CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art 1. - Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme, reglementeaza

punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog
cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din
Romania, denumita in continuare lege.

Art 2. - Prin psiholog cu drept de libera practica, denumit in continuare psiholog, se inteleg
persoanele prevazute la art. 2 alin (1) din lege care au absolvit o institutie de invatamant
superior cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata si desfasoara, potrivit atestarilor
dobandite, tipurile de activitati enumerate la art. 5 din lege.

Art 3. - Prin diploma de licenta asimilata, in sensul art. 2 alin. (2) din lege se inteleg:

a) actele emise de institutiile de invatamant superior care atesta absolvirea, pana in anul 1990
inclusiv, a unei facultati de filosofie, filosofie - istorie sau din domeniul stiintelor socio-
umane;

b) diplomele si diplomele de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata,

incepand cu anul 1991, pentru una din specializarile: psihosociologie, psihopedagogie
speciala si psihologie, in conditiile dublei specializari.

Art 4. - Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate in situatia prevazuta la art. 3, lit. a),
trebuie sa indeplineasca, cumulativ, si conditia desfasurarii unor activitati prevazute la art. 5
din lege pe o perioada de minimum 10 ani, dovedita prin documente legalizate.

Art 5. - Absolventii facultatilor din domeniul socio-psiho-pedagogie dupa anul 1991, care la
data intrarii in vigoare a legii exercitau legal functia de psiholog, dovedita cu documente
legalizate, pot solicita atestatul de libera practica urmand procedurile specifice de atestare
stabilite prin prezentele norme.

Art 6. - In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, psihologul este independent

profesional si nu poate fi supus nici unei ingradiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de
lege impotriva acestora.

Art 7. - (1) Prin independenta profesionala a psihologului este garantata exercitarea

activitatilor prevazute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fara
nici o ingerinta in ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea
Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a legilor in vigoare.

(2) Independenta profesionala in exercitarea actului psihologic confera, potrivit legii,

dreptul de initiativa si decizie, cu asumarea integrala a raspunderii pentru calitatea acestuia.
Art 8. - (1) In situatia in care tipurile de activitati prevazute la art. 5 din lege, toate sau unele
din acestea, sunt desfasurate in echipa raspunderea pentru actele psihologice apartine
psihologului coordonator al echipei si psihologului care desfasoara direct actul psihologic.

(2) In situatiile in care coordonatorul echipei nu este psiholog raspunderea pentru

actele psihologice revine psihologului care desfasoara direct actul psihologic.

Art 9. - (1) Psihologul este obligat sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele si

informatiile despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, fiind
interzisa utilizarea in interes personal sau in beneficiul unui tert a informatiilor dobandite in
exercitarea actului psihologic.

(2) Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu
acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante in raport cu scopul urmarit, fara a
se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu
drept de libera practica.

(3) In situatiile in care, potrivit legii, psihologul este obligat sa dezvaluie aspecte
cuprinse in confidentialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.

(4) Confidentialitatea actului psihologic persista si dupa incheierea relatiilor

profesionale cu beneficiarul.

(5) Psihologul raspunde disciplinar pentru incalcarea confidentialitatii actului

psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si
Codului de procedura disciplinara.

CAPITOLUL II

Dobandirea dreptului de libera practica

Art 10. - Obtinerea atestatului de libera practica, in oricare dintre formele prevazute la art. 10
din lege, presupune parcurgerea urmatoarelor etape, a caror succesiune este obligatorie:

a) depunerea dosarului la comitetul filialei de care apartine solicitantul, verificarea

continutului si conformitatii si inaintarea acestuia la Comitetul director;

b) analizarea dosarului de catre comisia aplicativa, potrivit procedurilor specifice fiecarei

comisii, reglementate prin prezentele norme;

c) parcurgerea de catre psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecarei comisii

aplicative;
d) sustinerea de catre presedintele comisiei aplicative, in cadrul Comitetului director, a
propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului in domeniul de specializare solicitat;

e) eliberarea de catre Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de libera practica,

in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, de prezentele norme
metodologice si de documentele aprobate de Conventia Nationala a psihologilor din
Romania.

Art 11. - Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica trebuie sa cuprinda:

a) cerere tip adresata Comitetului director;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;

d) certificat de cazier judiciar;

e) copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotararea judecatoreasca definitiva si

irevocabila de divort, dupa caz;

f) certificat medical eliberat in conditiile legii;

g) copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor stagii, cursuri de specializare
si alte forme de perfectionare;

h) copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca, iar pentru
psihologii din structurile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale adeverinte care sa
ateste vechimea in munca si in specialitate;

i) extras din fisa de post - numai pentru obtinerea atestatului de libera practica in conditiile
art. 13 lit. b), din prezentele norme.

j) curriculum vitae si lista manifestarilor stiintifice la care a participat, a comunicarilor

stiintifice prezentate, a articolelor si cartilor de specialitate publicate;

k) dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.

Art 12. - (1) Dupa primirea dosarului si verificarea conformitatii acestuia, Comitetul filialei il
transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la depunere, la secretariatul
Comitetului director.

(2) Prin conformitate in sensul alin. (1) se intelege verificarea existentei in dosar a
documentelor prevazute la art. 11 din prezentele norme metodologice;
 (3) Secretariatul Comitetului director inregistreaza dosarul si comunica
solicitantului data cand a fost programat pentru sustinerea procedurilor de atestare in fata
comisiei aplicative competenta.

Art 13. - (1) Atestatul de psiholog cu drept de libera practica se poate obtine in baza:

a) formarii profesionale conform standardelor stabilite prin hotarare de catre Comitetul

director;

b) experientei profesionale dovedite.

(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere in fiecare dintre cele doua
modalitati de obtinere a atestatului.

Art 14. - In exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:

a) psiholog practicant;

b) psiholog specialist;

c) psiholog principal.

Art 15. - (1) Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie desfasoara proceduri si activitati
specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in
urmatoarele specialitati:

a) psihologie clinica;

b) consiliere psihologica;

c) psihoterapie.

(2) Competenta in specialitatea psihoterapie poate fi dobandita si de absolventi ai

facultatilor de medicina generala (medicii psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie,
teologie cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de
specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare
potrivit cerintelor prevazute de prezente norme.

(3) Psihologul atestat in specialitatea psihoterapie are si toate competentele

psihologului atestat in specialitatea consiliere psihologica, pe trepte similare de specializare.
Art 16. - Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor desfasoara proceduri si
activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor
in urmatoarele specialitati:

a) psihologia muncii si organizationala;

b) psihologia transporturilor;

c) psihologia aplicata in servicii.

Art 17. - Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala desfasoara

proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al
psihologilor in urmatoarele specialitati:

a) psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;

b) psihopedagogie speciala.

Art 18. - (1) Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala
desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera
practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:

a) psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale;

b) psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

(2) Competenta in specialitatea Psihologie judiciara - evaluarea comportamentului

simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta si de catre absolventii facultatilor de drept cu
conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit
prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor
prezentelor norme.

(3) Psihologul atestat in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii

nationale are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea psihologia muncii si
organizationala, pe trepte similare de specializare.

Art 19. - Competentele psihologilor pe treptele de specializare prevazute la art. 14 si pentru

fiecare specialitate se stabilesc prin hotarare a Comitetului director la propunerea fiecarei
Comisii aplicative.

Art 20. - Competentele psihologilor se obtin prin programe universitare la nivel de Licenta,
Masterat sau Doctorat si prin programe de formare complementara organizate in conditiile
stabilite prin prezentele norme.
Art 21. - In vederea obtinerii atestatului de psiholog in fiecare treapta de specializare
candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va contine documentele prevazute la
art. 11.

Art 22. - Conditiile de obtinere a atestatului de libera practica prin cele doua modalitati
prevazute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecarei comisii aplicative prin hotarare
a Comitetului director.

Art 23. - Trecerea psihologilor in trepte de specializare superioare se poate realiza la

solicitare, dupa minimum 5 ani de exercitare a profesiei, daca sunt indeplinite si celelalte
conditii de formare profesionala stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.

Art 24. - Obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de
psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie pentru:

a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege in
ministerele si institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei
nationale;

b) psihologii care, in conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de
arma;

c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica

poligraf.

Art 25. - Membrii Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta
nationala trebuie sa detina autorizatie de acces la informatii clasificate de nivel strict secret,
eliberata de organele in drept, potrivit legii.

Art 26. - Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care isi
desfasoara activitatea in institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de
catre membrii comisiei aplicative de specialitate.

Art 27. - (1) Comisia aplicativa competenta analizeaza documentele din dosarul de atestare si
decide admiterea dosarului in baza indeplinirii conditiilor de studii, respectiv a disciplinelor
obligatorii prevazute in procedurile specifice fiecareia.

(2) In cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), presedintele comisiei

propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.

Art 28. - Comitetul director, dupa parcurgerea etapelor obligatorii prevazute in prezentele
norme, dupa caz, elibereaza solicitantului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de libera practica sau adresa de
comunicare a respingerii acordarii atestatului.
Art 29. - Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul
Comitetului director o contestatie in termen de 10 de zile de la data comunicarii.

Art 30. - In termen de 30 de zile de la data inregistrarii, Conducerea operativa a Colegiului va

analiza contestatia depusa si prin grija secretariatului va comunica modul de solutionare a
acesteia.

Art 31. - Dupa eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura inscrierea
psihologului in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si
alocarea codului personal.

Art 32. - Parafa profesionala individuala va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele

elemente:

a)numele si prenumele psihologului;

b)codul personal, format din 5 cifre, alocat in ordinea inscrierii in Registrul unic al
psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I, cod ce nu va mai putea fi
realocat;

c) treapta de specializare;

d) domeniul de specializare potrivit atestatului.

Art 33. - Atestatele de libera practica emise sunt in regim individual si se trec in Registrul
unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I.

Art 34. - (1) Dosarul persoanei atestate se arhiveaza la secretariatul Comitetului director,
potrivit prevederilor legale.

(2) Dosarele persoanelor carora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar
pentru o noua solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele
norme.

(3) Pentru obtinerea atestatului in alta specialitate sau in alta treapta de specializare
dosarul prevazut la alin. (1) se completeaza numai cu actele si documentele necesare.

Art 35. - Persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) si (3) din lege, beneficiaza de recunoasterea
documentelor de calificare profesionala in conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind
recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din
Romania, cu modificarile ulterioare. Dobandirea dreptului de libera practica, pentru cei care
se stabilesc in Romania, se face in conformitate cu procedura aplicabila psihologilor romani,
potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoastere a calificarii profesionale obtinute in
UE si SEE pentru cetatenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din Romania.

Art 36. - (1) Persoanele prevazute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura
atestarii reglementata prin prezentele norme, precum si de la obligativitatea inscrierii in
Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania sau de la plata unor
taxe administrative.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a face o declaratie, autentificata

de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul
Romaniei precum si la perioada prestarii acestor servicii , pe care o va depune la Comitetul
Director.

(3) Documentele prevazute la alin. (2) vor fi insotite de copii legalizate, traduse in
limba romana, ale documentelor care atesta competentele profesionale, in domeniul
psihologiei, eliberate in tara de origine.

(4) In urma analizarii dosarului cu documentele prevazute la alin. (2) si (3) de catre
conducerea operativa a Colegiului Psihologilor din Romania, potrivit art. 40 din lege,
Presedintele acestuia va elibera autorizatia provizorie de prestare a serviciilor psihologice
pentru perioada si activitatile solicitate prin cerere.

(5) Pentru persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de
recunoastere a studiilor efectuate si a documentelor de calificare in profesia de psiholog este
Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Art 37. - Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaboreaza norme si proceduri de control
si supervizare profesionala in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul Colegiului.

Art 38. - (1) Supervizarea profesionala este activitatea formativa specifica profesiei de
psiholog prin care se asigura managementul calitatii actului psihologic.

(2) Comitetul director, prin Comisiile aplicative, stabileste procedurile de

supervizare si de formare a psihologilor cu drept de supervizare.

(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialisti si psihologii practicanti,

iar psihologii specialisti pot superviza psihologii practicanti conform procedurilor stabilite de
catre fiecare Comisie aplicativa.

(4) Pentru a putea desfasura activitati de supervizare profesionala psihologul care

solicita atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe langa documentele prevazute la art. 11,
trebuie sa indeplineasca si criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin
procedurile specifice fiecarei comisii aplicative.
Art 39. - (1) Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de psiholog se realizeaza de catre
membrii Comitetului director in conformitate cu procedurile stabilite prin hotarare a
Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.

(2) Comitetul fiecarei filiale teritoriale controleaza activitatea profesionala a

membrilor Colegiului din zona de responsabilitate, in limitele mandatului dat de Comitetul
Director.

Art 40. - Pregatirea persoanelor cu atributii de control se face prin sustinerea unor instructaje
periodice desfasurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate
prin dispozitie scrisa a Presedintelui acestuia.

Art 41. - Controlul pe baza de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se
efectueaza in urmatoarele cazuri:

a) sesizari ale psihologilor din teritoriu;

b) reclamatii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.

Art 42. - Reclamatia primita la Comitetul director este analizata si solutionata potrivit
reglementarilor Codului de procedura disciplinara aprobat de Conventia nationala.

Art 43. - Furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza prin: cabinete psihologice

individuale, cabinete psihologice asociate, societati civile profesionale sau in temeiul unor
contracte individuale de munca, potrivit legii.

Art 44. - Angajatorii au obligatia de a sprijini procesul de formare profesionala continua a

psihologilor.

Art 45. - Comitetul director, prin comisiile sale, avizeaza profesional formele de pregatire
continua a psihologilor.

Art 46. - In scopul asigurarii secretului profesional, actele, lucrarile si inregistrarile cu

caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta isi exercita profesia
sunt inviolabile, potrivit legii.

Art 47. - (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se
pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor
profesionale daca prin alte prevederi legale nu este prevazut un termen mai mare.

(2) La expirarea termenului prevazut la alin. (1), probele psihologice aplicate,

rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se distrug in totalitate potrivit prevederilor
legale.
Art 48. - Responsabilitatea pentru pastrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor
acestora, a insemnarilor si inregistrarilor revine psihologilor si, dupa caz, angajatorilor.

Art 49. - (1) Psihologul se poate asigura pentru raspunderea profesionala, in conditiile legii.

(2) Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective suferite

de beneficiar si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale
prezentelor norme si ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera
practica.

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

Art 50. - La propunerea Comitetului director, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate emite
ordine in sprijinul reglementarii unor aspecte ale desfasurarii activitatii de psiholog cu drept
de libera practica.

Art 51. - (1) Presedintele Comitetului director este abilitat sa emita dispozitii, iar Comitetul
director are dreptul de a adopta hotarari, obligatorii, pentru aplicarea unitara si detalierea
dispozitiilor legii, a prezentelor norme, precum si a altor acte normative ulterioare emise
potrivit art. 50.

(2) Dispozitiile si hotararile cu caracter normativ vor fi publicate in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit legii.

Art. 52. - (1) Cursurile complementare de specializare in domeniul psihologiei, altele decat
cele universitare, se organizeaza numai sub egida si cu avizul Comitetului director al
Colegiului Psihologilor din Romania.

(2) Valoarea creditelor privind formarea profesionala continua se stabileste, la

propunerea comisiilor aplicative, prin dispozitie scrisa a Presedintelui Comitetului director.

Art. 53. - Spatiile necesare desfasurarii activitatilor prevazute la art. 5 din lege precum si
dotarile aferente sunt stabilite, pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog prin
hotarari ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.

Art. 54. - Cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a
altor servicii prestate se aproba prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din
Romania.

Art. 55. - Spatiile necesare desfasurarii activitatii structurilor de conducere ale Colegiului
Psihologilor din Romania si ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigura, potrivit legii, de
Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat.
Art. 56. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania este
organizat in doua parti:

a) partea I - evidenta psihologilor;

b) partea a II-a - evidenta formelor de exercitare a profesiei de psiholog.

(2) Responsabilitatea gestionarii si actualizarii registrului revine secretariatului

Comitetului director.

Art. 57. - Documentele care atesta dreptul de libera practica, Registrul unic al psihologilor cu
drept de libera practica din Romania si timbrul sec se realizeaza, in conditiile legii, de catre
Regia

COMISIA DE PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI PSIHOTERAPIE

Proceduri de atestare, acreditare si certificare.
Legislatie psihoterapie

I. PREZENTARE GENERALA

Art. 1. a. Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie (Comisia Clinica) a Colegiului

Psihologilor din Romania (CPR) stabileste procedurile de atestare pentru urmatoarele
specialitati profesionale:

- psihologie clinica;

- consiliere psihologica;

- psihoterapie.

b. Exercitarea acestor specialitati profesionale se desfasoara in sectorul privat, in regim

salarial, sau independent, cu drept de libera practica, potrivit legii nr. 213 din 27.05.2004,
publicata in Monitorul Oficial din 1 iunie 2004.

c. In cadrul specific al psihoterapiei si in acord cu regulamentele internationale in domeniu,

absolventii facultatilor de medicina (medici psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie
si teologie pot dobandi competenta in psihoterapie in conditiile completarii studiilor
universitare cu un pachet de discipline universitare de specialitate specificate in prezentul
Regulament si a formarii conform cerintelor stipulate in prezentul Regulament. Competenta
astfel obtinuta asigura toate drepturile cu exceptia consilierii psihologice si a testarii
psihologice care depaseste cadrul formei specifice de psihoterapie in care a dobandit
competenta.

Art. 2. Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica in psihologia clinica,

consiliere psihologica sau psihoterapie trebuie sa cuprinda:
1) Cere tip adresata Comisiei Clinice aComitetului Director al CPR (cu mentiunea: "In
atentia secretarului Comisiei Clinice a CPR") care sa vizeze exact nivelul de atestare la care
aspira;

2) Copie de pe actul de identitate;

3) Copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;

4) Certificat de cazier judiciar;

5) Copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotararea judecatoreasca definitiva si

irevocabila de divort, dupa caz;

6) Certificat medical eliberat de medicul de familie;

7) Copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor programe formative,

stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;

8) Copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca (pentru cei
deja angajati);

9) Extras din fisa de post - numai pentru obtinerea atestatului de libera practica in
conditiile necesitatii de a-si dovedi experienta profesionala;

10) Curriculum Vitae (CV) si lista lucrarilor stiintifice;

11) Dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.

Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul Comitetului

Director al CPR o contestatie in termen de 10 de zile de la data comunicarii.

In cazul unei decizii favorabile, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, Conducerea

Operativa a CPR va asigura inscrierea psihologului in Registrul Unic al Psihologilor cu Drept
de Libera Practica din Romania si se va aloca Codul Personal.

II. PSIHOLOGIE CLINICĂ

Art. 3. Se recunosc trei trepte (niveluri) de specializare in psihologia clinica:

- Psiholog practicant in psihologie clinica;

- Psiholog specialist in psihologie clinica;

- Psiholog principal in psihologie clinica.

Art. 4. Fiecare treapta de specializare este definita printr-o serie de competente care se cer
intrunite astfel incat un profesionist sa fie atestat la acel nivel. Intrunind aceste competente,
psihologul atestat in psihologia clinica poate sa-si desfasoare la parametrii performanti
activitatile in clinici si spitale, cabinete individuale, asociate si societati civile profesionale pe
baza de libera practica, alte institutii si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale
care necesita, pentru buna lor functionare, competentele psihologului clinician.

Art. 5. Psihologul atestat in psihologia clinica are urmatoarele competente:

1. Diagnostic si evaluare clinica:

(a) investigarea si psihodiagnosticul tulburarilor psihice si al altor conditii de patologie care

implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice;

(b) evaluarea starii de sanatate mentala, in limita competentei psihologului, ca preconditie

pentru desfasurarea unor activitati care impun prin lege examinare psihologica (ex. testarea
profesorilor, a functionarilor publici etc.);

(c) evaluare cognitiva si neuropsihologica;

(d) evaluare comportamentala;

(e) evaluare bio-fiziologica (ex. prin proceduri de bio-feedback);

(f) evaluare subiectiv-emotionala;

(g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de coping / adaptare / defensive;

(h) evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri;

(i) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural in care se

manifesta problemele psihologice;

(j) evaluarea gradului de discernamant al persoanelor;

(k) evaluarea dezvoltarii psihologice;

(l) alte evaluari in situatii care implica componente psihologice.

Utilizarea in contextul domeniului de specializare in psihologia clinica a probelor

psihologice si interviurilor structurate si semi-structurate trebuie sa indeplineasca criteriile
psihometrice standard, asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie, cu
exceptiile stabilite de Comisia Clinica a CPR (vezi Codul Deontologic). Utilizarea probelor
psihologice (ex. proiective sau de al tip) cere dovedirea competentei dobandite prin cursuri
formative generale sau specifice, organizate la nivel universitar (nivel licenta, master,
doctorat) sau prin asociatii profesionale acreditate in acest sens de catre Comisia Clinica a
CPR.

2. Interventie/asistenta psihologica care va cuprinde cel putin 3 dintre urmatoarele

componente:

(a) educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos (ex. prin
preventie primara si secundara);
(b) interventii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale [aria psihopedagogiei speciale
in conditii de psihopatologie (ex. logopedie)];

(c) consiliere si terapie suportiva;

(d) consilierea in situatii de criza si asistenta bolnavilor terminali;

(e) optimizare si dezvoltare personala, autocunoastere;

(f) terapii de scurta durata focalizate pe problema, preventie tertiara, recuperare si reeducare
(individuale, de grup, cuplu si familie);

(g) terapii standard de relaxare si sugestive;

(h) consiliere (ex. prin tehnici comportamentale) specifica obiectivelor medicale (ex.
cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de viata, pregatire preoperatorie,
preventie tertiara in cadrul bolilor cronice etc.);

(i) managementul conflictului, mediere si negociere.

Utilizarea tehnicilor de interventie psihologica cere dovedirea competentei dobandite prin

cursuri formative specifice organizate la nivel universitar (nivel licenta, masterat, doctorat)
sau prin asociatii profesionale acreditate in acest sens de catre Comisia Clinica a CPR.

3. Cercetare:

(a) poate participa la sau initia activitati de cercetare in cadrul definit de competentele sale.

4. Educatie si training (formare profesionala):

(a) poate organiza workshop-uri in cadrul definit de competentele sale.

Competentele stabilite mai sus pentru specializarea in psihologie clinica presupun obligatoriu
parcurgerea unui pachet de cursuri universitare care sa includa cunostinte din domeniile:

- Psihodiagnostic si evaluare clinica;

- Psihologie clinica si / sau medicala;

- Consiliere si psihoterapie;

- Psihiatrie si / sau psihopatologie;

- Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;

- Psihologia dezvoltarii.

Unele din aceste cursuri pot fi parcurse in cadrul programului de licenta (si/sau master,
doctorat) in psihologie, sau, in situatia in care acestea nu au facut parte din curricula
universitara, se pot completa ulterior prin studii universitare specific focalizate pe aceste
cursuri (ex. organizate in regim de taxa la universitatile acreditate de Ministerul Educatiei si
Cercetarii).

Art. 6. Asociatiile profesionale de psihologie clinica, consiliere si / sau psihoterapie,

acreditate profesional de catre Comisia Clinica a CPR pot oferi programe de pregatire
profesionala complementara si suplimentara in psihologia clinica (ex. cursuri formative in
metodologii si tehnici de interventie complexe), creditate cu un anumit numar de credite in
functie de durata si continutul acestora. Aceste programe trebuie sa fie focalizate pe
aprofundarea competentelor descrise la Art. 5 (ex. cursuri formative si de aprofundare a unor
metodologii complexe, tehnici de interventie psihologica etc.).

Art. 7. Psihologul practicant in psihologie clinica (numit si psiholog clinician)

Acesta prima treapta de specializare in psihologia clinica se obtine prin programe universitare
la nivel de master in specialitate, suplimentate daca este cazul, prin cursuri formative in
metodologii si tehnici de interventie complexe organizate de asociatii profesionale, acreditate
in acest sens de Comisia Clinica a CPR. Pentru dobandirea competentelor de psiholog
practicant in psihologie clinica este obligatorie si practica clinica desfasurata intr-o
organizatie in care poate exercita competentele mentionate la Art. 5, acoperind un numar
minim de 150 de ore. Practica poate fi organizata in cadrul unui program de master sau prin
asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR. Indeplinind aceste criterii
aplicatia pentru atestare se face conform specificatiilor Art. 2. La cererea organizatorului
programului de master sau a absolventilor acestuia, Comisia Clinica a CPR va verifica
curriculumul institutiilor organizatoare de programe universitare de master in psihologie
clinica si va decide daca acesta acopera competentele stabilite la Art. 5. Daca programul
universitar de master satisface criteriile profesionale ale Comisiei Clinice a CPR
organizatorul acestuia va fi inscris, cu acordul sau, in Registrul Furnizorilor de Formare
Profesionala in Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de
Comisia Clinica a CPR, Partea I. De asemenea Comisia Clinica a CPR va examina la cerere
asociatiilor profesionale curriculum propus de acestea in scopul organizarii de cursuri
formative in metodologii si tehnici de interventie complexe pentru a le acredita profesional.
Daca programul formativ propus de asociatia profesionala satisface criteriile profesionale ale
Comisiei Clinice a CPR aceasta va fi inscrisa in Registrul Furnizorilor de Formare
Profesionala in Psihologie Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de
Comisia Clinica a CPR, Partea II. Fiecare institutie sau asociatie profesionala organizatoare
de programe formative in psihologia clinica va inainta Comisiei Clinice a CPR (1) o cerere de
acreditare profesionala a organizatiei pentru derularea unui programului formativ recunoscut
de Comisia Clinica a CPR (2) un plan curricular detaliat si (3) dovada achitarii unei taxe de
50 de Euro in contul CPR (cu exceptia institutiilor universitare), reprezentand taxa de
evaluare in scopul inscrierii in Registrul Furnizorilor de Formare Profesionala in Psihologie
Clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie Acreditati de Comisia Clinica a CPR (Partea I
sau Partea II).

Art. 8. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog practicant in psihologie

clinica este valabila pana in 2010. Psihologii care doresc sa obtina atestatul de psiholog
practicant in psihologie clinica trebuie:

(1) sa fie angajati ca psihologi (debutanti) intr-o institutie a Ministerului Sanatatii (sau
asimilat). In acest caz ei obtin atestarea de psiholog practicant in psihologie clinica prin
Comisia Clinica a CPR pe baza dovezii angajarii ca psiholog (debutant), urmand
specificatiile Art. 2.

(2) sa fie angajati sau asociati ca psihologi (debutanti) in orice alta institutie/organizatie,
desfasurand activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician
specificate in prezentul Regulament la Art. 5. Ei obtin atestarea de psiholog practicant in
psihologie clinica pe baza dovezii angajarii sub numele de psiholog (debutant) si a prezentarii
fisei de post in care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog
clinician descrise in prezentul Regulament la Art. 5, urmand specificatiile Art. 2.

(3) sa fie absolventii unui program de master (1-2 ani) care acopera competentele in
psihologie clinica descrise la Art. 5 si a dovezii unei experiente clinice de minim 150 ore,
urmand specificatiile Art. 2. In plus, curriculum programului de master si a practicii clinice
va fi examinat sub aspectul conformitatii cu cerintele stipulate in prezentul Regulament la
Art. 5.

Art. 9. Psihologul specialist in psihologie clinica (numit si psiholog clinician specialist).

Psihologul specialist in psihologia clinica, a doua treapta de specializare in psihologia clinica,

are toate competentele psihologului practicant in psihologie clinica, imbogatite si rafinate ca
urmarea a practicii si formarii profesionale continue. El poate superviza activitatile
psihologilor practicanti in psihologie clinica, daca acestia o cer. Trecerea de la nivelul de
psiholog practicant in psihologie clinica la cel de psiholog specialist in psihologie clinica se
face dupa minimum cinci ani:

1) prin prezentarea Comisie Clinice a CPR a unui dosar care sa contina in plus fata de Art.
2:

a. dovada a 25 de credite din activitati de publicare (articole si lucrari de specialitate),

participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate prin intermediul institutiilor
(ex. programe universitare de master) si a asociatiilor profesionale acreditate de Comisia
Clinica a CPR, participari la conferinte de specialitate sau asimilate (simpla participare,
sustinere de lucrari, sustinere de workshopuri), participare activa in cadrul unor proiecte de
cercetare de specialitate.

b. doua recomandari de la psihologi specialisti sau principali in psihologie clinica.

Recomandarile se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale
candidatului.

2) sustinerea unui interviu de prezentare a activitatii in fata unei comisii de trei membri
alesi ad-hoc ai Comisiei Clinice a CPR.

Art. 10. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog specialist in psihologie

clinica este valabila pana in 2010. Psihologii din sistemul de sanatate (sau asimilat) devin
automat psihologi specialisti in psihologie clinica. In acest caz ei obtin atestarea de psiholog
specialist in psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR pe baza unei cereri si a dovezii
angajarii sub numele de psiholog, urmand specificatiile Art. 2. Psihologii, cu o vechime de
minimum cinci ani sau care au o vechime de trei ani si o formare la nivel de master in
domeniul clinic (care va fi evaluata sub aspectul conformitatii cu cerintele prezentului
Regulament de Comisia Clinica a CPR), angajati in orice institutie in care desfasoara
activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician, specificate in
prezentul Regulament la Art. 5, devin psihologi specialisti in psihologie clinica. Ei obtin
atestarea de psiholog specialist in psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR, pe baza
prezentarii unei cereri, a dovezii angajarii pe o pozitie de psiholog, a prezentarii fisei de post
in care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician
descrise in prezentul Regulament la Art. 5, a probarii vechimii si, daca este cazul, a dovezi
absolvirii programului de master in domeniul clinic, urmand specificatiile Art. 2.

Art. 11. Psihologul principal in psihologie clinica (numit si psiholog clinician principal)

Psihologul principal in psihologia clinica, a treia treapta -treapta maxima- de specializare in

psihologia clinica, are toate competentele psihologului specialist in psihologie clinica,
rafinate ca urmare a practicii si formarii profesionale continue. El poate superviza activitatile
psihologilor practicanti si specialisti in psihologie clinica, daca acestia o cer. Trecerea de la
statutul de psiholog specialist in psihologie clinica la cel de psiholog principal in psihologie
clinica se face dupa minimum cinci ani:

1) prin prezentarea Comisiei Clinice a CPR a unui dosar care sa contina in plus fata de
cele prevazute de Art. 2:

a. dovada a 50 de credite din activitati de publicare (articole si lucrari de specialitate),

participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate prin intermediul institutiilor
(ex. programe universitare de master) si a asociatiilor profesionale acreditate de Comisia
Clinica a CPR, participari la conferinte de specialitate sau asimilate (simpla participare,
sustinere de lucrari, sustinere de workshopuri), participare activa in cadrul unor proiecte de
interventie si cercetare de specialitate.

b. recomandarile de la doi psihologi principali in psihologie clinica. Recomandarile se vor

focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului.

2) un interviu care va consta in prezentarea unui caz clinic in fata unei comisii de trei
membri alesi ad-hoc ai Comisiei Clinice a CPR.

Art. 12. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog principal in psihologie

clinica este valabila pana in 2010. Psihologii principali din sistemul de sanatate (sau asimilat)
devin automat psihologi principali in psihologie clinica. �n acest caz ei obtin atestarea de
psiholog principal in psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR pe baza unei cereri si a
dovezii angajarii sub numele de psiholog principal, urmand specificatiile Art. 2. Psihologii,
cu o vechime de minimum zece ani sau care au o vechime de opt ani si o formare la nivel de
master in domeniul clinic (care va fi evaluata sub aspectul conformitatii cu cerintele
prezentului regulament de Comisia Clinica a CPR), angajati in orice organizatie in care
desfasoara activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician, specificate
in prezentul Regulament la Art. 5, devin psihologi principali in psihologie clinica. Ei obtin
atestarea de psiholog principal in psihologie clinica prin Comisia Clinica a CPR, pe baza
prezentarii unei cereri, a dovezii angajarii pe o pozitie de psiholog, a prezentarii fisei de post
in care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician
descrise in prezentul Regulament la Art. 5, a probarii vechimii si, daca este cazul, a dovezi
absolvirii programului de master in domeniul clinic, urmand specificatiile Art. 2.
 Art. 13. Psihologii care au un doctorat in psihologie, pe o tema cu relevanta clinica devin
automat psihologi principali in psihologie clinica. Doctoratul trebuie sa implice elemente de
evaluare si diagnostic clinic si interventii psihologice cu relevanta clinica. Se va prezenta
Comisiei Clinice a CPR un dosar care sa contina in plus fata de cele prevazute de Art. 2:
descrierea relevantei clinice a tezei facuta de catre candidat, cu sublinierea experientei clinice
dobandite.

III. CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

Art. 14. Consilierea psihologica este o specializare accesibila doar psihologilor (si celor
asimilati psihologilor).

Consiliera psihologica este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii, autocunoasterii si

dezvoltarii personale si / sau (b) in scopul preventiei si remiterii problemelor emotionale,
cognitive si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de consilierea
educationala / scolara. In timp ce consilierea educationala / scolara este focalizata pe
probleme de educatie si cariera, consilierea psihologica implica interventia specialistului
psiholog (sau asimilat) in optimizare personala si in ameliorarea problemelor psiho-
emotionale si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de psihoterapie.
Numai psihoterapeutul poate face interventie psihologica pentru psihopatologie, in timp ce
consilierul psihologic se focalizeaza pe optimizare si dezvoltare personala, probleme
psihologice sau de patologie somatica in care sunt implicati factori psihologici.
Psihoterapeutul-psiholog are toate competentele consilierului psihologic.

Consilierea psihologica se poate realiza in regim:

- individual;

- in grup;

- de grup (ex. cuplu, familie).

Art. 15. Componentele unui proces de consiliere psihologica sunt:

- evaluarea cerintelor / problemelor clientului;

- conceptualizarea psihologica a problemelor clientului;

- relatia de consiliere;

- interventii psihologice individuale si de grup;

- evaluarea procesului de consiliere psihologica si a rezultatelor acestuia.

Art. 16. Competentele consilierului psihologic deriva din componentele procesului de

consiliere si acestea sunt:

- diagnostic si evaluare psihologica in care se pot utiliza:

- interviuri structurate, semi-structurate si libere;

- scale psihologice;

- teste psihologice.

- interventie psihologica (circumscrisa de forma specifica de consiliere psihologica):

- de optimizare, dezvoltare si autocunoastere;

- in probleme psihologice si in situatii de risc;

- in mentinerea sanatatii (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si

confruntarea cu conditia de boala si impas existential (ex. tratament, preventie secundara,
tertiara, recuperare etc.);

- de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivitati.

- cercetare:

- in limita competentelor sale.

- educatie si training:

- poate organiza workshop-uri si cursuri in limita competentelor sale.

Art. 17. Procedura de atestare in consilierea psihologica este organizata in conformitate cu

normele internationale in domeniu si are urmatoarele componente:

a. Nivelul de psiholog practicant in consiliere psihologica

Atestarea la nivel de psiholog practicant in consiliere psihologica (numit si consilier

psihologic sub supervizare) presupune ca prerechizite:

1) 450 de ore de cursuri teoretice si / sau aplicative, care sa cuprinda in mod obligatoriu
cunostinte din urmatoarele domenii:

- Diagnostic si evaluare clinica;

- Psihologie clinica si / sau medicala;

- Consiliere si psihoterapie;

- Psihiatrie si / sau psihopatologie;

- Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;

- Psihologia dezvoltarii.

Dintre aceste 450 de ore:

- 200 de ore sunt recunoscute in baza licentei obligatorii in psihologie sau prin
completarea studiilor cu un pachet de cursuri universitare de specialitate pentru cei asimilati
psihologilor;

- 250 de ore trebuie obtinute in cadrul unui program de master de specialitate sau direct
prin formare (training) in cadrul unor asociatii profesionale acreditate in acest sens de
Comisia Clinica a CPR.

2) 50 de ore de autocunoastere si / sau dezvoltare personala realizate in cadrul unor

asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR.

b. Nivelul de psiholog specialist in consiliere psihologica

Atestarea la nivelul de psiholog specialist in consiliere psihologica (numit si consilier

psihologic) presupune ca prerechizite:

- Competente de psiholog practicant in consiliere psihologica;

- Formare profesionala prin asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR

care sa cuprinda 450 de ore de practica supervizata in orice organizatie in care se desfasoara
activitati de consiliere. Durata training-ului este de minim 2 ani;

- Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 25 de credite

obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog practicant in consiliere psihologica prin
participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.

c. Nivelul de psiholog principal in consiliere psihologica

Atestarea la nivelul de psiholog principal in consiliere psihologica (numit si consilier

psihologic supervizor-formator) presupune ca prerechizite:

Competente de psiholog specialist in consiliere psihologica;

Formarea ca supervizor-formator care sa cuprinda, in functie de specificul scolii, minim:

12 ore de cursuri teoretice si / sau aplicative in domeniul supervizarii;

12 ore de co-supervizare (cu un consilier psihologic sau psihoterapeut supervizor-formator

deja atestat).

Training-ul are loc in cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR.
In functie de modalitatea specifica de consiliere psihologica in care are loc formarea, numarul
de ore de formare poate fi mai mare;

Activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.;

Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 50 de credite

obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog specialist in consiliere psihologica prin
participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.
Atestarea in consiliere psihologica, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a luat
in calcul criterii minime stabilite de normele internationale de specialitate. In functie de
modalitatea specifica de consiliere psihologica in care are loc formarea, numarul de ore de
formare poate fi mai mare.

IV. PSIHOTERAPIE

Art. 18. Psihoterapia este interventia psihologica realizata stiintific si in spirit umanist (a) in
scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale, (b) in scopul modificarii factorilor
psihologici implicati in tulburarile psihice, psihosomatice si in tulburarile somatice si (c) in
situatii de risc.

Art. 19. Psihoterapia se poate realiza in regim:

- individual;

- in grup;

- de grup (ex. cuplu, familie).

Art. 20. Componentele unui proces de psihoterapie sunt:

- psihodiagnostic si evaluare clinica;

- conceptualizarea clinica;

- relatia psihoterapeutica;

- interventii psihologice individuale, de grup si in grup;

- evaluarea procesului de psihoterapie si a rezultatelor acestuia.

Art. 21. Competentele psihoterapeutului deriva din componentele procesului de psihoterapie

si acestea sunt:

- evaluarea psihologica circumscrisa de forma specifica de psihoterapie;

- interventie psihologica (circumscrisa de forma specifica de psihoterapie):

- de optimizare, dezvoltare si autocunoastere;

- in probleme psihologice, psihopatologice si in situatii de risc;

- in mentinerea sanatatii (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si

confruntarea cu conditia de boala si impas existential (ex. tratament, preventie secundara,
tertiara, recuperare etc.);

- de optimizare a proceselor de cuplu, familie, grup, organizatii si colectivitati.

- cercetare:
- in cadrul limitelor competentelor sale.

- educatie si training:

- poate organiza cursuri si workshop-uri in limitele competentelor date de nivelele de

specializare.

Art. 22. Modalitatile de psihoterapie recunoscute sunt cele stabilite de normele internationale
in domeniu. Aceste modalitati de psihoterapie pot fi grupate in urmatoarele categorii, fiecare
categorie incluzand mai multe scoli (care vor fi acreditate de Comisia Clinica a CPR):

- Psihoterapii cognitiv-comportamentale (ex. psihoterapie rational-emotiva si

comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.);

- Psihoterapii dinamice (ex. psihoterapia psihanalitica, psihoterapia analitica, terapii

dinamice de scurta durata etc.);

- Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniana, hipnoza ericksoniana etc.);

- Psihoterapii scurte (ex. terapia scurta focalizata pe solutie, orientarea pe competente si

resurse, abordarile constructivist-colaborative si narative, etc);

- Psihoterapii umanist-existentiale-experientiale, sistemice si transpersonale (ex.

gestalterapie, logoterapie, psihodrama, psihoterapie experientiala, analiza tranzactionala,
etc.).

Comisia Clinica a CPR poate propune si recunoasterea altor orientari psihoterapeutice (prin
vot majoritar simplu) pe baza reprezentarii lor in literatura si practica psihologica de
specialitate.

Hipnoza si sugestia, asemeni altor tehnici de interventie care se regasesc in mai multe
domenii de specializare si/sau forme de psihoterapie (ex. tehnici de relaxare), nu sunt
asimilabile ca modalitati de psihoterapie. Aceste competente se dobandesc prin asociati
profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR.

Art. 23. Procedura de atestare in psihoterapie se realizeaza in spiritul normelor

internationale in domeniu:

a. Nivelul de psiholog practicant in psihoterapie

Atestarea la nivel de psiholog practicant in psihoterapie (numit psihoterapeut sub supervizare,

sintagma obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau asimilati)
presupune ca prerechizite:

(1) 1800 de ore (cursuri, seminarii, practica, plus studiul asociat acestora) care sa includa in
mod obligatoriu cunostinte din domeniile:

- Diagnostic si evaluare clinica;

- Psihologie clinica si / sau medicala;

- Consiliere si psihoterapie;

- Psihiatrie si / sau psihopatologie;

- Psihologia sanatatii si / sau psihosomatica;

- Psihologia dezvoltarii.

Aceste 1800 de ore sunt acoperite de:

- Orele cuprinse in baza licentei in psihologie sau asimilata, sau, in conditiile Art. 1 litera
c, prin completarea studiilor cu un pachet de cursuri universitare de specialitate din domeniile
mai sus mentionate;

- 500-800 de ore de pregatire teoretica si aplicativa intr-o forma specifica de psihoterapie,

realizate la nivel de master si /sau prin asociatii profesionale, acreditate de Comisia Clinica a
CPR;

- Un minim de 150 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individuala sau de

grup (care se vor continua pana la incheierea analizei personale conform scolii in care se
formeaza) organizate in cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a
CPR.

In aceasta perioada cat lucreaza in supervizare isi va continua si analiza personala.

b. Nivelul de psiholog specialist in psihoterapie

Atestarea la nivel de psiholog specialist in psihoterapie (numit psihoterapeut, sintagma

obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau asimilati) presupune ca
prerechizite:

- Competente de psiholog practicant in psihoterapie;

- Formare profesionala prin asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR:

- Parcurgerea a unui minimum de 100 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala,

individuala sau de grup, in functie de scolile formative de apartenenta, in cadrul asociatiilor
profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR;

- 300-600 de ore de practica clinica supervizata cu clienti / pacienti, organizata prin

asociatii profesionale acreditate de catre Comisa Clinica a CPR in cadrul unei institutii
medicale, in cabinete individuale pe baza de libera practica, in alte institutii si organizatii
guvernamentale, non-guvernamentale si private care desfasoara activitati de psihoterapie si
consiliere psihologica;

- 150 de ore de supervizare a practicii clinice efective, organizate prin asociatii

profesionale acreditate de catre Comisa Clinica a CPR.
Durata totala a procesului de formare este de minim 3 ani (in functie de orientarea scolii si
evolutia candidatului);

Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 25 de credite

obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog practicant in psihoterapie prin participari la
cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.

c. Nivelul de psiholog principal in psihoterapie

Atestarea la nivelul de psiholog principal in psihoterapie (numit psihoterapeut supervizor-

formator, sintagma obligatorie pentru cei atestati la acest nivel fara a fi psihologi sau
asimilati) presupune ca prerechizite:

- Competente de psiholog specialist in psihoterapie;

- Formare ca supervizor-formator care cuprinde, in functie de specificul scolii, minim:

- 24 ore de cursuri teoretice sau aplicative in domeniul supervizarii;

- 50 ore de co-supervizare (cu un supervizor-formator deja atestat).

Training-ul are loc in cadrul unor asociatii profesionale acreditate de Comisia Clinica a CPR;

- Activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.;

- Acceptarea programului de pregatire profesionala continua prin dovada a 50 de credite

obtinute obtinute dupa atestarea la nivelul de psiholog specialist in psihoterapie prin prin
participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc;

Atestarea in psihoterapie, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a luat in calcul
criterii minime stabilite de normele internationale de specialitate. In functie de modalitatea
specifica de psihoterapie in care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai
mare.