinsi prin cuvintele, faptele si actiunile dvs. ca credeti ca ei pot si vor renunta la fumat. Cu alte cuvinte, ei trebuie sa recunoasca ca aveti ncredere n ei. Pentru ca ei sa creada ca pot reusi, trebuie ca voi sa aveti ncredere n voi nsiva.

XVIII. Cum se prezinta comorile spirituale.

A. Cnd? Aceasta sectiune spirituala contine noua prezentari - una pentru fiecare sesiune. Prezentnd-o ca un ultim punct pentru fiecare sesiune, va avea un impact mai puternic pentru ca este posibil ca fiecare participant sa se gndeasca la asta dupa ce se ntoarce acasa. Pentru cei care doresc sa mai ntrzie dupa program, este un material ideal de discutat. De asemenea, prezentarea partii spirituale nainte de ncheiere, ofera participantilor care nu sunt interesati n lucruri spirituale o sansa convenabila de a pleca mai repede fara sa deranjeze. B. Ct de mult? Prezentatorii pot sa extinda acesta sectiune att ct experienta si oportunitatea le indica mai bine. Asigurati-va ntotdeauna ca expunerile spirituale sa fie legate n mod special de fumat si ele sa raspunda nevoilor simtite de participanti. Daca participantii nu sunt deschisi pentru ajutor spiritual, aceasta sectiune va fi penibila si nesatisfacatoare, att pentru participanti ct si pentru prezentator, asa ca fiti atenti la nevoile celor care va asculta. C. Cui? Aceste mesaje spirituale pot fi folosite mai eficient n unele parti ale tarii si n unele ocazii dect n altele. Veti observa n formularele de nscriere, punctele referitoare la convingerile religioase ale participantilor. Ar fi fi bine daca ati citi raspunsurile ct mai devreme, ca sa aveti o idee despre fondul religios al participantilor. Daca toti cei din grupul dvs. sunt oameni religiosi, atunci probabil ca veti putea discuta mai liber si mai profund subiectele spirituale. Totusi, daca cea mai mare parte a audientei dvs. sunt atei sau agnostici, prezentati aceste subiecte ntr-o maniera mai generala.

XIX. O nestemata spirituala pentru ncheierea fiecarei sesiuni.

A. Sesiunea unu. - Importanta componentei spirituale. 1. Planul Adio Tigari include o cugetare spirituala la fiecare ntlnire de pe parcursul programului de renuntare. Acest lucru face ca programul nostru sa fie mai eficient. Cercetarile si experienta noastra au demonstrat ca fumatul are un impact asupra vietii noastre fizice, spirituale si sociale. Multi se ngrijoreaza, se simt vinovati si sunt rusinati de dependenta lor de tutun. Pentru ca fumatul afecteaza toate compartimentele vietii, noi oferim concepte si strategii pentru toate cele patru dimensiuni: dimensiunea fizica, mentala, sociala si spirituala. 2. Cnd spunem fizic, ne referim la corp - oase, snge, muschi, inima, plamni, ficat . Cnd spunem mental, ne referim la gndirea constienta, perceptie, vointa, memorie si la puterea de a rationa. Aspectele sociale implica interactiunea dintre fumator si familia, prieteni si vecinii sai. Aspectul spiritual al omului implica puterea de a face alegeri morale ca rezultat al comunicarii cu o putere mai mare. 3. Componentele spirituale ale acestui program vor fi legate de problemele concrete ale renuntarii la fumat, nedenominationale si nesectariene. De obicei avem participanti cu fond religios si cu fond nereligios. n partea aceasta de program a fiecarei seri, va invitam sa nvatati cum au folosit altii conceptiile lor spirituale pentru a-i ajuta sa renunte la fumat. B. Sesiunea a doua. - Inventarul armelor spirituale mpotriva fumatului.

1.

2.

3.

Dr. Lesley Weatherhead defineste sanatatea astfel: Sanatate fizica nseamna functionarea completa si eficienta a fiecarei parti a corpului ntr-o relatie armonioasa cu celelalte parti. Fiinta umana nu este numai corp si minte, ea este corp, minte si spirit. ntr-o asemenea unitate nu poate exista boala la nici un nivel, fara ca ntregul sa fie ntr-o oarecare masura afectat. Poate fi vorba de influenta corpului care afecteaza mintea< de exemplu, boala sau disfunctia celulelor creierului deranjeaza functia gndirii< sau poate fi vorba de modul de gndire care submineaza sanatatea fizica prin ulcere, colite, si tulburari functionale de orice fel< sau poate fi vorba de anumite tulburari spirituale cum sunt gelozia, ura, resentimentele sau ndoiala care conduc la probleme fie fizice, fie psihice sau si de unele si de altele. Aceste lucruri arata clar ca de cele mai multe ori este o greseala ca cineva sa se concentreze numai asupra sufletului, asupra mintii sau a corpului. (Weatherhead, Lesley, Psychology of religion and Healing, pp. 317-319). In ultimii 100 de ani oamenii de stiinta au recunoscut importanta spiritualului ndeosebi cnd este vorba despre schimbarea comportamentului. Bernard Burleson n cartea sa Comportamente umane afirma n masura n care pare sa fie ancorat n comportamentul omului, supranaturalul are valabilitate si fiintele umane trebuie sa se puna de acord cu dimensiunile spirituale ale vietii lor. Faceti un inventar al armelor spirituale pe care le-ati dezvoltat de-a lungul anilor si pe care le puteti folosi ca sa va ajute sa renuntati la fumat.

C. Sesiunea a treia - ABC-ul succesului. 1. n primele sesiuni v-am promis ca va vom pune la dispozitie tot ceea ce am constatat ca este eficient n incercarea de a renunta la fumat. Dr. Dennis Burkitt, M.D., doctorul a carui faima se leaga de fibrele alimentare din gru, afirma ca omul este esentialmente o fiinta spirituala 2. Este un fapt observabil ca cei mai multi dintre oamenii care apeleaza la puterea spirituala au constatat ca dorinta lor puternica de a fuma dispare mult mai rapid si mai durabil. Ati cerut ajutor de la Dumnezeu? 3. Sa vedem mpreuna formula mnemotehnica< ea va spune exact ce puteti face cnd vreti sa cereti ajutor de la Dumnezeu: C - C - C. a. Primul C de la cere : Cereti ajutor de la Dumnezeu pentru a opri fumatul. b. Al doilea C de la credinta: Credeti ca Dumnezeu va poate ajuta sa renuntati la fumat. c. Al treilea C de la cramponare: Cramponati-va, prindeti-va de promisiunile lui Dumnezeu ca sa aveti succes n renuntarea la fumat. 4. Probabil nu ati realizat ca Biblia, cartea att de populara a Sfintelor Scripturi, contine 3573 de promisiuni. Daca doriti, puteti folosi paginile libere din Carnetul participantului pentru a va nota unele dintre ele. a. O promisiune foarte importanta se afla n Matei 7:7-11. b. Cereti si vi se va da< cautati si veti gasi< bateti si vi se va deschide.Caci ori si cine cere, capata< cine cauta, gaseste< si celui ce bate i se deschide . Ce nu puteti face prin propria voastra putere poate fi atins cnd eforturile umane sunt unite cu puterea divina. Deseara, cereti ajutor de la Dumnezeu, asa cum stiti, ca sa va ia dorinta dupa tigari. Cereti Domnului sa va dea putere fizica si mentala ca sa rezistati la fiecare dorinta arzatoare de a fuma. Chiar daca nu credeti n aceasta putere, puteti sa vedeti, asa cum altii au facut-o, ca va poate asigura asistenta n renuntarea la fumat. D. Sesiunea a patra. - Renuntarea : Trecutul din spatele nostru. 1. Este timpul sa puneti lasati n urma trecutul dvs. de fumator n asa fel nct sa puteti trai pentru viitor. 2. Acceptarea trecutului nostru, acceptarea conditiilor prezente n vietile noastre pe care nu le putem schimba, ne aduce alinare. Ne aduce pacea pe care deseori o cautam cu disperare. 3. Putem lasa trecutul n urma noastra. Fiecare zi este un nou nceput. Si fiecare zi de abstinenta ne da sansa sa privim nainte cu speranta. O putere mai mare dect a noastra ne-a ajutat sa gasim acest program. Acea putere este ntotdeauna cu noi...Puterea noastra cea Mare este tot att de aproape ca si respiratia.... 4. Noi nu ntelegem ntotdeauna caile Dumnezeului atotputernic, ncercarile pe care le trimite, sacrificile pe care ni le cere... Dar acceptam cu credinta si resemnare Vointa Divina fara sa privim napoi si atunci dobndim pacea.(anonim)

E.

Sesiunea a cincea - Gaseste-ti sursa de putere. 1. Experienta unui calator din primul secol ne poate ajuta sa ntelegem lupta grea de a renunta la dependenta. El spunea, Nu ma nteleg deloc pe mine nsumi. Vreau sa fac ce este bine. Dar nu reusesc. Fac ceea ce nu vreau sa fac, ceea ce urasc. mi dau seama perfect ca ceea ce fac este gresit si constiinta mea rea mi demonstreaza lucrul acesta, dar nu pot face nimic. Din fericire pentru el si pentru noi,el a fost n stare sa scape din aceasta dilema. Sunt cuvintele apostolului Pavel care a devenit un mare om al credintei si a trait cu succes o viata spirituala. 2. De asemenea, concentrndu-va asupra tintei dvs, puteti sa depindeti de puterea care va sta la dispozitie. Profetul Vechiului Testament, Isaia, are raspunsul, El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade n lesin. Flacaii obosesc si ostenesc, chiar tinerii se clatina< dar ceice se ncred n Domnul si nnoiesc puterea, ei zboara ca vulturii< alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc. (Is. 40,28-31) Sesiunea a sasea - A recunoaste ce este bun si ce este rau. 1. ncolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda aceea sa va nsufleteasca.(Filipeni 4,8) 2. Departamentul Educatiei din SUA recunoaste importanta rolului modelelor cnd cere parintilor sa nvete pe copiii lor ce este bine si ce este rau si sa demonstreze acest lucru prin exemplu personal fara sa foloseasca ei nsisi droguri. (Schools Without Drugs, p. 113, 1987). 3. Ideea responsabilitatii individuale a fost subordonata drepturilor individului. Multi cred ca drepturile sau cerintele trebuie sa fie garantate de guvern si protejate de institutiile de stat si private. Eu cred ca ideea de drept la sanatate ar trebui sa fie nlocuita cu idea de obligatie morala a individului de a-si pastra propria sanatate - o datorie publica daca doriti. (Phillip Allen Individual Health Education, Health Values, vol. 3, nr. 2, mai 1979). 4. Dr. Karl Menninger a scris n cartea sa Whatever Became of Sin: Acum, Dr. Karl trebuie sa definiti cuvntul acesta. Ce ntelegeti prin pacat? n trecut, tot felul de lucruri au fost denumite pacat . Acest cuvnt a fost folosit ca o acuzatie pentru a controla pe cei ignoranti timp de secole. Dar la ce va gnditi? La ce fel de pacat va referiti? La pacatul carnal? La pacatul mortal? La pacatul originar? La pacatul existential? As putea sa nfrunt Pacatul care nu mai exista, ma gndesc la orice greseala pe care o numeam pacat. Ma gndesc la comportamentul care violeaza codul moral sau constiinta individuala sau amndoua< la comportamentul care provoaca durere sau care distruge pe vecinul meu - sau pe mine. Tu stii si Timpul stie - care este o fapta rea si daca gasesti un cuvnt mai bun dect pacatul, foloseste-l. (Whatever Became of Sin?, New York, Hauthorn Books, p. 17)

F.

G. Sesiunea a saptea - Rupnd lantul sclaviei si al mortii. 1. Sir Winston Churchill a fost hotart sa cstige al 2 -lea razboi mondial. n 1940, cnd a fost ntrebat care este tinta sa, el a raspuns Pot sa o descriu ntr-un singur cuvnt. Victorie . Victorie cu orice pret. Victorie n ciuda terorii. Victorie, indiferent ct de greu si lung poate fi drumul. Fara victorie nu este supravietuire. Mintea sa nu lasa loc compromisului - nici macar unei ct de vagi umbre a posibilitatii de nfrngere. Batalia dvs. cu fumatul este de asemenea o batalie pe viata si moarte. n 1993, 148.000 de americani au murit de cancer de plamni din cauza fumatului. Un total de 450.000 au murit de boli cauzate de fumat. Puteti sa fiti nvingator n aceasta batalie a fumatului asa cum aliatii au nvins pe Hitler cnd gndirea dvs. este fixata ferm asupra victoriei, asa cum a fost cea a lui Churchill. Niciodata sa nu renuntati. niciodata, niciodata. 2. Promisiunea din Isaia 58,6 vi se aplica, tinnd seama de faptul ca dependenta de nicotina este o forma de sclavie. Cel dependent este sclavul. Stapnul este tutunul. n aceasta seara sa parafrazam rugaciunea lui Isaia si sa cerem o eliberare completa si deplina. Dumnezeul meu poate sa slabeasca lanturile dependentei mele si sa elibereze sufletul apasat de obiceiul fumatului. Dezleaga legaturile cafelei si ale alcoolului si elibereaza-ma. Liber ntr-adevar de orice drog. H. Sesiunea a opta. - 12 pasi spre libertate. 1. Alcoolicii A nonimi este un program de mare succes care ajuta participantii sa renunte la alcool. Cei 12 pasi sunt folositi acum si n cazul altor forme de dependenta. - dependenta de alte droguri, dependenta de sex, dependenta de jocuri de noroc, dependenta de munca, etc.

2.

Credem ca aceste principii sunt demne de luat n consideratie si n cazul dependentei de tutun. As dori sa va prezint acesti 12 pasi n aceasta seara. Cei 12 pasi 1. Admitem ca am fost fara putere asupra alcoolului, ca viata noastra a deve nit incontrolabila. 2. Am ajuns la convingerea ca o putere mai mare dect noi nsine ar putea sa ne redea integritatea. 3. Am luat hotarrea de a preda vointa si viata noastra n grija lui Dumnezeu potrivit ntelegerii pe care o avem despre El. 4. Am facut un inventar moral, o cercetare de sine amanuntita si fara teama. 5. Am recunoscut n mod concret greselile noastre n fata lui Dumnezeu, n fata noastra nsine si n fata unei alte fiinte omenesti . 6. Suntem pregatiti pe deplin ca Dumnezeu sa ndeparteze toate aceste defecte de caracter . 7. i cerem cu umilinta lui Dumnezeu sa ndeparteze toate slabiciunile noastre. 8. Am facut o lista cu toate persoanele carora le-am gresit si am ajuns sa fim dispusi sa reparam ce le-am gresit. 9. Am reparat n mod direct daunele aduse unor astfel de oameni ori de cte ori a fost posibil, cu exceptia acelor situatii n care a face acest lucru le-ar fi daunat lor sau altor persoane. 10. Am continuat sa facem inventarul personal si am recunoscut n mod prompt orice greseala. 11. Am cautat prin rugaciune si meditatie sa mbunatatim legatura noastra constienta cu Dumnezeu, asa cum l ntelegem, rugndu-ne doar pentru cunoasterea vointei sale pentru noi si pentru puterea de a o aduce la ndeplinire. 12. Avnd o experienta spirituala ca urmare a acestor pasi, am ncercat sa ducem acest mesaj la alti alcoolici si sa practicam aceste principii n toate problemele noastre.

I.

Sesiunea a noua. - Valori. Materialul pentru aceasta sesiune este inclus n textul obisnuit la subtitlul Valori.

XX. Comparatie ntre cei 12 pasi, Biblie si Calea catre Hristos

A. Cuvntul lui Dumnezeu poate sa va zideasca...! (Faptele apostolilor 20:32) B. Cuvntul lui Dumnezeu este viu si lucrator (Evrei 4:12) C. Comparatia ntre cei 12 pasi, Biblie si Calea catre Hristos (O foaie volanta cu aceasta comparatie este inclusa n Apendice E, n cazul n care doriti sa o multiplicati si sa o dati participantilor.) Cei 12 pasi ai AA Comparatia biblica Capitolele din Calea catre Hristos

XXI. Apendice: Surse de material aditional

A. Apendice A - Informatii Mass Media B. Apendice B - Tabel cu planificarea programului C. Apendice C - Detaliile programului D. Responsabilitatile membrilor echipei. E. Comparatia celor 12 pasi (pentru a fi folosita ca foaie volanta daca e nevoie)

XXII. Ma gndesc sa renunt

Un program premergator programului Adio Tigari Ma gndesc sa renunt este un program de 2 ore, organizat cu una sau doua luni naintea nceperii unui program Adio Tigari de renuntare la fumat. El va atrage fumatori care nu s-au decis nca sa renunte la fumat. Va ajuta pe cei care vor sa se pregateasca pentru procesul de renuntare si va atrage participantii care au nevoie de un ajutor mai mare nainte de a fi gata sa participe la programul Adio Tigari. Ideea unui program Ma gndesc sa renunt se trage de la cartea dr.-ului Tom Ferguson The No-Nag No-Guilt, Do-It-Your-Own-Way Guide to Quiting. Recomandam aceasta carte pentru ideile despre cum trebuie ajutati participantii sa se pregateasca pentru procesul de renuntare, chiar daca are o sectiune unde autorul recomanda megadoze de vitamine. Cu toate ca exista dovezi ca vitaminele ajuta la prevenirea unor cancere, nu exista un consens general ntre experti pentru o doza mai mare dect cele prevazute de Necesarul Zilnic recomandat oficial n SUA. (vezi pozitia Consiliului de nutritie al Conferintei Generale n legatura cu vitaminele si mineralele). n schimb, noi recomandam ca participantii sa consume o gama variata de fructe, legume si cereale integrale pentru a obtine aceste vitamine.

Exista trei motive majore pentru a adauga o sesiune Ma gndesc sa renunt. 1. Pentru unii fumatori, planul Adio Tigari nu ofera timpul necesar pentru a face toate pregatirile ntre prima si a treia sesiune. Cei care participa la ntlnirea Ma gndesc sa renunt, vor avea tot timpul necesar. Multi oameni care nu s-au gndit sa renunte vor veni mai degraba la programul Ma gndesc sa renunt dect la programul propriu-zis de renuntare la fumat. Nu fiti descurajati daca unii dintre ei nu vor participa la programul Adio Tigari - probabil ca cei mai multi vor veni. Programul Ma gndesc sa renunt este un program ideal de organizat nainte de sarbatori. Nu este indicat sa ncepeti programul Adio Tigari nainte de sarbatori pentru ca va fi ntrerupt de sarbatori si de pregatirile pentru sarbatori. Dar este ideal sa tineti un program Ma gndesc sa renunt, pentru a face pregatirea pentru programul Adio Tigari planificat pentru luna ianuarie. Puteti sa tineti o sesiune Ma gndesc sa renunt n Ziua internationala de lupta mpotriva fumatului, sesiune care sa fie urmata de un program Adio Tigari.

2.

3.

Textul expunerii Ma gndesc sa renunt

Nu este niciodata prea trziu sau prea devreme pentru a te gndi sa te eliberezi de tigari si de folosirea tutunului n orice forma. Fara nici o ndoiala ca v-a trecut prin minte ca folosirea tutunului este un obicei rau si ca ati dori sa va eliberati de aceasta dependenta. Poate ca constiinta dvs. va mustra putin din cauza fumatului. Oricare ar fi motivul pentru care ati venit la acest program va spunem bun venit. Ce puteti sa asteptati de la noi? 1. Acceptarea ca fumator. Daca fumati sau nu, este alegerea dvs. Va respectam libertatea de a alege. Totusi, daca doriti sa va clarificati unele probleme legate de fumat si va gnditi ce ar presupune renuntarea, noi suntem aici ca sa va ajutam. 2. Nicidecum condamnare. Fumatul nu are nimic de-a face cu faptul ca sunteti bun sau rau. Att oamenii buni ct si cei rai fumeaza. Totusi, obiceiul acesta este rau pentru ca este daunator. Si pentru ca este daunator, fumatul va poate face sa va simtiti vinovati. Daca acesta este modul n care va simtiti, va ntelegem. Daca sunteti convins ca fumatul este rau pentru dvs. si doriti sa va gnditi la renuntare, suntem aici ca sa va ajutam. 3. ncurajare. n trecut ati fumat pentru ca ati crezut ca va foloseste. Totusi, poate ca n prezent doriti sa renuntati pentru ca ati devenit constient de consecintele negative ale folosirii tutunului. Suntem aici ca sa va sustinem si sa va ncurajam n decizia dvs. 4. Pregatire pentru renuntare. Va putem mpartasi unele tehnici care va vor usura hotarrea de a renunta la fumat daca doriti. Beneficiile fumatului Cnd ati nceput sa fumati ati facut-o pentru ca asa ati crezut ca este mai bine n momentul respectiv. Ati continuat sa fumati pentru ca ati crezut ca aveti unele avantaje. Iata cteva motive pentru care unii fumatori fumeaza : 1. Fumatul ma ajuta sa ma descurc n situatiile stresante. 2. Fumatul ma ajuta sa-mi mentin greutatea. 3. Fumatul mi ofera o pauza placuta n timpului lucruui. 4. Fumatul ma ajuta sa ma deconectez si sa ma relaxez. 5. Fumatul ma ajuta n situatiile dureroase sau neplacute. 6. Fumatul ma ajuta sa nu ma plictisesc. 7. Fumatul ma ajuta sa ma simt bine n societate. 8. Fumatul mareste placerea unor situatii. 9. Fumatul ma ajuta sa evit simptomele de sevraj. Cele mai multe probleme au argumente pro si contra si la fel este si cu fumatul. Exista o alta fata a fumatului - cea neagra. Sunt consecintele negative care v-au trecut prin minte din cnd n cnd. Care sunt acele probleme legate de fumat, care v-au facut sa va gnditi sa renuntati?

Discutarea ntrebarii nr.1: Care sunt consecintele negative ale folosirii tutunului? Sociale Fumatul este suparator pentru nefumatori. Fumatul constituie un exemplu negativ pentru copiii, nepotii sau/si elevii mei. Nefumatorii mi spun ca fumul de tutun lasa un miros neplacut n masina, n casa si n hainele mele. Dupa o baie firbinte sau cnd transpir, miros a fum mbcsit de tutun.

Medicale, imediate Statisticile arata ca fumatul este daunator pentru sanatatea celorlalti oameni din jurul meu, n special pentru sanatatea copiilor. Am nceput sa am simptome ca tusea persistenta, exces de sputa, raceli si probleme respiratorii care ma fac sa-mi dau seama ca fumatul mi distruge corpul si este un pericol pentru sanatatea mea. Fumatul mi scade imunitatea si puterea. Medicale, pe termen lung (Vezi Manualul coordonatorului) Financiare Fumatul este scump - el costa mult mai mult dect pretul tigarilor.

Discutarea ntrebarii nr. 2: Ce schimbari pozitive atrage dupa sine renuntarea mea la fumat? Nu mai poluati aerul. Multe din efectele fumatului sunt cauzate de intoxicarea pe termen scurt cu monoxid de carbon, nicotina si alti compusi. Aceste otravuri ncep sa se elimine din organism n cteva ore sau zile de la ultima tigara. (Schema 1) Veti nceta sa mai inspirati gaze care distrug cilii sau arborele bronsic si celulele pot regenera. Plamnii dvs. vor elimina mai usor praful si celelalte particule straine. Tusea de fumator dispare. Dupa un an de renuntare la fumat, riscul pentru boli de inima scade la jumatate. n sfrsit, pe parcursul a 10-15 ani, riscul dvs. de cancer si alte boli, revine treptat la cel al nefumatorilor. Femeile care renunta la fumat nainte de a deveni mame, dau nastere la copii care au aceeasi greutate la nastere ca si copiii femeilor care n-au fumat niciodata n viata lor. Daca o femeie nsarcinata renunta la fumat oricnd nainte de a 30 -a saptamna, ea permite copilului ei sa creasca n greutate mai mult dect copilul unei femei care a fumat pe parcursul ntregii perioade de graviditate. Discutarea ntrebarii nr.3: De ce ati vrea sa renuntati la fumat?

Strategii utile n pregatirea pentru renuntare la fumat. Nici nu va imaginati ct de multe lucruri puteti face pentru ca sa va usurati renuntarea la fumat. Obiceiurile sanatoase elementare va vor ntari organismul, va vor calma nervii si va vor pregati pentru stresul suplimentar pe care l veti avea pe parcursul unei schimbari asa de mari. n timpul saptamnilor urmatoare experimentati aceste strategii ca sa fiti pregatiti pentru procesul de renuntare. Strategii cum sunt diminuarea dozei de nicotina, nceperea unui program de exercitii fizice, reducerea cafeinei si a alcoolului si controlul stresului, fac parte din programul de renuntare la fumat. ncepeti sa practicati aceste strategii acum si va va fi mai usor sa renuntati la fumat. n plus, aceste obiceiuri sanatoase elementare va vor ajuta sa compensati raul determinat de fumat n organismul dvs.

Schema 1 Dupa 20 minute de la ultima tigara fumata: Nu mai poluati aerul Tensiunea arteriala scade la normal Rata pulsului scade la normal Temperatura minilor si picioarelor creste la normal Dupa 8 ore: Nivelul de monoxid de carbon din snge scade Nivelul de oxigen din snge creste la normal Dupa 24 de ore: Riscul pentru un atac vascular scade

Dupa 48 de ore: Terminatiile nervoase se adapteaza la absenta nicotinei Capacitatea de a mirosi si de a gusta se mbunatateste Dupa 72 de ore: Bronsiile se relaxeaza, facnd respiratia mai usoara Capacitatea pulmonara creste Dupa 2 saptamni pna la 3 luni: Se mbunatateste circulatia sanguina Mersul pe jos devine mai usor Functiile pulmonare cresc pna la 30% ntre 1 luna si 9 luni: Tusea, congestia sinusilor, oboseala si respiratia grea, se amelioreaza Cilii ncep sa se regenereze, mbunatatind capacitatea de curatire a plamnilor, de aparare mpotriva infectiilor si de eliminare a mucusului. Organismul dispune de mai multa energie Dupa 1 an: Rata decesului prin boli de inima scade la jumatate fata de rata fumatorilor Pentru beneficiile renuntarii la fumat pe termen lung, vedeti pagina ?? din Carnetul participantului. (Sursa: Staton A. Glantz, PhD, Tobacco Biology and Politics, Health Edco, 1992, pp. 28, 29)

Strategia nr. 1: Diminuarea dozei de nicotina Urmatoarele tehnici de a reduce cantitatea de nicotina si gudron inhalata sunt cunoscute ca diminuarea dozei de nicotina pentru ca ele reduc treptat cantitatea de nicotina inhalata. Cu ct este mai mica cantitatea de nicotina inhalata - cu att este mai usor cnd veti renunta la fumat. 1. Reduceti nr. de tigari pe care le fumati cu un sfert, apoi cu jumatate si apoi cu trei sferturi. 2. Schimbati tigarile cu unele care au mai putina nicotina fara sa cresteti nr. de tigari fumate. 3. Reduceti lungimea tigarilor fumate. 4. Reduceti numarul de ocazii n care inhalati fum.

Strategia nr. 2: ncepeti un program de exercitii fizice (folositi o parte din materialul prezentat n prima sesiune din Adio Tigari)

Strategia nr.3: Reducerea dozei de cafeina Cumparati si folositi bauturi fara cafeina. (folositi materialul despre cafeina din sesiunea a doua) Strategia nr.4: Reducerea alcoolului ncercati sa folositi bauturi nealcoolice n locul celor alcoolice.

Strategia nr. 5: Controlul stresului Stresul netinut sub control este probabil o cauza majora a nceperii fumatului si recidivei. (Folositi o parte din materialul prezentat la sesiunea a opta.) Concluzii Dupa ce ati experimentat aceste strategii si aveti o parere mai buna despre procesul de renuntare, verificati-va puterea si slabiciunile legate de renuntarea la fumat. Cnd sunteti gata sa renuntati la

fumat, noi va putem ajuta. Va invitam sa participati la programul Adio Tigari - planul de renuntare la fumat. (Revedeti manualul coordonatorului de program pentru o scurta prezentare a programului Adio Tigari)

XXIII: Foi volante

F.V. Cele mai frecvente utilizari ale tigaretelor F.V. Contractul eliberarii de tutun F.V. Teme de casa F.V. Testul fumatorului F.V. Metode nesigure de a renunta F.V. Formular de nscriere F.V. Tigara mea, amicul meu F.V. Costul fumatului F.V. Jurnalul meselor pe doua zile F.V. Alimente pentru noul nefumator F.V. Sugestii pentru servirea mesei la restaurant F.V. Tinte si obiective de nefumator F.V. Lista pentru un stil de viata sanatos F.V. Evaluare finala

XXIV: Bibliografie si resurse institutionale pentru programul Adio Tigari

Domeniul fumatului este n continua schimbare. n permanenta apar noi materiale despre modificarea comportamentului, efectele nefaste ale fumului de tigara si despre legislatia n domeniu. Urmatoarele publicatii va pot fi utile pentru a fi n permanenta informati n domeniul opririi fumatului. Catalogul Health Connection Surgeon General Reports (1982, 1983, 1984, 1986, 1989, 1990a, 1992) O.M.S. Women and Tobacco 1992

Asociatii de sanatate. Urmatoarele asociatii sunt foarte utile prin asistenta informationala si publicatiile pe care vi le pot oferi: American Cancer Society American Heart Association American Lung Association American Medical Association Office on Smoking and Health, Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Centers for Diseases Control n Romnia: Liga mpotriva fumatului, Cluj Departamentul Sanatate si Temperanta al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, Bucuresti, str. Plantelor nr. 12.

Sugestii legate de folosirea seriilor de diapozitive Sesiunea 1 - Frunza care arde Sesiunea 2 - Valoare nelimitata sau Iluzia nicotinica Sesiunea 3 - Alegerea este a dvs. Sesiunea 4 - n sfrsit liber Sesiunea 5 - nca o victima Sesiunea 6 - Esenta problemei Sesiunea 7 - Fumator fara voie Sesiunea 8 - Foc fara fum Sesiunea 9 - Merita sa renuntati

Psihofarmacologia nicotinei
Adjuvante farmacologice folosite n tratamentul dependentei nicotinice
Obiective: 1. 2. 3. ntelegerea efectului nicotinei asupra creierului. Identificarea factorilor care contribuie la persistenta dependentei nicotinice. Pentru medic: ntelegerea mecanismului de actiune, a modului de administrare si a efectelor secundare ale adjuvantelor farmacologice n tratarea dependentei nicotinice.

Schita/Cuprins: I. Nicotina si creierul A. Fumatul este o metoda foarte rapida de a obtine un efect stupefiant asupra creierului. Nicotina intra cu precadere n circulatia pulmonara si mai putin n cea portala sau n circulatia venoasa, traverseaza bariera hemato-encefalica la 7 secunde de la primul fum tras n piept si este distribuita rapid n tot creierul. B. Avnd n vedere solubilitatea accentuata a nicotinei n grasimi, ea este preluata n tesutul cerebral nainte de a se dilua n circulatia generala. Eliminarea nicotinei din creier este de asemenea rapida asa ca drogul este prezent n concentratii crescute, n valuri intermitente. C. Nicotina se leaga de receptori specifici din creier (receptorii colinergici nicotinici centrali) si fumatorii pot sa dezvolte o densitate crescuta de receptori. Aceasta legare duce la activarea cailor neurohormonale si la eliberarea unor hormoni si neurotransmitatori ntre care se includ: acetilcolina, norepinefrina, dopamina, corticosteroizi, serotonina si hormonii pituitari anterior si posterior (ACTH, beta-endorfine, hormonul de crestere si vasopresina). D. Electroencefalograful arata schimbari ale undelor electrice cerebrale dupa fumat: o crestere n frecventa dominanta alfa si o descrestere a activitatii alfa si teta. E. Pentru ca nicotina afecteaza aproape fiecare component din sistemul neuroendocrin (si central si periferic) efectele ei n comportamentul uman sunt complexe. Fumatul are att efect excitant (primele cteva tigari din zi) ct si efect relaxant-euforizant. Produce reactii de tip doza-efect (reactii care variaza proportional cu doza administrata). Fumatorii dependenti afirma ca fumatul le mareste puterea de gndire si de concentrare asupra obiectivului. Studiile au aratat ca obiectivele care pretind o prelucrare rapida a informatiilor sau o atentie selectiva, sunt ndeplinite mai repede si cu mai mare acuratete de catre fumatorii care fumeaza dect de fumatorii carora nu li se permite sa fumeze. Totusi cele mai multe studii n-au folosit ca grup de control si un lot de nefumatori. n felul acesta s-ar putea trage concluzia ca fumatul permite ameliorarea simptomelor de sevraj, fapt care duce la performante mai mari. Sunt putine acele studii care au aratat mbunatatiri reale ale performantei la nefumatori sau la fosti fumatori la administrarea de nicotina.

F.

G. n mod similar, capacitatea de reactualizare (a unor date din memorie) si timpul de reactie motorie sunt mai bune la fumatori cnd acestia fumeaza dect atunci cnd sunt privati de tutun. Oricum, performantele n cadrul unor teste care presupun o ntelegere si o executie mai complexa pot fi afectate. H. Nicotina duce, de asemenea, la reducerea anxietatii si tensiunii. Consecutiv fumatului au fost puse n evidenta reducerea tensiunii musculare si depresia reflexelor spinale. Nu se stie cu claritate daca

mbunatatirea starii de dispozitie se datoreaza ameliorarii simptomelor de sevraj sau datorita unui efect intrinsec al nicotinei asupra creierului. La fumatorii dependenti, folosirea nicotinei este asociata cu scaderea emotiilor negative si cu reducerea stresului. I. Fumatul creste pragul de rezistenta la durere fata de ((aversive shock)) (???) sau fata de alte forme de durere la fumatori. Acest lucru poate fi observat si la persoane nedependente ceea ce indica un efect direct asupra creierului mai degraba dect o consecinta datorata exclusiv privarii de nicotina. Pentru a ramne abstinenti pe termen lung, fumatorii trebuie sa fie convinsi ca fumatul nu ofera avantaje reale n anumite situatii iar acele caracteristici ale modului de viata ale fumatorului care pot umple golul lasat de nicotina trebuie identificate.

J.

II. Tipare de folosire a nicotinei. A. Fumatul de tigari este un mod convenabil si socialmente acceptat de administrarea zilnica a sute de doze de drog psihoactiv. Inhalarea de fum este un act care se repeta mai des dect orice alt act din viata fumatorului cu exceptia respiratiei si clipitului. B. Efectele fumatului pot fi procurate ori de cte ori este nevoie, ele nu dureaza mai mult dect situatiile pentru care sunt potrivite si n contrast cu alte droguri, folosirea nicotinei este compatibila cu munca si viata de familie. C. Pentru cei mai multi fumatori, 10 tigari pe zi sunt suficiente pentru a preveni fenomenele de sevraj. Orice tigara fumata peste acest numar este fumata pentru o varietate de motive legate de efectele percepute ale nicotinei asupra unui mare numar de stari afective sau asupra performantei. D. Aceste ocazii includ: situatii placute, cum sunt diferitele ntlniri, la o cafea sau un suc, la sfrsitul unei mese, etc.< stari disforice cum ar fi cea de anxietate< de asemenea situatii n care se cer ndeplinite unele performante psihomotorii si este solicitata atentia, cum ar fi de exemplu conducerea unui automobil. E. n afara de situatiile de mai sus n care fumatorii reactioneaza la factori declansatori din mediu, cei mai multi fumatori si ajusteaza comportamentul lor de fumatori pentru a mentine un anumit nivel de nicotina n organism. Acest lucru devine evident atunci cnd numarul de tigari aflate la dispozitia fumatorului este limitat. Cnd acest numar este restrns de la nelimitat (cu o medie de 39/zi) pna la 5, cantitatea medie de nicotina absorbita per tigareta se tripleaza. n acest caz, expunerea la nicotina si gudron este redusa numai la jumatate din cea obisnuita. Un fumator care a redus numarul de tigari la 15/zi, poate sa inhaleze totusi aceeasi cantitate de gudron si de nicotina ca si nainte de reducerea numarului de tigarete. Dupa fiecare doza de nicotina, nivelul plasmatic descreste pentru o perioada de 15-30 minute datorita fenomenului de redistribuire a nicotinei n ntregul organism. Timpul de njumatatire al nicotinei este de 2 ore. Concentratii maximale de nicotina plasmatica apar ori de cte ori o noua tigareta este fumata, urmate ulterior de scaderi ale acestei concentratii. Dupa 6-8 ore de fumat regulat, se ajunge la un platou< pe masura ce nivelul creste, oscilatiile maximale devin mai putin proeminente. Din momentul n care se ajunge la o concentratie seminficativa de nicotina (fie ca este vorba de fumat, de administrare intravenoasa sau de o alta forma de administrare), fumarea de tigarete devine mai putin frecventa (compensare retrograda)

F.

G. Perioada dintre aprinderea unei tigarete si momentul n care tigareta este la dispozitia fumatorului este invers proportionala cu timpul scurs de la ultima tigara fumata. H. ntr-un studiu de dimensiuni reduse, s-a comparat reactia fumatorilor la o tigareta dupa consumarea unui prnz solid respectiv dupa conumarea unui prnz de aceeasi valoare calorica dar sub forma lichida. Impulsul de a fuma a fost mai intens dupa servirea unui prnz solid iar tigareta fumata dupa acest prnz solid a oferit satisfactia cea mai mare. Fumatorii trag mai frecvent din tigarete atunci cnd li se ofera bauturi alcoolice, chiar si n alte situatii dect ntrunirile de societate. III. Folosirea nicotinei ca stare de dependenta.

A. n contrast cu alte forme de comportament compulsiv, dependenta de nicotina si de alte substante psihoactive este determinata de actiunea substantei asupra creierului. B. Dependenta de nicotina este caracterizata att de fenomenul de toleranta (obisnuinta) ct si de fenomenul de sevraj. 1. Toleranta la efectele subiective si la accelerarea ritmului cardiac apare n decurs de o zi la fumatorii regulati. 2. Toleranta cronica devine evidenta treptat, d upa mai multi ani de la initierea n fumat, pe masura ce fumatorii cresc att numarul de tigarete fumate ct si cantitatea de nicotina obtinuta dintr-o tigareta, ajungndu-se dupa un timp la un nivel stabil. Cei mai multi fumatori declara ca prima tigareta din zi este cea mai savurata. 3. Privarea de nicotina duce la simptome si semne n decurs de 2 ore de la privare. Acestea culmineaza la 24 de ore si se amelioreaza n decrus de 4-7 zile. Asociatia Americana de Psihiatrie defineste fenomenul de sevraj nicotinic prin prezenta a cel putin 4 din urmatoarele semne: impulsul de a fuma, mnie, frustrare sau iritabilitate, anxietate, tulburari de concentrare, agitatie, scaderea ritmului cardiac si cresterea apetitului sau cresterea n greutate. 4. nlatuarea stimulilor senzoriali obisnuiti poate reduce disconfortul datorat sevrajului. Persoanele care ncearca sa renunte la fumat resimt simptome mai putin severe daca se interneaza dect daca primesc asistenta n ambulator. 5. Multe semne si simptome pot sa se accentueze n primele cteva zile ale sevrajului. Reducerea performantei motorii si deficitul de atentie pot persista cel putin 7-10 zile. Neputinta de concentrare poate fi una dintre cele mai frustrante simptome pentru cel care renunta si poate sa persiste pna la 6 saptamni. 6. Fumatorii metabolizeaza cafeaua mai rapid dect nefumatorii si au tendinta sa bea mai multa cafea. Dupa oprirea fumatului, concentratia plasmatica a cafeinei este crescuta pe perioada urmatoarelor 3-4 zile, pe masura ce rata metabolismului cafeinei descreste. Daca rata consumului de cafeina ramne neschimbata, cresterea concentratiei acesteia poate duce la aparitia de simptome similare celor ale sevrajului nicotinic si la exacerbarea simptomelor sevrajului nicotinic. 7. Studii ale dependentei de opioide arata ca un sindrom de sevraj prelungit poate determina schimbari fiziologice masurabile pe o durata de 6 luni de la instituirea abstinentei. Desi abstinenta pe termen lung de la tutun nu este temeinic studiata, se stie ca impulsurile de a fuma pot persista timp de ani de la renuntare. S-ar putea ca acestea sa reprezinte de fapt reflexe conditionate la stimulii din mediu, consecinte ale sevrajului sau la ambele. mprejurarile asociate cu impulsul de a fuma pot sa declanseze reactii conditionate pe parcursul unei perioade ndelungate de timp chiar daca mprejurarile respective apar rar. S-a aratat ca reactiile fiziologice (de exemplu: cresterea frecventei cardiace) la mprejurarile favorabile fumatului pot persista un timp ndelungat dupa oprirea fumatului. 8. Folosirea tutunului ncepe la o vrsta mai timpurie dect folosirea altor droguri n rndul adolescentilor. O proportie mai mare a celor care fumeaza ocazional devin fumatori zilnici n comparatie cu cei care ncearca ocazional alte droguri care creeaza dependenta. C. Majoritatea celor care solicita tratament pentru dependenta de alcool sau alte droguri, fumeaza. ntr-un studiu, 57% dintre cei intervievati au aratat ca le-ar fi mai greu sa renunte la tigari decat la celalalt drog fata de care erau dependenti. De asemenea, tigaretele au fost cotate ca oferind mai putina placere dect alcoolul sau celelalte droguri. Ca urmare, s-ar putea ca privarea de placerea fumatului sa nu constituie determinantul cel mai important al dificultatii de a renunta. D. Ca si n cazul celorlalte stari de dependenta, dorinta de a folosi nicotina este amplificata de prezenta stimulilor ambientali asociati nicotinei. De exemplu, fumatul a fost favorizat la maximum n prezenta tigarilor si a fumului de tigara, a fost mai putin favorizat n cazul separarii printr-un paravan de sticla si cel mai putin favorizat n cazul separarii printr-un paravan opac care opreste att mirosul ct si vederea fumatului. E. Comportamente cum sunt practicarea compulsiva a jocurilor de noroc si a abuzului de mncare pot fi schimbate deseori prin strategii comportamentale. n contrast, tratamentul dependentei nicotinice este facilitat prin abordarea factorilor asociati drogului n plus fata de tehnicile de modificare a

comportamentului. Acestea din urma sunt menite sa solutioneze factorii favorizanti si factorii de fixare precum si factorii sociali asociati folosirii tutunului.

IV.

Tratamentul farmacologic: Nicorette - Guma de mestecat cu continut de nicotina A. Considerente generale. 1. Sindromul de sevraj nicotinic este atenuat n mare masura prin nlocuirea sursei obisnuite de nicotina cu nicotina administrata sub alta forma. 2. Guma nicotinica consta din 2-4 mg de nicotina fixate ntr-o baza de polacrilex. (complex rasinos). Complexul rasinos permite nicotinei sa fie eliberata lent si absorbita prin mucoasa bucala n timpul mestecarii gumei. 90% din cantitatea de nicotina este eliberata n primele 30 de minute de mestecare obisnuita. 3. Comparativ, o tigara tipica americana, contine 10 mg de nicotina si elibereaza 1-2 mg de nicotina n organimsul fumatorului n functie de frecventa si felul n care inhaleaza fumul. 4. Trebuie notat ca acea concentratie maximala (spike, vrf) a nicotinei plasmatice care se observa la cteva minute dupa fumarea unei tigarete nu este reprodusa prin folosirea gumei ci are loc doar o crestere lenta a nicotinei plasmatice, crestere care se nregistreaza n decurs de 15-30 minute. 5. ntr-un studiu, subiecti care au mestecat cte o guma de 4 sau 8 mg n fiecare ora timp de 15 minute, mestecnd o data la fiecare 3 secunde, de la 8 dimineata pna la 7 seara, au reusit sa mentina un nivel plasmatic de nicotina identic cu media nivelului obtinut prin fumatul de tigarete. n practica clinica obisnuita, nivelurile plasmatice de nicotina obtinute prin mestecare de guma de 2 sau 4 mg sunt se situeaza sub jumatatea nivelului obtinut prin fumarea de tigarete. 6. Cu toate ca semnele si simptomele sevrajului (de exemplu scaderea frecventei cardiace) sunt atenuate de folosirea gumei nicotinice, n general, dorinta de a fuma nu este atenuata de folosirea gumei. Fumatorii cu concentratii mari ale monoxidului de carbon n aerul expirat nregistrate nainte de oprirea fumatului, pot constata o reducere a impulsului de a fuma. 7. Desi masura dorintei de a fuma nu s-a schimbat odata cu folosirea gumei, se observa o descrestere proportionala cu doza a comportamentului specific de fumator la fumatorii care nu si-au propus sa schimbe tiparul obiceiului lor de a fuma. 8. Att afectarea performantei motorii ct si tulburarile traseelor EEG nregistrate n timpul sevrajului nicotinic sunt ameliorate de guma nicotinica. ngrasarea este diminuata pe parcursul a 10 saptamni n cazul n care guma este comparata cu efectele unui placebo. B. Eficacitatea gumei nicotinice. 1. Cele mai bune rezultate la folosirea gumei nicotinice se obtin n institutiile specializate n renuntarea la fumat, unde se ofera o instruire si o asistenta psihologica atenta si se recurge la ntlniri frecvente pentru consolidare. 2. n astfel de circumstante, o meta-analiza a experimentelor controlate cu placebo, a aratat o rata de succes dupa 1 an de 23% n cazul folosirii gumei nicotinice fata de 13% n cazul nefolosirii acesteia. (95% din intrevalurile de siguranta nu s-au suprapus). Oricum, n experimentele controlate-placebo realizate n practica de medicina generala, nu s-a observat nici un avantaj la folosirea gumei. ntr-un asemenea studiu, cu reducerea la minim a contactului cu fumatorii, s -a pus n evidenta eficacitatea, dar au fost inclusi n studiu numai fumatorii care s-au putut abtine timp de 24 de ore. 3. Unele studii din practica de medicina generala arata un efect al gumei n stadiul initial nsa nu si la sfrsitul perioadei de 1 an, indicnd faptul ca tratamentul eficient pentru oprirea initiala este diferit de prevenirea recidivei. 4. Fumatorii care solicita asistenta cabinetelor specializate s-ar putea sa fie mai dependenti de nicotina dect cei ntlniti n practica de medicina generala si s -ar putea sa beneficieze de o mai mare eficienta de pe urma folosirii gumei nicotinice. C. Criterii de folosire. 1. Fumatorii trebuie sa renunte total la tigari nainte ca sa nceapa folosirea gumei< nu se admite nceperea folosirii gumei n paralel cu reducerea treptata a numarului de tigari fumate.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Continuarea fumatului n paralel cu folosirea gumei poate duce la cresterea concentratiei de nicotina peste valorile obtinute doar prin fumat. Guma trebuie considerata ca fiind un medicament cu eliberare lenta si care trebuie tinut n gura n strns contact cu mucoasa bucala si mestecat doar ocazional, pna la aparitia senzatiei de gust sau furnicatura. Guma nu trebuie mestecata ca guma obisnuita sau ca bomboanele. Nicotina nghitita se metabolizeaza la prima sa trecere prin ficat si nu intra deloc n circulatia generala. Plasarea gumei sub limba stimuleaza secretia de saliva de catre glanda salivara sublinguala si astfel nghitirea nicotinei. nghitirea trebuie evitata imediat dupa o perioada de mestecare activa. Consumarea de bauturi cu pH acid, ca de exemplu cafeaua, sucurile de fructe sau bauturile racoritoare, mpiedica absorbtia nicotinei, ca urmare, persoana care foloseste guma trebuie sa astepte 15 minute sau sa mestece o tableta antiacida dupa ce bea astfel de bauturi,si numai ulterior sa foloseasca guma. Guma nicotinica este foarte sensibila la lumina si caldura si nu trebuie pastrata n locuri calde (cum ar fi de exemplu bordul autoturismelor). De obicei se foloseste un numar de gume echivalent cu jumatate din numarul de tigari fumate. Pentru rezultate optime, fostii fumatori sunt sfatuiti sa foloseasca 1 bucata de guma n fiecare ora atta timp ct sunt n stare de veghe. Guma poate fi ntinsa nainte de a fi introdusa n gura. Desi n medie se folosesc 10-15 bucati de guma pe zi, se poate ajunge la un numar de 30 de bucati. Daca bucatile de guma de 4 mg nu sunt disponibile, fumatorii cu o stare grava de dependenta s-ar putea sa fie nevoiti sa foloseasca 2 bucati de 2 mg de guma, dimineata imediat dupa sculare, pentru a atinge efectul de ncarcare. n timp ce n cazul nicotinei administrate intravenos si fumatului efectul dorit (de catre fumator) creste n intensitate paralel cu doza, reactiile la guma nicotinica sunt exact contrarii: dozele mari scad intensitatea efectului dorit. Astfel, s-ar putea ca fumatorii sa trebuiasca sa fie ajutati n alcatuirea unui plan amanuntit n ce priveste numarul si freventa folosirii gumei, pentru a asigura dozajul adecvat. Guma nicotinica este contraindicata la fumatorii care au avut un infarct miocardic recent sau care au aritmii cu risc mare de letalitate, angina severa sau agravata, sau pacientii cu afectiuni ale articulatiei temporomandibulare n faza activa. Guma nicotinica nu se prescrie la fumatoarele gravide deoarece nicotina reduce miscarile respiratorii fetale. Se impune precautie n prescrierea gumei la persoanele cu boala coronariana, cu boala vasculo-spastica, hipertensiune necontrolata, ulcer peptic, diabet zaharat, aritmii cardiace, hipertiroidism si esofagita.

D. Efecte adverse. 1. Mestecarea gumei poate duce la aerofagie, eructatii si dureri maxilare. nghitirea nicotinei poate cauza dureri faringiene, tulburari gastrice, sughituri si greata. Unele persoane acuza palpitatii nsa guma de 2 mg creste frecventa cardiaca mai putin dect o tigara. S-a raportat ca un caz cu boala coronariana si antecedente de fibrilatie atriala a prezentat un nou acces de fibrilatie la 5 minute de mestecare a primei bucati de guma din ziua respectiva. Un alt caz, a mestecat 30 de bucati de guma de 2 mg pe zi si a prezentat o fibrilatie atriala cu raspuns ventricular cu o frecventa de 150 de batai pe minut. O femeie care fumase 2 pachete de tigari pe zi, a prezentat fenomene de toxicitate la mestecarea unei singure bucati de guma nicotinica de 2 mg. Asemenea reactii sunt extrem de rare. 2. Guma are pentru cei mai multi un gust neplacut si pretinde un efort mare pentru obtinerea nicotinei comparativ cu fumatul. Astfel, dependenta de guma nicotinica este mult mai slaba dect la tigarete si numai aproximativ 7-10% dintre cei care o folosesc cu regularitate au dificultati n renuntarea la ea dupa 3-6 luni de folosire. ntr-un studiu facut pe persoane care s-au abtinut de la fumat timp de 1 an si care au folosit guma nicotinica, un sfert dintre ei foloseau la data respectiva guma. 3. Impulsul de a fuma nu este pur si simplu doar un simptom al starii negative de sevraj. Prin fumat, fumatorii urmaresc obtinerea anumitor efecte pe lnga atenuarea simptomelor neplacute ale privarii. Guma poate sa nu ofere acele efecte urmarite.

V.

Plasturele nicotinic

A. Food and Drug Administration din SUA a aprobat trei dintre plasturii nicotinici care se aplica pe piele (Habitrol -Ciba-Geigy< Nicoderm - Marion Merrell Dow si PROSTEP - Lederle) ca adjuvant n tratamentul sevrajului nicotinic. Toti producatorii recomanda folosirea plasturilor n cadrul unui program de schimbare a comportamentului. B. Experimente clinice - Toti plasturii atenueaza impulsul si simptomele de sevraj cum ar fi cefaleea, iritabilitatea si dificultatea de concentrare. ntr-un studiu n care s-a folosit PROSTEP timp de 18 saptamni, la 6 saptamni 24 (77%) din 31 de pacienti au ncetat sa fumeze (comparativ cu 39% n lotul placebo). Dupa 1 an, doar 9 (29%) din cei 31 de pacienti au ramas nefumatori (RD Hurt et al, Mayo Clin Proc, 65:1529, 1990). Un studiu pe 16 saptamni cu Nicotrol a constatat ca 77 (52%) din 145 pacienti tratati nu fumau dupa 6 saptamni (comparativ cu 17% la lotul placebo), nsa doar 17 (12%) din cei 145 au ramas abstinenti dupa 2 ani. C. Efecte adverse - Plasturii nicotinici cauzeaza eritem, prurit sau arsuri la nivelul pielii de sub plasture, la 25-50% dintre pacienti (T Abelin et al, Lancet, 1:7, 1989< Transdermal Nicotine Study Group, JAMA 266:3133, 1991). S-au raportat eruptii generalizate, cefalee, greata, vertij, dispepsie, mialgii, exacerbarea tusei, insomnii si cosmaruri. Daca tulburarile de somn sunt mai putin frecvente n cazul folosirii unui plasture cu efect de 16 ore ramne sa se stabileasca. Supradozarea, dependenta si abuzul nu au fost raportate n cazul plasturilor, totusi experienta este nca limitata. Intoxicatia cu nicotina poate determina semne si simptome variind de la paloare, ameteala si greata pna la hipotensiune, convulsii si insuficienta respiratorie. D. Concluzii - Nicotina transdermala combinata cu modificarile comportamentale pot ajuta unii pacienti sa nu mai fumeze, prin atenuarea simptomelor de sevraj, dar rezultatele pe termen lung dupa folosirea exclusiva a plasturilor de nicotina nu sunt convingatoare. Se pare ca plasturii nu previn ngrasarea asociata abtinerii de la fumat. Nu exista nici un dovada ca vreunul dintre aceste produse este mai eficient sau mai bine tolerat ca celalalt. E. VII. Sursa: The Medical Letter on Drugs and Therapeutics, vol.34, issue 868, April 17, 1992, pp.37-38.

Tratament farmacologic: Clonidina A. Considerente generale. 1. Clonidina n-a fost nca aprobata de catre Food and Drug Administration n tratamentul sevrajului nicotinic. Este un agonist noradrenergic, un agent antihipertensiv cu efecte blocante centrale eficient n atenuarea anumitor semne fiziologice ale sevrajului opioid. 2. Recent s-a aratat ca atenueaza simptomele sevrajului nicotinic n stadiile incipiente ale tratamentului. B. Dozaj si efecte adverse. 1. n primele studii, s-au folosit tablete perorale de 50 micrograme pna la o doza totala de 150-300 micrograme pe zi. 2. Studii ulterioare au aratat ca se pot folosi plasturii transdermali de clonidina. Acest mod de administrare asigura concentratii terapeutice de clonidina timp de aproximativ 7 zile, o concentratie sanguina constanta, comoditatea administrarii si reducerea efectelor adverse. Se poate folosi si plasturele de 1 mg, sau 2 mg, desi cel de 2 mg poate fi nsotit de efecte secundare mai mari. 3. Utilizarea clonidinei poate fi asociata cu hipertensiune severa de recul la ntreruperea medicamentului. Doza trebuie redusa treptat cu mare atentie nainte de ntreruperea totala a administrarii. 4. Efectele secundare ale administrarii transdermale de clonidina sunt usoare, nsa o mare parte a celor care au primit tramtamentul se plng din cauza efectului sedativ si pacientii trebuie avertizati n aceasta privinta. Alte acuze frecvente sunt uscaciunea gurii, ameteli, simptome ortostatice, cefalee si greata. 5. Utilizarea clonidinei trebuie limitata la primele 2-4 saptamni ale renuntarii la fumat. C. Eficienta.

1.

2. 3. Bibliografie:

Capacitatea clonidinei transdermale de a diminua iritabilitatea, anxietatea si agitatia pare sa fie comparabila cu cea a gumei nicotinice. Superioritatea clonidinei transdermale consta n ameliorarea impulsului de a fuma. Tulburarile de concentrare si foamea nu sunt diminuate de clonidina. Nu s-au raportat nca studii n ce priveste eficienta clonidinei pe termen lung.

1. The Health Consequences of Smoking: Nicotine Addiction. A report of the Surgeon General, 1988. 2. Neuroregulators and the Reinforcement of Smoking: Towards a Bihavioral Explanation. Neuroscience and Biobehavioral Reviews 8:503-513, 1984. 3. Pharmacolagical Aspects of Cigarette Smoking and Nicotine Addiction. NEJM 319:1318-1330, 1988. 4. Nicotine Dependence: Interface between Tobacco and Tobacco-related Disease. Chest 93:37S-55S, 1988. 5. Meta-analysis of Randomized Controlled Trials of Nicotine Chewing-gum. Lancet 2:27-29 6. Long-term Use of Nicotine Chewing-gum. JAMA 260:1593-1596, 1988. 7. Minimal Contact Treatment for Smoking Cessationa. JAMA 260:1575-1580, 1988. 8. Nicotine vs. Placebo Gum in General Medical Preactice. JAMA 261:1330-1335, 1989. 9. Controlled Tr ial of Nicotine Polacrilex Gum with Supportive Measeures. Arch Intern Med 149:1818-1821, 1989. 10. Comparing Tobacco Cigarette Deoendence with other Drug Dependencies. JAMA 261:898-901, 1989. 11. Potentiation of Cigarette Craving and Satisfaction by Two Types of Meals. Addictive Behaviors 14:3541, 1989. 12. Atrial Fibrillation Whila Chewing Nicotine Gum (letter). JAMA 255:1018, 1986. 13. Effects of Transdermal Clonidine Treatment on Withdrawal Symptoms Associated with Smoking Cessation. Arch Intern Med. 148:2027-2031, 1988. 14. Craving for Cigarettes. Britsh Journal of Addiction 82:407-415, 1987. 15. Nicotine-produced Antinociception in Minimally Deprived Smokers and Ex-smokers. Addictive Behaviors 11:239-248, 1986.

16. Pharmacological Treatment of Tobacco Dependence. Pharmacology, Biochemistry & Behavior 30:279-294, 1988.

VALORILE CO DIN AERUL EXPIRAT

I. Fondul problemei. CO este un produs secundar al arderilor prezent n fumul de tigara. Se absoarbe foarte rapid prin alveolele pulmonare n torentul sanguin. n snge, CO este n competitie cu oxigenul pentru ocuparea locurilor fixatoare ale hemoglobinei formnd carboxihemoglobina. Carboxihemoglobina poate fi masurata direct dintr-un esantion de snge sau poate fi calculata estimativ pe baza masuratorilor de gaze din aerul expirat. Aparate pentru determinarea CO din aerul expirat. Un astfel de aparat poate fi folosit pentru a constata n mod direct beneficiile renuntarii la fumat asupra functiei cardiopulmonare. Aparatul Ecolyzer Series 2000 este a paratul de determinare folosit de mai multi ani. Oricum, acesta presupune o investitie de aproape 3 000 de USD. Recent, a aparut analizorul Bedfont EC50 care este portabil si costa sub 1000 USD.

II.

III. Utilizarea analizorului. Clientul executa un inspir profund, si retine respiratia pentru o perioada de timp precizata si apoi expira ntr-o punga. Ulterior, se masoara concentratia de CO din aerul din punga. n general, 8 parti la 1 milion este limita de distinctie ntre fumatori si nefumatori. Oricum, scopul primordial pentru care este folosita analiza n acest program este de a compara nivelul de CO al fiecarui participant la nceputul, nainte si dupa ncetarea fumatului. n felul acesta, participantul primeste un feedback imediat asupra rezultatelor eliberarii de fumat. Perioada de njumatatire a caroxihemoglobinei este de 3-5 ore, asa nct, abtinerea de la fumat timp de mai multe ore va reduce concentratia de CO n mod dramatic, mai ales daca participantul se angajeaza ntr-un program de exercitii fizice aerobice. IV. Bibliografie 1. Evaluation of a portable measure of expired-air carbon monoxide. Preventive Medicine 1988< 17:199-115. 2. Assesment of Addictive Behaviors. New York: The Guilford Press, 1988.

NTELEGEREA RECIDIVEI
Procesul de recuperare Multi fumatori au ncercat sa renunte - reusind sa se abtina pentru diverse perioade de timp - si apoi s-au ntors la obiceiul lor de a fuma. De multe ori acest deznodamnt este resimtit ca un esec si duce la o diminuare a ncrederii n sine si a aprecierii de sine. Nu putini fumatori trec de mai multe ori prin ciclul constituit de ncercarea de a nceta fumatul, abtinere temporara si apoi, ntoarcerea la fumat. Aceste experiente determina formarea unor convingeri eronate despre procesul de recuperare. ntelegerea modului cum are loc recuperarea n urma dependentei si a modului cum se mentine aceasta recuperare sunt esentiale pentru prevenirea recidivei. Terence Gorski, un specialist de frunte n domeniul prevenirii recidivei, afirma ca recuperarea are 6 perioade de dezvoltare: 1. PRETRATAMENTUL. Recunoasterea faptului ca dependenta exista si decizia de a cauta ajutor. Aceasta faza a avut loc atunci cnd v -ati hotart sa va nscrieti la programul Adio Tigari si v-ati pregatit sa renuntati la fumat. 2. STABILIZAREA. Aceasta este perioada de aducere sub control a sevrajului si starii critice. Tiparul dependentei acute este ntrerupt si se experimenteaza simptomele de sevraj imediate si cele din perioada de post-sevraj. Scopul este de a recstiga controlul asupra proceselor mentale, emotionale, judecatii si comportamentului. Saptamna trecuta de detoxificare si saptamna aceasta de tranzitie, fac parte din perioada de stabilizare. 3. RECUPERAREA TIMPURIE. Aceasta este perioada n care nvatati sa functionati din nou fara tutun. Persoana respectiva nvata sa se nteleaga mai bine pe sine nsasi, dobndeste instrumente pentru controlul stresului si pentru viata cotidiana fara tutun, n timp ce continua recuperarea de pe urma efectelor fizice ale tutunului. Urmatoarele 3 saptamni din programul Adio Tigari reprezinta perioada de recuperare timpurie. 4. RECUPERAREA INTERMEDIARA. Stilul de viata centrat n jurul dependentei trebuie sa se tranforme ntr-un stil de viata normal, echilibrat, n care starea de lilbertate fata de tutun este apreciata si resimtita cu placere. Scopul acestei perioade intermediare a recuperarii este tocmai acest stil de viata normal, echilibrat. A doua luna a programului Adio Tigari aduce pentru majoritatea participantilor aceasta faza. 5. RECUPERAREA TRZIE. Scopul primordial al acestei faze este schimbarea personalitatii care presupune o autoestimare sanatoasa, capacitatea de a avea relatii apropiate sanatoase si capacitatea de a traii n mod pozitiv si productiv. Pentru unii dintre fostii fumatori, aceasta etapa nu creeaza probleme serioase. Acestia au crescut n familii relativ functionale si au niste convingeri si valori sanatoase si dispun de strategii de rezolvare a problemelor. Eliberarea de efectele debilitante ale tutunului le permite sa revina la starea anterioara de sanatate fizica si generala destul de repede. Altii, oricum, au de facut eforturi serioase n aceasta faza a recuperarii trzii pentru ca au crescut n familii disfunctionale n care au existat probleme de dependenta si au o personalitate puternica, predispusa la dependenta. Aceste persoane trebuie sa rezolve problemele copilariei mai nainte de a putea sa ajunga la o stare de sanatate generala stabila. n cazul acestor persoane, recuperarea trzie va continua mult timp dupa ncheierea programului Adio Tigari. Acestia vor constata ca fiind foarte utile participarea n cadrul grupurilor de autoajutorare din localitate. Toti fostii fumatori au de cstigat participnd la programul Adio Tigari pna la terminarea acestuia, n vederea completarii perioadei de recuperare trzie. 6. INTRETINEREA. Aceasta perioada are ca scop principal continuarea unei vieti productive, pline de sens, directionata de principiul abstinentei. Aceasta perioada presupune vigilenta si monitorizarea problemelor legate de dependenta si luarea unor masuri corective ori de cte ori este necesar. Intretinerea este un proces care dureaza toata viata.

Cei mai multi constata ca recuperarea nu este o dezvoltare constanta, rectilinie, de la un punct A la un punct B. Un program asa cum este Adio Tigari poate acorda asistenta n cea mai mare parte a fazelor timpurii prin sesiunile planificate. Dar multi constata ca se mpotmolesc la jumatatea drumului. Acestia dau gres n realizarea obiectivului recuperarii si ajung la o abstinenta doar partiala sau de slaba calitate. Modalitatea sanatoasa de a iesi dintr-un punct n care v -ati mpotmolit este de a face o analiza retrospectiva, cautnd sa ntelegeti ce se ntmpla. Daca este nevoie, trebuie sa recurgeti la sprijin suplimentar pentru a iesi din mpotmolire. Oricum, multi se lasa coplesiti de simtamintele de frustrare si esec si rezolva mpotmolirea negnd ca se confrunta cu stresul, recurgnd probabil, n cele din urma, la dependenta lor pentru a gasi usurare. Sau, pot sa recurga la alte comportamente compulsive, nlocuind o dependenta cu alta. Acestia nu ajung la o abstinenta nalta din punct de vedere calitativ. Ce nu este recidiva Ideile gresite despre recidiva prind deseori pe oameni n capcana disperarii. Aceste idei pot deveni asa-numite predictii care se mplinesc de la sine, deoarece omul tinde sa actioneze pe baza convingerilor pe care le are. * Idei eronate cu privire la rolul abtinerii de la folosirea tutunului. (1) Recuperarea nseamna abtinerea de la tutun. (2) Recidiva nseamna folosirea tutunului. (3) Atta vreme ct ma abtin de la tutun, sunt n recuperare. (4) Ori de cte ori recurg la fumat, sunt ntr-o recidiva. (5) Atta vreme ct nu fumez, voi fi stapn pe mine nsumi si dependenta mea. Concluzia eronata este ca scopul primordial al recuperarii este de a nu folosi tutunul. Greseala consta n a crede ca a nu folosi tutunul este egal cu recuperarea. Oricum, multi fumatori raporteaza ca atunci cnd simptomele fumatului sunt nlocuite cu simptomele sevrajului, ei devin att de disfunctionali nct rentoarcerea la fumat li se pare cea mai pozitiva optiune. Astfel ei descopera n modul cel mai dureros ca recuperarea este mult mai mult dect doar simpla abtinere de la fumat. Este nevoie de a nvata sa rezolvi stresul vietii fara sa te sprijini pe crja nicotinica. * Idei eronate despre semnele de alarma ale recidivei. Cei mai multi oameni cred ca recidiva are loc fara avertismente prealabile. Li se pare ca recidiva este un eveniment misterios pe care fumatorul n recuperare nu-l poate prevedea, ci doar spera sa nu se ntmple. Oricum, realitatea este ca rcidiva este un proces si nu un eveniment. Recidiva are semnale de alarma care daca sunt luate n seama, pot preveni evenimentul fumatului. Daca nu sunt luate n considerare, exista o mare probabilitate ca persoana sa se ntoarca la dependenta ei. Semnele de alarma depasesc sfera fumatului. Impulsul de a fuma si obsesia de a fuma sunt semne care intervin tardiv n procesul de recidiva. Prevenirea recidivei nseamna observarea unor semne mult mai timpurii. Nu fiti S.T.O.P. Prevenirea recidivei se bazeaza pe nvatarea unui acronim simplu, S.T.O.P. Aceasta cheie simpla ne ajuta sa reglementam viata noastra pentru a reduce stresul nenecesar, pe care noi nsine l producem.

S` Singuratate. Atunci cnd cineva se simte singur, poate sa creada ca este respins, sa-si construiasca o cochilie de autocompatimire si sa nceapa sa caute alinare n acea crja att de familiara, tigareta. T` Tensiune. A va permite sa acumulati o stare de tensiune, mnie sau resentimente fata de alte persoane sau fata de vreun obiect care va produce frustrare, este o cale propice pentru a ncepe sa va doriti o tigara ca sa nlaturati tensiunea. O` Oboseala. Atunci cnd nu ne odihnim suficient n mod regulat, echilibrul nostru emotional se risipeste. ncepem sa reactionam exagerat la stres si suntem mai susceptibili sa recurgem la solutia oferita de substanta fata de care am fost dependenti. P` Prnzuri neregulate. Mesele regulate ajuta organismul sa pastreze un bioritm constant care determina un metabolism fara dereglari. Servirea meselor la ore neregulate duce la oscilatii ale glicemiei care afecteaza capacitatea creierului de a functiona normal si rational. Atunci cnd cineva este n stare de hipoglicemie, emotiile tind sa scape de sub control si pot sa apara iritabilitatea, nervozitatea si dorinta de a fuma. De multe ori, suporterii nostri ne pot feri de Singuratate, Tensiune, Oboseala si Prnzuri neregulate. Avem nevoie de un plus de atentie plina de afectiune din partea lor n urmatoarele cteva zile de stabilizare dupa sevrajul nicotinic. Instituind un program mai regulat de servire a meselor, de odihna, de exercitiu fizic si recurgnd la relaxare prin discutii cu prietenii ne va ajuta sa ne reechilibram.

Temele de casa constnd n Lista de verificare a stilului de viata sanatos si evaluarea stresului va vor da ocazii sa cugetati la deprinderile de rezolvare a stresului pe care le aveti si ce trebuie sa faceti n ce priveste confruntarea cu poverile de zi cu zi n lipsa fumatului.

PREVENIREA RECIDIVEI - POTICNIRI SI CADERE

Ce nseamna recidiva? Anterior am recapitulat ideea ca recuperarea nu este totdeauna o carare dreapta de la punctul A la punctul B. Pot interveni platouri sau puncte de stagnare de-a lungul drumului. Pot interveni recaderi si alunecari napoi spre fumat. Poate interveni o refugiere ntr-o dependenta substitutiva. Lucrurile stau astfel deoarece recuperarea este un proces de schimbare. Recidiva, nereusita n recuperare este de asemenea, un proces. ntelegerea acestor procese mareste sansa dumneavoastra de a dobndi o libertate bine consolidata fata de tutun. Ce-ar nsemna pentru dvs. sa fumati acum? (Solicitati raspunsuri din partea participantilor.) Participantii vor veni cu o paleta de raspunsuri. Unele dintre ele vor fi urmatoarele: Iar am dat gres!, N-as fi crezut ca sunt n stare, A fost numai un fum, Am fost surprins cu garda coborta, Banuiesc ca nu pot sa ma stapnesc< fumatul produce cu adevarat o stare de dependenta, etc. Exista o deosebire ntre actul fumatului n sine si recidiva sau cadere. Sa numim fumatul unei tigarete poticnire, sau dezechilibrare. Aceasta nsemna ca abtinerea de la fumat a fost ntrerupta. Totusi, procesul de recuperare poate continua, daca comportamentul de fumator este oprit imediat. Adica, evenimentul fumatului nu devine o cadere, o recidiva. Recidiva, caderea, este procesul revenirii la folosirea din obisnuinta, obsesiva, a drogului. Secretul recuperarii reusite este de a va concentra asupra unei abstinente de nalta calitate. A nregistra o poticnire n acest punct al programului de recuperare este un lucru normal, obisnuit< multi experimenteaza acest lucru. Dar daca hotarrea dvs. este sa fiti nefumator, acea poticnire nu trebuie sa devina un esec dect daca veti continua cu nca si nca o tigara. Ceea ce aveti de facut n cazul n care va poticniti este sa stingeti tigara, sa va opriti si faceti o autoanaliza ntrebndu-va: Ce s-a ntmplat? De ce ati fumat acea tigara? Ce factori declansatori ati simtit? Unde s-a ntmplat? Cu cine erati? Raspunsurile la aceste ntrebari va vor nvata o multime de lucruri despre presiunea ambientala si psihologica a dependentei. Veti putea folosi aceste cunostinte pentru a progresa pe calea recuperarii. A reusi nsemna a nvata din greseli. Daca ati avea un prieten care ncearca sa se elibereze de tutun si s-ar poticni, ce i-ati spune? L-ati ncuraja sa porneasca din nou pe calea recuperarii si sa continue? Nu i-ati exprima convingerea ca poate sa reuseasca? Sloganul nostru astazi este mi voi vorbi mie nsumi ca unui prieten. Fiti ca un prieten pentru dvs. nsiva. Daca vi se ntmpla sa va poticniti, vorbiti-va n mod pozitiv despre poticnire. Spuneti-va: Aleg sa fiu liber de tutun si aruncati pachetul si chibriturile< mergeti mai departe pe drumul recuperarii. Procesul de recidivare Exista un tipar al unei disfunctionalitati progresive care are loc n cursul recidivei. Acest tipar merge de la negare si evaziune la pierderea controlului asupra judecatii si comportamentului. n general procesul decurge ca asa: (revedeti diagrama din carnetul de exercitii). PROCESUL RECIDIV:RII NEGARE SI EVAZIUNE Nerecunoasterea unui punct de stagnare n recuperare. FACTORI DE RISC MAJORI Stres puternic sau personalitate predispusa la depedenta< stil de viata cu multi factori de risc (suprancarcat, apasator)< conflicte sociale sau schimbari< neglijarea starii de sanatate (orarul meselor, exercitiul fizic, odihna)< program de recuperare neadecvat (neparticipare).

EVENIMENTE DECLANSATOARE Gnduri stresante, emotii dureroase care sunt nabusite, amintiri dureroase, situatii stresante sau interactiuni stresante cu alte persoane. DISFUNCTII INTERNE Dificultate n a gndi clar, gnduri distorsionate, greutate n a tine sub control emotiile si simtamintele, tulburari de memorie, somn neodihnitor, neputinta de a tine n stapnire stresul, rusine, vinovatie, disperare, revenirea la negare. DISFUNCTII EXTERNE Comportament de aparare si evitare, construirea crizei: pregatirea esecului< depresie< lipsa planificarii< confuzie si reactii exagerate< iritabilitate. PIERDEREA CONTROLULUI Judecata slabita< neputinta de a actiona, de a rezista impulsului< recunoasterea pierderii controlului< limitarea alternativelor: singura solutie este sa trag o tigara< prabusire emotionala sau fizica. RENTOARCEREA LA COMPORTAMENTUL OBSESIV COMPULSIV rusine, vinovatie, remuscare profunda< pierderea controlului asupra uzului de substanta< problemele medicale si de viata escaladeaza.

Examinnd aceste trepte, ne ajuta sa realizam faptul ca putem recunoaste simptomele timpurii si sa actionam pe baza lor, prevenind astfel alunecarea n jos spre folosirea obsesiv-compulsiva a substantei producatoare de dependenta.

PREVENIREA RECIDIVEI: CONFORTUL INDEPENDENT DE ALIMENTE

Alimentare sub imperiul emotiilor De obicei, atunci cnd cineva mannca mai mult dect organismul are nevoie pentru hranire, mannca din motive emotionale. Deoarece nicotina inhiba pofta de mncare si creste rata metabolica, alimentarea sub imperiul emotiilor poate sa treaca neobservata n cazul unui fumator mare, pentru ca nu se ngrasa. Dar cnd acesta rennunta la fumat va ncepe dupa cum bine stim cu totii, sa cstige n greutate. Daca radacina, cauza problemei este alimentarea sub imperiul emotiilor, atunci introducerea unui regim nu rezolva ,de obicei, problema pentru prea mult timp. Efectuarea de exercitii fizice poate sa fie de folos dar probabilitatea aparitiei acceselor de supraalimentare si alimentarii nesanatoase ramne o amenintare la adresa sanatatii. Cheia evitarii problemelor legate de ngrasare datorata alimentarii sub imperiul emotiilor este de a descoperi mai nti de ce mncati n mod compulsiv, iar apoi sa solutionati acea problema emotionala ca parte integranta a programului dvs. de recuperare. Motive care stau la baza alimentarii sub imperiul emotiilor Iata cteva dintre motivele ce se afla la baza foamei si alimentarii compulsive: Dependenta - nevoia de a fi ngrijit, de a fi protejat Teama Mnia, dorinta de razbunare - fata de altii sau sine nsusi Dorinta de perfectiune, realizare Izolare emotionala Depresie Atunci cnd o persoana foloseste mncarea sau se implica n orice alte comportamente de tip compulsiv cum sunt fumatul, bautul, sexul nesanatos, relatiile nesanatoase, munca nesanatoasa, etc., pentru a satisface aceste nevoi, ea va fi totdeauna dezamagita. Aceste nevoi nu sunt satisfacute prin comportament compulsiv. Ele se pot trata mult mai adecvat printr-un program de dezvoltare a personalitatii si de recuperare a stilului de viata. Obtinerea confortului independent de alimente Programul celor 12 Pasi pe care l nvatati este folosit pentru recuperarea n urma oricaror tipuri de comportament compulsiv. Ne arata cum sa traim avnd relatii sanatoase cu o Putere Superioara n care credem si cu ceilalti oameni. Cei 12 Pasi pot fi de folos nu doar pentru a ne ajuta sa oprim fumatul, ci ne ofera un program prin care sa solutionam toate nevoile umane pe care le avem. Bibliografie: Listen to the Hunger, Center City, MN: Hazelden Educational Materials. ISBN 0-89486-434-3. 1987.

PREVENIREA RECIDIVEI: NU VA MPOTMOLITI

De ce va blocati? Orice persoana n curs de recuperare constata ca exista momente cnd se pare ca nu mai progreseaza n sensul recuperarii. Noi numim aceste puncte blocaje de-a lungul drumului recuperarii. Ele reflecta un platou, o perioada de stres care afecteaza progresul. Exista modalitati sanatoase si nesanatoase de a trata aceste blocaje. Cea mai sanatoasa modalitate este de a va opri si re-examina ce se ntmpla cu dvs. Ce factori de risc au aparut care nu erau prezenti nainte? Ce presupozitii false ati folosit ca principii calauzitoare n gndirea dvs. care v-au indus n eroare? Ati devenit prea ncrezator n recuperare?

Multi dintre fumatorii aflati n recuperare si care se blocheaza ntr-un punct, fie ca neaga ca se confrunta cu o dificultate fie ca se lasa coplesiti de simtamntul de frustrare si esec. n felul acesta devin foarte vulnerabili la procesul de recidivare, ntorcndu-se n cele din urma la dependenta lor de tutun pentru a obtine usurarea. Sau, poate recurg la un alt comportament compulsiv: dependente nlcouitoare. Aceasta solutionare nesanatoasa duce la o abstinnenta partiala sau de slaba calitate chiar daca respectivul nu fumeaza. Nu exista motive sa ramneti blocati pentru un timp nedefinit. Exista ctiva pasi sanatosi care pot fi facuti pentru a merge mai departe n vederea continuarii dezvoltarii peronale si a recuperarii. R.A.D.A.R. Terence Gorski a propus acronimul RADAR pentru a rezuma actiunile recomandate pentru evitarea ramnerii n capcana unui blocaj. R` RECUNOASTETI ca a aparut o problema. A` ACCEPTATI ca este normal sa aveti probleme. D` DETASATI-VA pentru a vedea lucurile din perspectiva. A` APELATI la ajutor. R` RASPUNDETI prin actiune atunci cnd sunteti pregatit. Terence Gorski. The Relapse/Recovery Grid. Center City, MN: Hzelden Educational Materials. ISBN 0-89486-544-7. 1989.

TRATAREA PROBLEMELOR EMOTIONALE

Majoritatea fumatorilor admit ca au folosit tigarile pentru a nvinge unele simtaminte (de exemplu: frustrarea, apasarea, mnia sau nervozitatea). Simpla nlaturare a tigarilor fara nlocuirea comportamentului cu care fumatorul nvingea respectivele emotii, este contraproductiva. n general psihologi identifica cinci categorii principale de emotii: TRISTETE BUCURIE TEAM: RUSINE MNIE

Exista multe variatii n cadrul fiecareia dintre aceste categorii si se ntmpla deseori sa dam unui simtamnt diferite denumiri. Cum sa abordam simtamintele? Pentru a trata eficient simtamintele noastre trebuie sa facem trei lucruri. 1. Identificati-va simtamintele. Acest lucru va fi dificil pentru ca putini oameni sunt constienti de diversitatea simtamintelor lor. Scrierea unui jurnal al simtamintelor de care sunteti constient sau inventarierea simtamintelor (bifnd o lista data de simtaminte) n fiecare zi, sunt doua metode care va pot ajuta sa deveniti mai constient. Fara aceasta constientizare a simtamintelor nu veti putea fi n stare sa faceti prea multe pentru a le nvinge. 2. Vorbiti despre simtamintele dvs., luati-va n stapnire simtamintele. A sti ce simtiti este important dar a lua n stapnire simtamintele dvs. este, de asemenea, decisiv. Aceasta nseamna sa fiti n stare sa mpartasiti sau sa prelucrati, sa redati simtamintele dvs. si altora. Luarea n stapnire a simtamintelor se poate ncepe mpartasind cu cineva jurnalul sau inventarul simtamintelor dvs. Lucrul acesta poate fi facut n cadrul discutiilor din grupul de sprijin. Timpul petrecut n discutarea simtamintelor celor mai dureroase (mnie, teama, singuratate), timpul rezervat pentru a trai aceste simtaminte este un timp bine folosit. Daca nu va luati n stapnire simtamintele, atunci va vo r lua ele n stapnire. 3. Lasati simtamintele sa se stinga. Lasndu-le sa se stinga veti evita transformarea lor n resentimente care sunt deosebit de stresante si pot sa declanseze impulsul de a fuma. Obtineti sprijin n perioada de rezolvare a simtamintelor E posibil sa aveti nevoie de ajutor n oricare sau toate trei dintre cele trei trepte de mai sus. Un sistem de sprijin este un mijloc important de ajutorare pe parcursul tratarii simtamintelor si va creste sortii de izbnda ai unei recuperari reusite. Deseori, mpartasind simtamintele cu altii ele se vor stinge. Daca acest lucru nu se ntmpla puteti cere prietenului sau grupului de sprijin sa aiba o discutie cu dvs. daca observa ca repetati niste simtaminte vechi sau resentimente. Un sistem de sprijin care va ajuta sa prelucrati simtamintele n mod eficient functioneaza n felul urmator: Este n stare sa asculte fara sa ncerce sa puna la punct persoana care vorbeste. ntreaba despre simtaminte. Confrunta cu problemele fara sa judece. Ajuta membrii sa recunoasca progresele realizate. Din cauza implicarii personale, membrii familiei sau prietenii foarte apropiati s-ar putea sa fie mai putin n stare de sprijin eficient n tratarea simtamintelor dect un grup de sprijin sau alte persoane care renunta la fumat. Fiti rabdator cu dvs. nsiva Formarea aptitudinilor dvs. prezente de rezolvare a problemelor a durat ani de zile. Noile aptitudini nu pot fi formate cu usurinta, de la o zi la alta. Abordati lucrurile unul cte unul. Atunci cnd va aflati ntr-o situatie dificila sau tensionata, practicati pasii mentionati mai sus. Ei va vor ajuta sa tratati simtamintele dvs. n loc sa reactionati, asa cum n general procedeaza majoritatea oamenilor

cnd au de-a face cu simtamintele. Att bautura ct si stresul excesiv, doua dintre cauzele majore ale recidivei la fumatori, sunt direct legate de tratarea sau refuzul de a trata propriile simtaminte negative. Constientizati si sarbatoriti progresele realizate. Atunci cnd observati simtaminte din categoria bucurie, opriti-va si savurati-le. Umorul, bucuria si simtamintele de fericire au de-a face cu endorfinele din creierul nostru care contracareaza stresul si ne ofera un stimulent natural, fiziologic. Cu ct putem forma mai multe asemenea mijloace naturale de a nvinge problemele, cu att mai putin vom fi susceptibili la metodele artificiale de rezolvare a problemelor cum sunt drogurile de tipul nicotinei si alcoolului.

Adaptat dupa Moskal, S.E. si Wightman R., Hinsdale Hospital^s New Breath, New Life for Her, Hinsdale, IL.

REFLEXII N OGLINDA
Cteva ntrebari orientative pentru un inventar n patru etape Am facut o autoanaliza ndrazneata, un inventar moral al propriei noastre vieti 1. CUM MA AFECTEAZA OBICEIUL FUMATULUI? Probleme medicale si fizice? Imaginea despre sine? Echilibru emotional? Vitalitatea si energia? Preocuparile? Financiar? Spiritual? 2. CE REPERCUSIUNI ARE OBICEIUL MEU DE A FUMA ASUPRA ALTORA? Acasa? La locul de munca? n societate? Preocuparile? Financiar? Exemplul oferit copiilor? Singuranta acasa, n masina? 3. CE SITUATII FAC SA APARA NEVOIA DE A FUMA? Apeluri telefonice sau alte activitati concrete? ngrijorarea? Certurile si mnia? Momentele de anxietate? Situatiile de urgenta? 4. CE DEFECTE DE CARACTER NUTRESC DEPENDENTA? Nesiguranta, temerile, anxietatea? Lipsa unei imagini pozitive despre sine, lipsa ncrederi n sine? Mndria exagerata? Comportamentul dictatorial? Nerabdarea? Mnia? 5. CE MIJLOACE POSED? Curaj, curiozitate, deschidere? Sensibilitate, grija fata de sine si fata de altii? Capacitatea de a reflecta si de a fi sincer cu mine nsumi? Gndire logica, organizare mentala, capacitate de nvatare? Preluat cu permisiunea Jeanne E. Twelve Steps for Tobacco Users. Hazelden. Center City, MN: Hazelden. 1989.

VINDECAREA COPILULUI DIN LAUNTRU

Radacinile din copilarie ale dependentei Legatura dintre cele traite n copilarie si dependentele contractate n viata de adult au fost puse n evidenta de catre numerosi experti n tratament. Desi cauza precisa datorita careia o persoana devine dependenta nu este usor de identificat si de obicei acest lucru nu este simplu, totusi se pare ca exista unii factori din experientele traite n familie care cresc riscul aparitiei starilor de dependenta. Aceeasi factori sunt cei care submineaza procesul recuperarii, favoriznd n mod deosebit, posibilitatea substituirii unei forme de dependenta cu o alta forma. Cu certitudine, acesti factori afecteaza capacitatea persoanei de a ajunge la integritate si la o viata emotionala echilibrata. Vulnerabilitatea fata dependente pare sa fie accentuata atunci cnd o persoana creste ntr-un mediu n care au existat una sau mai multe dintre urmatoarele disfunctionalitati cronice: * Unul sau ambii parinti dependenti de un drog * Mediu familial n care se practica violenta (fizica, sexuala, verbala, emotionala). * O familie neglijenta. Parintii dependenti fata de munca pot fi n situatia de a neglija nevoile copiilor. * O familie n care domina o atmosfera de blam n care copilul nu este niciodata apreciat, o familie n care copilul nu reuseste sa fie niciodata suficient de cuminte, bun. * Prezenta n familie a unui grad mare de inconsecventa. Luptele dintre soti sau divortul parintilor pot da nastere la astfel de situatii. Aceste disfunctionalitati pot fi voite sau nerecunoscute. De exemplu, neglijarea nevoilor unuia dintre copii poate sa fie consecinta faptului ca un alt membru al familiei are nevoie de ngrijiri continue din cauza unei boli grave, sau n cazul n care unul dintre parinti a decedat cnd copilul era la o vrsta frageda. Rezultatul tuturor acestor situatii dureroase este ca copilul poate sa ramna cu anumite nevoi fundamentale nemplinite si ca urmare, si formeaza mecanisme de rezolvare a problemelor care nu sunt adecvate vietii de adult. Ei sunt mai vulnerabili la logica emotionala a personalitatii de tip dependent. Tiparele modului de rezolvare a problemelor tind sa se ncadreze n urmatoarele 4 categorii: * Eroul sau salvatorul. Joaca rolul de parinte pentru copiii mai mici< deseori este fratele/sora cel/cea mai n vrsta. Se autoestimeaza dupa comportamentul exterior. Deseori este laudat pentru maturitatea lui, este un lider, are realizari academice. Este hiper-responsabil. Este vulnerabil la dependenta fata de munca, fata de putere si la tulburari de comportament alimentar. * Tapul ispasitor sau oaia neagra. Foloseste scandalul sau comportamentul negativ pentru a atrage atentia. Are o imagine proasta despre sine, o autoestimare scazuta. Este foarte vulnerabil la presiunea colegilor, tovarasilor, la delicventa, dependenta de droguri, promiscuitate. * Clovnul sau mascota. Ofera scene comice familiei constituind o modalitate de a reduce tensiunea. Depinde de masca vesela, se bazeaza pe capacitatea de a fi pe placul celorlalti pentru a -si ascunde temerile si simtamintele de inadecvare. Vulnerabil la munca, bani si dependenta de sex. * Copilul pierdut. nvinge stresul refugiindu-se n lumea imaginatiei, a fantasmelor, evitnd realitatea. Susceptibil la depresie cronica si risc de suicid. Se autoizoleaza. Vulnerabil la dependenta relationala, la dependenta de droguri si la tulburarile de comportament alimentar. Tipare nesanatoase de rezolvare a problemelor din trecut Copii care sunt crescuti n astfel de familii cu disfunctionalitati ajung deseori la maturitate avnd tipare disfunctionale, neadecvate de rezolvare a problemelor vietii de adult. Ei sunt numiti COPII ADULTI deoarece sunt adulti cu probleme ramase nerezolvate din copilarie. Ei poarta o povara

emotionala de teama, ndoiala si nesiguranta. Este probabil ca n familia acestor persoane s-au practicat trei reguli care i-au handicapat ca adulti: * Nu vorbi! Trebuie sa pastrezi secretele familiei. * Sa nu te ncrezi n nimeni. Este mai sigur sa te izolezi dect sa ai relatii cu ceilalti. * Nu plnge! nabuse, reprimeaza simtamintele pentru a evita durerea. Iata cteva dintre tiparele nesanatoase de rezolvare a problemelor pe care copiii adulti le practica: * Izolarea si evitarea conflictelor. * Manipularea si tinerea sub control. * Dificultati n definirea limitelor potrivite. * Dificultati n a avea ncredere n ceilalti. * Hiper-responsabili sau iresponsabili. * Perfectionism. * Probleme legate de relatiile apropiate si legate de mentinerea unor relatii sanatoase. S-a constatat ca copiii adulti ai alcoolicilor au o probabilitate de 4 ori mai mare de a deveni alcoolici dect copii crescuti n familii nealcoolice. Copiii adulti par sa fie mult mai nclinati ca n starile de labilitate emotionala sa reactioneze prin continuarea unei relatii nesanatoase, dependente. Copiii adulti tind sa se casatoreasca cu copii adulti care au avut o copilarie la fel de dureroasa, dezorganizata. Din aceasta cauza, multi copii adulti devin co-dependenti cu o persoana dependenta. Copiii adulti sunt co-dependenti nca din familiile de unde au provenit si pot deveni co-dependenti si fata de membrii familiei n care traiesc n prezent sau fata de alte persoane importante pentru viata lor. Sunteti un copil adult? Lista de ntrebari care urmeaza (foaie volanta) poate fi utila n cazul n care banuiti ca familia din care proveniti a fost disfunctionala: 1. Ma simt deseori izolat si mi-e teama de oameni, mai ales de persoane sus-puse? 2. M-am observat cautnd aprobarea celorlalti pna la pierderea propriei mele identitatii? 3. Mi-e frica n mod exagerat de persoanele mnioase si de criticile la adresa mea? 4. Simt deseori ca sunt o victima n relatiile mele personale sau de serviciu? 5. Simt uneori ca am un simt prea dezvoltat al responsabilitatii care ma face cu usurinta sa fiu preocupat de altii mai mult dect de mine nsumi? 6. Gasesc ca mi-e greu sa recunosc propriile mele greseli si responsabilitatea pe care o am fata de mine nsumi? 7. Am simtaminte de vinovatie atunci cnd iau pozitie n favoarea drepturilor proprii n loc ca sa cedez n favoarea altora? 8. Ma simt dependent de starile emotionale pozitive, de distractii? 9. Confund dragostea cu mila si tind sa iubesc persoanele de care mi-e mila ? 10. Gasesc ca mi-e greu sa-mi recunosc sau sa-mi exprim simtamintele, inclusiv simtaminte cum sunt cele de bucurie si fericire? 11. Gasesc ca ma judec prea aspru pe mine nsumi? 12. Simt ca am o imagine proasta despre mine nsumi? 13. Ma simt deseori parasit n cursul relatiilor mele cu ceilalti? 14. Am tendinta n relatiile mele cu ceilalti sa reactionez n loc sa actionez? Aceste poveri emotionale sunt extrem de stresante si este probabil ca ele sa saboteze recuperarea daca nu sunt identificate si tratate. Multi experti considera ca recuperarea fara vindecarea problemelor copilului adult este imposibila. Nu este niciodata prea trziu sa aveti o copilarie fericita

Din fericire, exista solutii disponibile pentru copiii adulti. Deoarece recunoasterea legaturii dintre copilaria disfunctionala si dependentele vrstei adulte a avansat foarte rapid, exista la ora actuala numeraose instrumente disponibile pentru studiu si dezvoltare personala. Multi copii adulti gasesc ca participarea la un grup de sprijin mpreuna cu cei care au probleme similare este deosebit de utila n recunoasterea faptului ca nu sunt singuri. Grupul poate oferi ncurajare pe parcursul perioadei n care persoana face eforturi pentru tratarea problemelor. Cei 12 Pasi ai Recuperarii din depedenta tabagica pot fi aplicati si n cazul recuperarii din sindromul copilului adult. Unii copii adulti proveniti din familii extrem de violente s-ar putea sa aiba nevoie de asistenta specialistilor pentru rezolvarea problemelor lor. Multi consilieri familiali si psihologi sunt familiarizati cu sindromul copilului adult si sunt pregatiti sa ofere asistenta individualizata. n plus, multe institutii de tratare a dependentelor desfasoara programe n ambulator sau programe scurte pentru co-dependenti, mai ales pentru cei proveniti din familii disfunctionale. Aceste programe sunt deosebit de utile pentru acei copii adulti care socotesc ca au ajuns ntr-o perioada critica a vietii lor din cauza problemelor nerezolvate. Multe persoane aflate n recuperarea dintr-o stare de dependenta gasesc, de asemenea, ca un program de scurta durata axat pe tratarea problemelor copilului adult este folositoare n consolidarea recuperarii. Daca ati recunoscut unele dintre problemele pe care le-am prezentat despre copilul adult, luati masuri pentru dvs. nsiva. Cu ajutorul acelei Puteri Superioare si sprijinul celorlalti oameni, multi copii adulti descopera realitatea unei maturitati fericite, sanatoase pentru ca au gasit vindecare pentru copilul ascuns n launtrul lor. Si dvs. puteti sa va bucurati de o copilarie fericita pentru a deveni un adult traind o viata pozitiva, productiva.

Sunteti un copil adult?

Lista de ntrebari care urmeaza (foaie volanta) poate fi utila n cazul n care banuiti ca familia din care proveniti a fost disfunctionala: 1. Ma simt deseori izolat si mi-e teama de oameni, mai ales de persoane sus-puse? 2. M-am observat cautnd aprobarea celorlalti pna la pierderea propriei mele identitatii? 3. Mi-e frica n mod exagerat de persoanele mnioase si de criticile la adresa mea? 4. Simt deseori ca sunt o victima n relatiile mele personale sau de serviciu? 5. Simt uneori ca am un simt prea dezvoltat al responsabilitatii care ma face cu usurinta sa fiu preocupat de altii mai mult de ct de mine nsumi? 6. Gasesc ca mi-e greu sa recunosc propriile mele greseli si responsabilitatea pe care o am fata de mine nsumi? 7. Am simtaminte de vinovatie atunci cnd iau pozitie n favoarea drepturilor proprii n loc ca sa cedez n favoarea altora? 8. Ma simt dependent de starile emotionale pozitive, de distractii? 9. Confund dragostea cu mila si tind sa iubesc persoanele de care mi-e mila ? 10. Gasesc ca mi-e greu sa-mi recunosc sau sa-mi exprim simtamintele, inclusiv simtaminte cum sunt cele de bucurie si fericire? 11. Gasesc ca ma judec prea aspru pe mine nsumi? 12. Simt ca am o imagine proasta despre mine nsumi? 13. Ma simt deseori parasit n cursul relatiilor mele cu ceilalti? 14. Am tendinta n relatiile mele cu ceilalti sa reactionez n loc ca sa actionez? Preluat cu permisiunea Melody Beattie, Codependent No More

BIBLIOGRAFIE PENTRU COPII ADULTI

ntelegerea problemei Melody Beattie, Codependent No More: How to Stop Controlling Others and Start Caring for Yourself. New York, NY: Harper & Row Pub. ISBN 0-06-255446-8. 1987. Janet Wititz. Adult Children of Alcoholics. Pompano Beach, FL: Health Communications, Inc. ISBN 0-932194-15-X. 1983. Charles Whitfield, Healing the Child Within: Discovery and Recovery for Adult Children of Dysfunctional Families. Pompano Beach, FL: Health Communications, Inc. ISBN 0-932194-40-0. 1987. Grupuri de autoajutorare Al-Anon Adresa: Al-Anon World Service Headquarters. P.O. Box 862 Madison Square Station New York, NY 10018 (212) 302-7240 Co-dependents Anonymous P.O.Box 5508 Glendale AZ 85312 ACOA (Adult Children of Alcoholics) Adult Children of Alcoholics P.O.Box 3216 Torrance, CA 90505

Rechizite pentru dezvoltarea personala Amy Dean. Making Changes: How Adult Children Can Have Healthier, Happier Relationships. Center City, MN: Hazelden Educational Materials. ISBN: 0-89486-460-2. Pentru un catalog sunati la tel 1-800-328-9000 USA sau scrieti la adresa Hazelden, Pleasant Valley Road, Box 176k, Center City, MN 55012. 1988 Ron Ross. When I Grow Up I Want to Be an Adult. O carte de autoajutorare. San Diego, CA: Recovery Publications, Inc. ISBN 0-941405-09-5. 1990.

Friends in Recovery. Twelve Steps for Christians from Addictive and Other Dysfunctional Families. San Diego, CA: Recovery Publications. ISBN 0-941405-06-0. 1988.

SUFERINTA CAUZATA DE PIERDEREA TIGARETELOR SI FUMATULUI

Sa pierd tutunul, prietenul meu? Multi fumatori ajung sa simta ca tigarile sunt prietenii lor. Atunci cnd nceteaza sa mai fumeze ei au un simtamnt intens de pierdere. Este numai normal sa suferim, sa ne ntristam din cauza pierderii oricarui lucru important. Uneori, daca pierderea este mare, sunt zguduite nsasi temeliile vietii noastre si cadem n descurajare. Datorita faptului ca fumatorii formeaza treptat o legatura emotionala intensa cu tigara, ei sufera atunci cnd fumatul este nlaturat din viata lor. Orice fiinta omeneasca ce se confrunta cu pierderea sau anticiparea pierderii unui bun sau persoane ndragite, resimte o durere sufleteasca si trece printr-o suferinta. Pierderea aduce cu sine un simtamnt de tristete si goliciune.

Stadiile suferintei Cei mai multi traverseaza anumite stadii de suferinta desi nu fiecare trece prin fiecare din aceste stadii si nu n mod necesar n aceeasi ordine. Timpul necesar pentru prelucrarea suferintei variaza si el de la individ la individ. Oricum, n general, daca cineva nu traverseaza procesul de suferinta ntr-un mod productiv, poate sa ajunga la epuizare. Stadiile majore ale suferintei sunt: * NEGARE. O amorteala pasagera ne protejeaza de realitate. * EMOTII sau MNIE. Reactiile exagerate sau iritarea pot sa apara pe neasteptate. * DEPRIMARE si SINGURATATE. Simtamntul de tristete, de parasire, pierderea bunei dispozitii. Pot sa apara simptome psihosomatice de distres. * PANICA. Un acces de panica deoarece nu ne putem gndi la nimic altceva dect pierderea. Dificultatea de concentrare. * VINOVATIE. Simtaminte de vinovatie legate de relatie si pierderea respectiva. * SPERANTA, ACCEPTAREA REALITATII. Stadiul final al vindecarii.

Trebuie sa ma ntristez, sa sufar?

Suferinta datorata pierderii unui nsotitor de zi cu zi asa cum a fost pentru dvs. tigara este o realitate si nu se pune problema daca trebuie sau nu sa suferiti din cauza ei. Ar fi nsa util s-o limitati si s-o prelucrati n asa fel nct sa va permita sa ramneti o persoana libera de tutun. Pentru aceasta ntrebati-va: A fost tigara ntr-adevar un prieten? Aceasta ntrebare va fi discutata peste cteva minute n grupul dvs.