LEGE

privind exercitarea profesiei de psiholog înființarea organizarea și funcționarea Colegiului

Psihologilor din România

CAPITOLUL I - Dispoziții generale

Art.1.
(1) Profesia de psiholog, sub aspect profesional, este independentă și se exercită în condițiile și în
formele prevăzute de lege și de Statutul profesiei de psiholog.
(2) Profesia de psiholog se exercită pe teritoriul României numai de către psihologii cu drept de
practică a profesiei membri ai Colegiului Psihologilor din România.

Art.2.
(1) Exercitarea profesiei de psiholog, în general, și a actului profesional, în special, se face cu
respectarea legii, Statutului profesiei de psiholog, Codului de deontologie profesională, a principiilor
fundamentale ale profesiei de psiholog precum și a practicii în general acceptate ori validate de către
comunitatea profesională științifică și academică.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog precum și luarea deciziilor profesionale, stabilirea
diagnosticului și formularea recomandărilor de către psiholog se face cu respectarea următoarelor
principii fundamentale:
a) umanismul profesiei, potrivit căruia întreaga activitatea profesională se desfășoară în
acord cu valorilor fundamentale ale umanității, de respect față de ființa umană și demnitatea acesteia;
b) nediscriminării, potrivit căruia actul profesional și întreaga activitate profesională a
psihologului se vor exercita, respectiv desfășura fără niciun fel de discriminare, inclusiv în ceea ce
privește starea de sănătate sau șansele de vindecare ale pacientului.
c) loialității, potrivit căruia psihologul, în relația profesională cu pacientul său, va
acționa cu bună credință și strict în interesul pacientului său respectându-i drepturile și urmărind
binele acestuia în ceea ce privește starea sa de sănătate;
d) profesionalismului, potrivit căruia orice act profesional se va exercita potrivit
specialității și competenței dobândite și în strictă concordanță cu normele profesiei, cu metodele și
tehnicile profesionale consacrate profesional ori recunoscute de comunitatea profesională științifică și
academică;
e) realității relației profesionale, potrivit căruia cu excepția unor situații obiective,
excepționale și imposibil de înlăturat, decizia ori recomandarea profesională de orice fel și în orice
mod către pacientul său are la bază contactul direct și personal al psihologului cu pacientul;
f) libertății contractuale, potrivit căruia, începerea relației profesionale psiholog –
pacient poate avea loc numai în baza consimțământului pacientului ori a aparținătorilor în cazul
minorilor sub vârsta de 14 ani iar ulterior, în orice situație și în orice moment, pacientul sau
aparținătorii minorului sunt liberi să decidă dacă continuă sau nu relația profesională cu psihologul
ori dacă îi respectă sau nu recomandările și sfaturile;
g) secretului profesional, potrivit căruia datele și informațiile, indiferent de natura lor,
pe care psihologul le-a primit, aflat ori iau fost comunicate în orice mod în timpul exercitării actului
profesional ori în legătură cu acesta constituie secret profesional.
Art.3.
(1) Avându-se în vedere caracterul umanitar al profesiei de psiholog, obligația psihologului de a
acționa în toate situațiile profesionale cu deosebit respect față de ființa umană, cu loialitate și
profesionalism față de pacientul său, psihologului nu-i pot fi impuse îngrădiri, condiționări ori
moduri de acțiune în ceea ce privește exercitarea actelor profesionale, luarea deciziilor profesionale
ori formularea recomandărilor către beneficiarul serviciilor sale.
(2) În timpul exercitării profesiei psihologul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat
acestuia indiferent de natura juridică a răspunderii angajate.

Art.4.
(1) Relația specială a psihologului cu beneficiarul serviciilor sale se bazează pe încredere fapt de
natură a impune asigurarea și păstrarea cu strictețe a secretului profesional.
(2) În nici un caz ori situație, psihologul nu poate face cunoscute, sub nicio formă ori modalitate,
date și informații legate de pacientul său ori aflate în timpul și cu ocazia exercitării profesiei fără
acordul ori solicitarea pacientului său ori a aparținătorilor în cazul copiilor minori.
(3) În situația în care asupra psihologului se fac presiuni sau solicitări privind comunicarea,
transmiterea ori divulgarea unor date și informații de natura celor prevăzute la alin.(1) acesta poate
solicita sprijinul corpului profesional.
(4) Audierea unui psiholog ca martor în cadrul procedurilor penale ori administrative în legătură cu
date și informații de care a luat cunoștință cu ocazia exercitării profesiei nu poate avea loc fără
acordul ori fără solicitarea prealabilă al pacientului, ori în cazul minorilor a reprezentanților legali, de
la care provin ori la care se referă faptele, datele și informațiile ce fac obiectul procedurilor penale ori
administrative.

CAPITOLUL II - Exercitarea profesiei de psiholog

Secțiunea 1. Dobândirea dreptului de exercitare a profesiei

Art.5.
(1) Dreptul de practică se dobândește începând cu data acordării calității de membru al Colegiul
Psihologilor din România
(2) Profesia de psiholog, indiferent de forma de exercitare, salariata si/sau independenta,
se exercita numai de către psihologii membri ai Colegiului Psihologilor din România.
(3) Dovedirea dreptului de practică se face după caz:
a) cu cardul profesional care poate fi inclusiv în format electronic;
b) prin constatarea de către autoritățile și instituții publice ori de către persoanele interesate a
existenței mențiunilor corespunzătoare din Registrul Național al Psihologilor(RNP)cu drept
de liberă practică și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog;
c) cu Certificat de Membru al Colegiului Psihologilor din România.
(3) Condițiile emiterii și modelul cardului profesional și a Certificatului de Membru al Colegiului
Psihologilor din România se aprobă de către Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din
România.

Art.6.
 Poate dobândi calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din România persoana care
îndeplinește următoarele condiții:
a) este cetățean român;
b) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene ori al unui stat al spațiului economic
european și nu este, în același timp, membru al unui corp profesional similar din statul de
origine;
c) este membru al familiei unui cetățean român ori al unui cetățean al unui stat membru al
Uniunii Europene ori al unui stat aparținând spațiului economic european și nu este, în
același timp, membru al unui corp profesional similar din statul de origine;
d) este titular al unei diplome de licență în specialitatea psihologie ori asimilată acesteia,
diplomă eliberată de către o facultate acreditată;
e) are exercițiul drepturilor civile;
f) nu se găsește într-unul din cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
g) este aptă din punct de vedere medical, fizic și psihic, să exercite profesia de psiholog.

Art.7.
Cererile privind acordarea calității de membru al Colegiului Psihologilor din România se aprobă de
către Biroul executiv al Consiliului Național(BE) , potrivit procedurilor aprobate prin Statutul
profesiei de psiholog și al Regulamentului de organizare și funcționare a Colegiului Psihologilor din
România.

Art.8.
Sunt asimilate diplomei de licență în psihologie:
a) documentele emise, până în anul 1990 inclusiv, de către instituțiile de învățământ superior
care atestă absolvirea unei facultăți de filosofie, filosofie-istorie sau din domeniul științelor
socio-umane, dacă titularul lor a desfășurat în baza lor activități specifice de psiholog pe o
perioadă cumulată de 10 ani;
b) diplomele și diplomele de licență eliberate, începând cu anul 1991, de către o instituție de
învățământ superior acreditată pentru una dintre specializările psihosociologie,
psihopedagogie specială și psihologie, în condițiile dublei specializări.

Art.9.
Este nedemn de a exercita profesia de psiholog cel care, deținând un titlu de calificare
profesională, se găsește cel puțin într-una din următoarele situații:
a) a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra umanității sau
vieții în împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog și pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
b) a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului,
stabilite prin hotărâre judecătorească;
c) a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca
sancțiune disciplinară;
d) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin
hotărâre judecătorească sau disciplinară;

Art. 10.
 Îndeplinirea condiției referitoare la starea de sănătate corespunzătoare se dovedește cu un certificat
medical de sănătate eliberat de către o unitate medicală autorizată legal pentru servicii de medicina
muncii.

Art.11.
(1) Pe tot parcursul exercitării profesiei de psiholog, la solicitarea președintelui filialei, psihologul
este obligat ca, în termenul stabilit prin dispoziția de solicitare a efectuării unei expertize medicale de
specialitate privind starea sa de sănătate, să facă dovada îndeplinirii condiției referitoare la stare de
sănătate corespunzătoare sub sancțiunea suspendării dreptului de practică a profesiei până la data
efectuării expertizei medicale.
(2) Atunci când, ulterior dobândirii dreptului de liberă practică, se constată că nu mai este
îndeplinită condiția referitoare la starea de sănătate Biroul executiv al Consiliului național(BE)
dispune ridicarea dreptului de practică a profesiei pentru persoana respectivă.

Art.12.
(1)Exercitarea profesiei de psiholog este incompatibila cu:
a) calitatea de angajat ori colaborator al entităților de producție ori de distribuție a
instrumentelor și tehnicilor de testare și intervenție psihologică;
b) calitatea de formator sau facilitator al unor metode, programe sau tehnici ezoterice sau
pseudoștiințifice de intervenție în comportamentul uman
c) calitatea de comerciant al produselor homeopate, medicinale sau metode de intervenție
ezoterică sau pseudoștiințifică;
d) orice ocupație de natura a aduce atingere demnității profesionale de psiholog sau
bunelor moravuri, conform Codului de deontologie profesională;
e) starea de sănătate fizica sau psihica necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei
de psiholog.
(2) Pe timpul stării de incompatibilitate se suspenda de drept calitatea de membru al
Colegiului Psihologilor din România și dreptul de exercițiu al profesiei.
(3) În termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate, psihologul este obligat sa
anunțe colegiul al cărui membru este.
(4) La solicitarea psihologului, la sesizarea oricărei persoane ori instituții interesate,
președintele filialei teritoriale din care face parte psihologul poate constitui o comisie speciala, pentru
fiecare caz in parte, alcătuita din 3 psihologi principali, pentru a confirma sau infirma situația de
incompatibilitate.

Secțiunea 2. Autorizarea unui psiholog cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene ori al
Spațiului Economic European.

Art.15
Psihologii prevăzuți la art.6 lit.b) și lit. c) pot dobândi calitatea de membru al Colegiului
Psihologilor din România și exercita profesia de psiholog în una din formele de exercitare a profesiei
de psiholog doar în măsura în care:
a) au domiciliul stabilit pe teritoriul Românei;
b) au recunoscut titlu de calificare în psihologie, potrivit legii;
c) fac dovada cunoașterii limbii române la un nivel de natură a asigura realizarea actului
profesional în condiții de siguranță pentru interesul public.

Art.16.
(1) Psihologii prevăzuți la art.6 lit.b) și lit.c) stabiliți într-un din statele din Uniunea Europeană sau
Spațiul Economici European care sunt membrii ai unui corp profesional ori exercită în mod autorizat
profesia de psiholog în statul de origine pot exercita temporar, sau ocazional profesia de psiholog pe
teritoriul României fără a mai fi necesară înscrierea lor în Colegiul Psihologilor din România și
recunoașterea calificării profesionale cu condiția de a face dovada cunoașterii limbii române la un
nivel de natură a asigura realizarea actului profesional în condiții de siguranță pentru interesul public
și de a prezenta o dovadă că exercită în mod autorizat profesia de psiholog în statul de origine. În
astfel de situații exercitarea profesiei se aprobă de către Biroul executiv al Consiliului național(BE)
potrivit unei proceduri aprobată de Consiliul național(CN).
(2) Psihologii prevăzuții la alin.(1) dup autorizare vor fi înscriși în Registru unic al psihologilor cu
drept de liberă practică și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog într-o secțiune specială.
(3) Exercitarea profesiei de psiholog în condițiile alin.(1) se aprobă doar dacă aceasta are loc la o
entitate românească și în interesul ei sau în cadrul uneia din formele de exercitare a profesiei de
psiholog.
(4) Condițiile și procedura de autorizare pentru exercitarea temporară ori ocazională a profesiei de
psiholog pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art.6 lit.b și lit.c) se aprobă de către
Consiliul național(CN).

Art.17.
Pe durata prestării cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor psihologice pe teritoriul
României, persoanele prevăzute la art.6 lit.b) și lit.c) se supun dispozițiilor cu caracter profesional,
regulamentar ori administrativ al calificărilor profesionale care definesc profesia și utilizarea
titlurilor, dispozițiilor cu privire la faptele profesionale care afectează direct și specific protecția și
securitatea consumatorilor, precum și dispozițiilor disciplinare prevăzute de lege pentru psihologii
cetățeni români membri ai Colegiului Psihologilor din România.

Art.18.
Autoritatea de recunoaștere a calificării profesionale obținute în Uniunea Europeană și Spațiul
Economic European și de verificare a nivelului de cunoașterea a limbii române este Colegiul
Psihologilor din România.

Art.19.
(1) În cazul unor suspiciuni justificate, Colegiul Psihologilor din România poate solicita
autorităților competente din statul membru de stabilire al psihologului solicitant informații pertinente
cu privire la titlul profesional, calificările și competențele profesionale, legalitatea condiției de
stabilire în statul respectiv, buna conduită profesională a acestuia, precum și la absența sancțiunilor
disciplinare sau penale aplicate în legătură cu exercitarea profesiei.
(2) În cazul unei reclamații împotriva serviciilor prestate de un psiholog ce face obiectul art. .. pe
teritoriul României colegiul Psihologilor din România informează organul competent din țara de
origine și în măsura în care, în urma unei investigații preliminare apreciază că există indicii temeinice
privind existența unei cauze de natură a ridica suspiciuni cu privire la calitatea serviciului prestat
poate dispune ridicarea autorizării. Decizia de ridicare a autorizării se comunică psihologului și
angajatorului la care acesta își desfășoară activitatea.

Art.20.
(1) Exercitarea profesiei de psiholog ori a unor activități atribuite prin lege exclusiv în competența
psihologului, chiar și cu caracter ocazional, de către o persoană care nu este autorizată în condițiile
prezentei legi constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului Penal.
(2) Dispozițiile alin.(1) nu aduc atingere drepturilor persoanele autorizate să exercite profesia de
medic.

Art.21.
Instanțele de judecată vor informa din oficiu Colegiul Psihologilor din România cu privire la
aplicarea unor pedepse rămase definitive vizând interzicerea totală sau parțială, chiar și cu caracter
temporar, a profesiei de psiholog.
Secțiunea 3. Exercitarea profesiei

Art.22.
(1) Psihologul cu drept de practică, individual sau în cadrul unor echipe multidisciplinare,
desfășoară următoarele categorii principale de activități referitoare la sănătatea umană:
a) studiul și evaluarea comportamentului uman și al proceselor mentale;
b) investigarea, evaluarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice;
c) elaborarea, aplicarea și evaluarea unor de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților,
aptitudinilor și a altor caracteristici umane inclusiv în ceea ce privește exercitare unor
funcții, profesii ori meserii;
d) aplicarea unor proceduri de investigare și evaluare, inclusiv teste psihologice și psihometrie,
pentru identificarea și diagnosticarea tulburărilor psihologice sau mentale inclusiv în ceea ce
privește exercitare unor funcții, profesii ori meserii;
e) intervenții pentru prevenirea, tratarea sau depășirea tulburărilor și disfuncțiilor psihologice
ori mentale sau pentru îmbunătățirea performanței, bunăstării și ajustării stării de sănătate,
inclusiv psihoeducația și psihoterapia;
f) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale, comportamentale și
de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional;
g) activități de suport psihologic în patologii medicale specifice la recomandarea medicului
specialist;
h) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare.
i) cercetare, consultare și educație pentru sporirea sănătății cognitive, comportamentale,
emoționale, interpersonale și psihologice în vederea asigurării unei stări de sănătate
superioare;
(2) Activitățile prevăzute la alin.(1) pot avea ca beneficiar individul, grupurile de persoane,
familiile, organizațiile, instituțiile și comunitățile umane.

Art.23.
Exercitarea profesiei de psiholog se exercită în România cu titlul profesional corespunzător
calificării profesionale însușite, după cum urmează:
a) psiholog stagiar – în psihologie generală;
b) psiholog debutant - într-o specializare din domeniul psihologiei;
b) psiholog specialist - într-o specializare din domeniul psihologiei;
c) psiholog specialist principal - într-o specializare din domeniul psihologiei;.

Art.24.
Cu titlul de psiholog cu liberă practică, exercită profesia psihologul care, are calitatea de membru
al Colegiului Psihologilor din România și are drept de practică în cel puțin una dintre specialitățile
din domeniul psihologiei sau este stagiar.

Art.25.
(1) Psihologul care a absolvit o instituție de învățământ superior de specialitate, cu diplomă de
licență în psihologie sau asimilată, obținută într-o instituție de învățământ superior acreditată, din
România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii, poate obține titlul
de psiholog stagiar, potrivit condițiilor și procedurilor aprobate de către Consiliul național(CN) al
Colegiul Psihologilor din România și al prezentei legi;

(2) Psihologul care a absolvit o instituție de învățământ superior de specialitate, cu diplomă de

licență în psihologie sau asimilată, obținută într-o instituție de învățământ superior acreditată, din
 România sau din străinătate și este titular al unei diplome de calificare în specialitate de nivel 6-7
sau al titlului de Master în specialitatea în care dorește obținerea titlului poate să obțină titlul de
psiholog debutant, potrivit condițiilor și procedurilor aprobate de către Consiliul național(CN) al
Colegiul Psihologilor din România și al prezentei legi;

(3) Psihologul care, în ultimii 5 ani anteriori depunerii solicitării de obținere a titlului de psiholog
specialist, a exercitat neîntrerupt și efectiv profesia de psiholog într-una din formele de exercitare
a profesiei, respectiv 2 ani ca și stagiar în psihologie generală și 3 ani ca și debutant în
specialitatea în care dorește obținerea titlului, poate obține titlul de psiholog specialist, potrivit
condițiilor și procedurilor aprobate de către Consiliul național(CN) al Colegiul Psihologilor din
România și al prezentei legi;

(4) Psihologul specialist care, în ultimii 5 ani anteriori depunerii solicitării de obținere a titlului de
psiholog specialist principal, a exercitat neîntrerupt și efectiv profesia de psiholog în specialitatea
în care dorește obținerea titlului, poate obține titlul de psiholog specialist principal, potrivit
condițiilor și procedurilor aprobate de către Consiliul național(CN) al Colegiul Psihologilor din
România și al prezentei legi.

Art.26.
Specialitățile se pot obține în următoarele domenii de activitate profesională
a) Psihologie clinică și consiliere psihologică;
b) Psihoterapie;
c) Psihologia muncii și organizațională;
d) Psihologia transporturilor,
e) Psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională,
f) Psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
g) Psihologie judiciară;
h) Psihopedagogie specială;
i) Terapii ocupaționale.

Art.27.
Formele de pregătire, condițiile și metodologia de obținere a specialităților și competențelor se
aprobă de către Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din România.

Art.28.
(1) În baza curriculei de pregătire universitară și a formelor de pregătire sau/și formare
profesională urmate inclusiv masterate sau doctorate aprobă:
a) competențele și activitățile profesionale ce pot fi exercitate de către psiholog;
b) competențele și activitățile profesionale ce pot fi exercitate de către psihologul debutant;
c) competențele și activitățile profesionale ce pot fi exercitate de către fiecare specialitatea;
d) competențele și activitățile profesionale ce pot fi exercitate de către specialistul principal;
(2) La stabilirea competențelor și activităților profesionale ce se pot exercita de către psihologii cu
drept de practică conform titulaturii cu care se exercită profesia, se vor avea în vedere exclusiv
masteratele, cursurile de pregătire sau/și formare profesională acreditate de către Colegiul
Psihologilor din România.

Art.29.
(1) Pe perioada exercitării profesiei de psiholog în una din formele prevăzute de prezenta lege,
psihologii sunt obligați să încheie convenții de plată a obligațiilor către bugetul de stat și bugetele
speciale conform proceduri și modelului aprobat prin hotărâre de Guvern.
(2) Psihologii care exercită profesia într-un din formele de exercitare a profesiei de psiholog
prevăzute de prezenta lege, la cerere, se pot pensiona și beneficia de drepturile legale aferente la
vârsta standard de pensionare.
 (3) Continuarea activității profesionale peste vârsta standard de pensionare se face cu avizul anual
al Colegiului Psihologilor din România. Acordarea avizului de continuare a activității profesionale
peste vârsta de pensionare se face în măsura în care sunt îndeplinite condițiile referitoare la starea de
sănătate corespunzătoare și la îndeplinirea obligației de a efectua educație profesională continuă.
Exercitarea profesiei peste vârsta de pensionare nu exclude beneficiul dreptului legal la pensie.

Art.30.
Psihologul este obligat ca pe toate actele și documentelor eliberate sau atestate în legătură cu
exercitarea profesiei să aplice semnătura sa olografă însoțită de aplicarea unei parafe cuprinzând,:
a) numele și prenumele;
b) calificarea profesională;
c) codul de înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică și a
formelor de exercitare a profesiei de psiholog.
(2) Parafa se obține pe baza titlului profesional eliberat de către Colegiul Psihologilor din România
odată cu emiterea cardului profesional. Pentru parafele și cardurile profesionale pierdute se va
anunța Colegiul Psihologilor din România pentru emiterea unui nou cod unic în condițiile normelor și
procedurilor aprobate de către Consiliul național(CN) al Colegiul Psihologilor din România

Art. 31.
(1)Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de Colegiului
Psihologilor din România., cel o dată pe an, sau oricând când există un număr de minim 700 de
solicitanți, acest examen se organizează la nivel național, potrivit unei metodologii elaborate de
Consiliul național(CN) al CPR, în termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei legi.
(2). Tematica examenului este unică la nivel național, iar selectarea subiectelor se face de comisia
națională de examen.
(3). Comisia națională de examen(CNE) este formată cu precădere din Psihologi practicanți în
treapta profesională maximă, care au minimum 12 ani vechime în profesia de psiholog cu liberă
practică, într-o formă de exercitare a profesiei sau angajat și au un reputație profesională neștirbită,
aceștia nu au voie să dețină calitatea de formator sau asociat/acționar în scoli de formare profesională
a psihologilor.

Art. 32.
(1) La începutul exercitării profesiei, psihologul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de
pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de psiholog stagiar.
(2) Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile psihologului stagiar, ale psihologului
îndrumător, precum și ale Colegiului Psihologilor din România fată de aceștia sunt reglementate prin
Statutul profesiei de psiholog și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Psihologilor
din România, regulament ce va fi elaborat de Consiliul național(CN) și va fi aprobat de Adunarea
națională a Colegiului Psihologilor din România în termen de 180 de zile de la adoptarea prezentei
legi.
(3)În perioada stagiului, psihologii stagiari pot urma cursuri de masterat sau cursuri de pregătire
complementară pentru calificarea într-o specialitate din domeniul psihologiei.
(4)Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării
profesionale din culpa psihologului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru
îndeplinirea stagiului dacă suspendarea nu s-a produs din culpa psihologului stagiar.
(5)După efectuarea stagiului, psihologul stagiar va susține examenul de definitivare/treapta de
Specialist în aceleași condiții ca și examenul de intrare în profesie, dar după o metodologie specifică,
elaborată de Consiliul național(CN) în 180 de zile de la adoptarea prezentei legi.
(6)Psihologul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Art. 33.
Activitatea unui psiholog stagiar poate fi îndrumată numai de psihologi specialiști sau principali cu
o vechime de cel puțin 3 ani în treapta de specialist.
Secțiunea 4. Încetarea și suspendarea dreptului de practică a profesiei

Art.34.
(1) Dreptul de practică dobândit în condițiile prezentei legi încetează în următoarele condiții:
a) prin solicitarea titularului;
b) prin deces;
c) prin pierderea calității de membru a Colegiului Psihologilor din România;
d) ca urmare a ne mai îndeplinirii condiției referitoare la starea de sănătate.
(2) Decizia privind încetarea dreptului de practică se ia de către Biroului executiv(BE) al
Consiliului național(CN) și se comunică persoanei respective precum și, dacă este cazul,
angajatorului.

Art.35.
Dreptul de liberă practică a profesiei de psiholog poate înceta:
a) la cerere, membrii Colegiului Psihologilor din România, care, din motive obiective, întrerup
pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei;
b) prin hotărârea Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România de retragere
sau suspendare temporară;
c) nerealizarea anuală a numărul minim de credite stabilit de Consiliul național(CN) al
Colegiului Psihologilor din România se sancționează cu suspendarea dreptul de liberă practică, până
la realizarea numărului de credite respectiv.
d) neplata cotizației datorată de membrii Colegiului Psihologilor din România pe o perioadă de
6 luni se sancționează cu suspendarea calității de membru până la plata cotizației datorate.

Art. 36.
(1) Psihologii, membri ai Colegiului Psihologilor din România care vor solicita suspendarea se
vor adresa Comitetului filialei teritoriale a Colegiului Psihologilor din România unde sunt
înregistrați. Solicitarea se face în scris și va fi însoțită de copii de pe documentele justificative.
Solicitarea se va transmite cu cel puțin 15 zile lucrătoare de la data la care doresc renunțarea la
calitatea de membru.
(2) În baza aprobării cererii de suspendare sau de retragere a calității de membru de către
Comitetul filialei teritoriale a Colegiului Psihologilor din România, președintele de filială va cere
actualizarea în Baza de date a Registrului Unic National.
(3) Pe perioada suspendării membrul Colegiului Psihologilor din România nu va achita cotizația
și nu va fi obligat să efectueze numărul anual de credite stabilit de Consiliul national(CN).
(4) Pe perioada suspendării membrul Colegiului Psihologilor din România nu va avea dreptul să
exercite profesia de psiholog și această perioadă nu va putea fi socotită ca experiență profesională în
nici o situație.

Art. 37.
Suspendarea sau retragerea calității de membru al Colegiului Psihologilor din România prin
hotărâre emisă de Biroul executiv al Consiliul național(BE) al Colegiului Psihologilor din România,
se efectuează:
a) în cazul în care membrul Colegiului Psihologilor din România este arestat preventiv în
condițiile Codului de procedură penală.
b) în urma condamnării definitive a unui psiholog pentru o infracțiune care are legătură cu
exercitarea profesiei.
c) în urma unei sancțiuni prevăzută disciplinare.
Secțiunea 5. Formele de exercitare ale profesiei de psiholog.

Art.38.
Psihologul membru al Colegiului Psihologilor din România titular al dreptului de practică a
profesiei de psiholog pe trituratorul României poate exercita profesia cu titlul profesional deținut ca
psiholog salariat, psiholog colaborator, sau într-una din formele de organizare a profesiei de psiholog.

Art.39.
(1) Formele de exercitare a profesiei de psiholog se pot înființa și organiza de către psihologii cu
drept de practică, membrii ai Colegiului Psihologilor din România care nu au concomitent și statutul
de salariat în una din următoarele forme:
a) cabinet individual de psihologie(CIP);
b) societatea civilă profesională(SCP);
c) societate profesională cu răspundere limitată(SPRL)
(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei furnizează servicii de psihologie specifice titularului
respectiv titularilor ei.
(3) Înființarea, organizarea și funcționarea formelor profesiei de psiholog se face potrivit prezentei
legi și a Statutului profesiei de psiholog.
(4) Formele de exercitare a profesiei de psiholog înființate se înregistrează în Registrul Național al
Psihologilor(RNP)și a formelor de exercitare a profesiei de psiholog.
(5) Aprobarea înființării unei forme de exercitare a profesiei de psiholog se face de către Biroul
executiv al Consiliului Național(BE), potrivit procedurii aprobate prin Statutul profesiei de psiholog.

Art.40.
(1) Cabinetul individual de psihologie se poate înființa de către psihologul membru al Colegiului
Psihologilor din România care are libera practică într-o specialitate din domeniul psihologiei.
(2) În cadrul cabinetului individual își desfășoară activitatea titularul său, singur sau împreună cu
alți psihologi colaboratori, stagiari ori salariați precum și cu personal administrativ ori de specialitate.
(3) În cabinetul individual al psihologului specialist sau principal pot avea statutul de colaboratori
și psihologi în specialitatea titularului cabinetului individual.

Art.41.
(1) Pentru a-și crea facilități tehnico-economice și pentru a-și diminua ori împărți costurile de
funcționare cabinetele individuale de psihologie se pot grupa.
(2) Gruparea cabinetelor nu afectează individualitatea profesională fiecare dintre ele păstrându-și
individualitatea în relațiile cu beneficiarii serviciilor, cu autoritățile ori cu celelalte entități cu care
relaționează.
(3) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de psihologie se avizează de către filiala
colegiului teritorial unde este înregistrat cabinetul.
(4) În baza contractului de grupare cabinetele individuale își pot justifica față de autoritățile fiscale
împărțirea costurilor de funcționare și refacturarea lor.

Art.42.
(1) În vederea oferiri unor servicii complementare, cât mai diversificate și complete ori pentru
realizarea unor proiecte comune sau de interes public general, două sau mai multe cabinetele
individuale se pot asocia și desfășura activitatea profesională în regim de asociere.
(2) Asocierea și funcționare asocierii se stabilește prin contractul dintre părți iar activitatea
profesională se desfășoară cu caracter personal de fiecare psiholog drepturile și obligațiile
profesionale ale psihologilor neputând fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot
asocia cu societățile civile.
 (3) Contractul de asociere se avizează de către filiala în care își are sediul declarat asocierea.
(4) Asocierea se poate face exclusiv pentru desfășurarea activității profesionale sau poate include
și scopul și beneficiile contractului de grupare.

Art.43.
(1) Societatea civilă profesională de psihologie se constituie din doi sau mai mulți psihologi.
(2) În cadrul cabinetului individual își desfășoară activitatea psihologii titulari singuri sau
împreună cu alți psihologi colaboratori ori salariați precum și cu personal administrativ ori de
specialitate.
(3) În Societatea civilă profesională de psihologie vor putea fi colaboratori respectiv salariați
exclusiv psihologi care au specialitatea membrilor asociați ai societății.

Art.44.
(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică,
constituită în condițiile prevăzute de prezenta lege și de Statutul profesiei de psiholog prin asocierea a
cel puțin 2 psihologi, aflați în exercițiul profesiei, indiferent dacă dețin sau nu ori dacă aparțin sau nu
unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobândirea personalității juridice a societății profesionale cu răspundere limitată are loc la
data înregistrării deciziei emise de către Biroului executiv al Consiliului național(BE) la administrația
financiară în raza căreia se află sediul ei principal.
(3) Societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu.
(4) Obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu
patrimoniul propriu. Asociații răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia.
(5) Prin contractul de societate se stabilește organizarea și funcționarea societății, modul de
împărțire a profitului și de stabilire a pierderilor, organele de conducere și atribuțiile lor,
reprezentarea în fața terților, dizolvarea și lichidarea societății. Unde asociații nu au convenit altfel se
va aplica dreptul comun.
(6) În situația în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din psihologi care
fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă își încetează sau își suspendă
activitatea potrivit deciziei asociaților.
(7) În cadrul societății profesionale cu răspundere limitată își poate desfășoară activitatea inclusiv
psihologi colaboratori ori salariați, indiferent de specialitățile și competențele deținute, precum și cu
personal administrativ ori de specialitate cum ar fi logopezi, fizioterapeuți, etc.
(8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă dublă și este
supusă regimului transparenței fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat,
pentru venitul său propriu.

Art.45.
(1) Cabinetele grupate și asociate pot avea și proprietate comună dacă prin contractul de asociere
respectiv de grupare s-a convenit în acest sens.
(2) Dacă părțile nu convin altfel prin contractul de asociere respectiv de grupare, încetarea și
lichidarea asocierii respectiv a grupării se face potrivit dreptului comun.

Art.46.
(1) Psihologul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea Biroului
executiv al Consiliului național(BE) și al Consiliului filialei teritoriale(CFT) din care face parte.
(2) Psihologul nu își poate exercita profesia, în același timp, în mai multe forme de exercitare a
acesteia.
(3) Formele de exercitare a profesiei de psiholog pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între
psihologi cu liberă practică într-o specialitate din domeniul psihologiei și aflați în exercițiul profesiei
sau pot fi lichidate la încetarea calității, cu respectarea regimului investițiilor reglementat prin
prezenta lege.
 (4) La constituirea formelor de exercitare a profesiei și ulterior, psihologii au dreptul să stabilească
patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condițiile legii, cu procedura reglementată pentru
constituirea Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al formelor de exercitare
a profesiei de psiholog, în condițiile stabilite de Adunarea națională(AN) a Colegiului Psihologilor
din România, prin Regulamentul de organizare și funcționare al Colegiului Psihologilor din România
și al Statutului de psiholog. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate față de terți, în
condițiile prevăzute de lege.
(5) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, își încetează
activitatea profesională desfășurată în nume propriu pe perioada în care psihologul titular sau, după
caz, psihologi titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere
limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei își încetează activitatea din această cauză,
în Registrul Național al Psihologilor(RNP)și a formelor de exercitare a profesiei de psiholog se
menționează corespunzător situația privind încetarea activității, în condițiile prevăzute de Statutul
profesiei de psiholog.

Art.47.
Orice formă de exercitare a profesiei, poate să încheie convenții de colaborare cu experți sau cu alți
specialiști, în vederea realizării obiectului de activitate ori pentru realizarea serviciilor prestate.
Societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de
convenții numai cu acordul tuturor asociaților.

Art.48.
(1) Formele de exercitare a profesiei de psiholog pot înființa puncte secundare de lucru în
localitatea în care funcționează sau în alte localități. Înființarea unui punct secundar de lucru se
aprobă de către Colegiului Psihologilor din România și se înregistrează la filială în raza căreia
funcționează sediul secundar precum și la administrația financiară în vederea luării în evidență și
decontării potrivit legii a cheltuielilor efectuate cu funcționarea sediului secundar și desfășurarea
activităților.

Art.49.
(1) Formele de exercitare a profesiei de psiholog se individualizează prin denumire, după cum
urmează:
a) în cazul cabinetului individual(CIP) - numele psihologului titular, urmat de sintagma
cabinet de psihologie și specialitatea titularului;
b) în cazul societăților civile profesionale(SCP) - numele a cel puțin unuia dintre asociați,
urmat de sintagma societate civilă de psihologi;
c) în cazul societăților profesionale cu răspundere limitată(SPRL) – o denumire care să o
individualizeze în raport cu alți furnizori de astfel de servicii.
(2) În cazul societății profesionale cu răspundere limitată denumirea se va aviza de către Colegiul
Psihologilor din România anterior încheierii actului de constituire a societății.
(3) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată și
după decesul ori plecarea unuia dintre asociați, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor
moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
(4) Denumirile prevăzute la alin.(1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăților, în condițiile
stabilite de statutul profesiei.
(5) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocații străini se pot utiliza
denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate, în condițiile
prezentului articol.

Art.50.
(1) Convențiile de grupare și de asociere, contractele de colaborare și cele de angajare ale
psihologilor în cadrul unor forme de exercitare a profesiei de psiholog se avizează conform și se iau
în evidență de către Colegiul Psihologilor din România.
Art.51.
(1) În cadrul oricărei forme de exercitare a profesiei se poate organiza și desfășura activități de
practică sau de stagiu profesional pentru studenții la facultățile de psihologie ori pentru masteranzii în
psihologie.
(2) Pot organiza activități de practică sau de stagii profesionale formele de exercitare a profesiei de
psiholog acreditate de către de o comisie organizată din reprezentanți ai Colegiul Psihologilor din
România și ai unei facultăți de profil.
(3) Condițiile și procedura de acreditare a formelor de exercitare a profesiei de psiholog în vederea
dobândirii dreptului de a desfășura activități de practică și stagii profesionale precum și condițiile de
organizare, desfășurare și de evidențiere a stagiilor de practică și de stagiu profesional pentru studenți
de la facultățile de psihologie ori pentru masteranzi se aprobă de către Consiliului național(CN) al
Colegiului Psihologilor din România, în baza protocolului încheiat cu facultatea de profil.
(4) Contractele de practică sau de stagiu profesional se înregistrează la Colegiul Psihologilor din
România și la facultatea căreia îi aparține studentul respectiv masterandul.

Art.52.
(1) Psihologul cu drept de practică este obligat să solicite administrației financiare în raza căreia
are domiciliul luarea în evidență și eliberarea unui cod unic de înregistrare fiscală în vederea
exercitării profesiei cu titlul de psiholog colaborator.
(2) Psihologul cu statut de colaborator își exercită activitatea în cadrul unei din formele de
exercitare a profesiei de psiholog în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu forma de
exercitare a profesiei de psiholog.
(3) Psihologul cu statut de colaborator nu poate fi, în același timp, și titular al altei forme de
exercitare a profesiei de psiholog.

CAPITOLUL III. Drepturi și obligații.

Secțiunea 1. Drepturile beneficiarilor serviciilor de psihologie.

Art.53.
(1) Prin beneficiar al serviciilor de psihologie se înțelege persoana fizică care, indiferent de starea
ei de sănătate, în mod direct beneficiază de serviciile unui psiholog. Serviciile de psihologie pot fi
contractate direct de către beneficiar ori de către o altă persoană fizică sau juridică interesată.
(2) Statutul și calitatea beneficiarului de servici de psihologiei se stabilește prin Statutul profesiei
de psiholog și al Colegiului psihologilor din România.

Art.54.
(1) Serviciile de psihologie se vor furniza exclusiv în baza consimțământului informat și prealabil
al beneficiarului cu privire la acceptul serviciilor de psihologie respectiv a reprezentantului legal ori
judecătoresc.
(2) Beneficiarul serviciilor de psihologie ori reprezentantul său are dreptul de refuza sau de a opri
oricând furnizarea unui serviciu de psihologie.

Art.55.
(1) Existența consimțământului se poate proba prin orice fel de mijloc de probă inclusiv prin
faptul acceptării furnizării serviciilor de psihologie.
(2) Consimțământul în formă scrisă este obligatorie în cazul în care beneficiarul participă în cadrul
unui proces de învățământ sau cercetare științifică.
 (3) Consimțământul în formă scrisă este obligatorie în cazul în care datele sau răspunsurile la
unele teste sau chestionare ale beneficiarului sunt transmise unei terțe persoane sau sunt tranzitate pe
internet.

Art.56.
Nu pot fi folosite pentru cercetare științifică persoanele care nu sunt capabile să își exprime
voința, cu excepția obținerii consimțământului de la reprezentantul legal și dacă cercetarea este făcută
și în interesul pacientului.

Art.57.
Înaintea furnizării serviciilor de psihologie psihologul va informa beneficiarul cu privire scopul
urmărit, modul în care se vor furniza serviciile, existența unor eventuale efecte negative în ceea ce
privește starea sa de sănătate, existența unor eventuale etape terapeutice precum și cu privire
drepturile beneficiarului serviciilor psihologice inclusiv la dreptul de a pune captăt oricând relațiilor
contractuale.

Art.58.
Beneficiarul serviciilor de psihologiei are următoarele drepturi:
a) de a fi informat cu privire la statul juridic al furnizorului de servicii de psihologiei inclusiv
titlul, specialitățile și competențele cu care exercită profesia;
b) de a fi respectat ca persoană umană și de a nu fi discriminat;
c) dreptul de ai fi protejată imaginea inclusiv după moartea sa;
d) de ai fi folosite informațiile legate de viața privată exclusiv în scopul pentru care sunt
furnizate serviciile psihologice;
e) dreptul de a indica una sau mai multe persoane care să fie informate cu privire la faptul că
este beneficiarul unor servicii de psihologie, care sunt diagnosticele sau rezultatele evaluării,
care sunt respectivele servicii de care beneficiază și recomandările primite. Acceptul poate fi
dat pentru una sau mai multe din informațiile anterioare cât și pentru momentul în care
acestea urmează să fie puse la dispoziția persoanei respectiv persoanelor indicate.
f) de a fi uitat, precum și toate drepturile prevăzute de regulamentul european GDPR(UE
679/2016).

Secțiunea 2. Drepturile și îndatoririle psihologului

Art.59.
În legătură cu profesia și exercitarea ei, dacă lege nu prevede altfel, psihologul are următoarele
drepturi principale
a) sa aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naționale ale Colegiului Psihologilor din România, dreptul de a fi ales este rezervat
psihologilor specialiști și principali;
b) să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Psihologilor din România și să primească
informațiile solicitate;
c) să participe la orice acțiune a Colegiului Psihologilor din România și să fie informați în timp
util despre aceasta;
d) să exercite profesia într-una din formele prevăzute de lege;
e) să i se recunoască și să i se respecte statutul profesional de către autoritățile și instituțiile
publice;
f) să i se recunoască și să i se respecte de către angajatorul public sau privat independența
profesională precum și titlurile profesionale cu care este autorizat de către corpul profesional
să exercite profesia;
g) să stabilească tarife în funcție de complexitatea serviciilor prestate și de calificarea sa;
 h) să acorde servicii cu titlu probono pentru motive umanitare ori de interes public general;
i) să oprească furnizarea serviciilor psihologice și să pună capăt contractului de furnizare a
serviciilor dacă apreciază că serviciile furnizate nu sunt în interesul beneficiarului sau nu-i
aduc nici un beneficiu cu privire la starea de sănătate ori la obiectivele urmărite ;
j) să refuze furnizarea serviciilor atunci când este în orice situație care ar i-ar genera un
prejudiciu material sau ne-material sau este agresat ori defăimat de către beneficiarul lor;
k) să sesizeze corpul profesional atunci când consideră că îi este încălcată independența
profesională și statutul profesional în vederea obținerii unui punct de vedere;
l) să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite, atât personal, cât și prin membrii lor
de familie.

Art.60.
În legătură cu profesia și exercitarea ei, dacă lege nu prevede altfel, psihologul are următoarele
obligații principale:
a) să facă dovada cunoașterii normelor de deontologie profesională și a celor care
reglementează organizarea și funcționarea corpului profesional, modalitatea de testare a
cunoștințelor de deontologie și a legislației profesionale se stabilește de Consiliul
național(CN) al Colegiului Psihologilor din România;
b) să respecte dispozițiile Statutului Psihologilor din România, ale Codului deontologic,
Regulamentului de organizare și funcționare, hotărârile organelor de conducere ale
Colegiului Psihologilor din România și regulamentele profesiei
c) să rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau de reprezentanți ai
corpului profesional;
d) să participe la manifestările inițiate de organele de conducere, la activitățile profesionale ori
de pregătire profesională inițiate ori organizate de către organele de conducere naționale sau
locale;
e) să participe la ședințele ori adunările la care au fost convocați;
f) să execute cu buna-credință atribuțiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în
organele de conducere ale Colegiului Psihologilor din România,
g) să se abțină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleși, în cazul în care, în
îndeplinirea unor atribuții ale acestor organe, au un interes propriu;
h) să păstreze secretul profesional;
i) să acționeze, pe toata durata exercitării profesiei, în vederea creșterii gradului de pregătire
profesionala;
j) să achite, în termenul stabilit, cotizația datorată în calitate de membru al Colegiului
Psihologilor din România;
k) să rezolve litigiile cu alți membri, în primul rând prin mediere de către comisiile organizate
în acest scop în cadrul Colegiului Psihologilor din România;
l) să nu aducă prejudicii reputației corpului profesional sau altor membri, respectând statutul
de corp profesional al Colegiului Psihologilor din România;
m) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea și codul, pe toate
actele profesionale pe care le semnează;
n) să respecte drepturile pacienților.
o) să practice profesia cu bună credință și în conformitate cu prevederile art. 2 din prezenta
lege;
p) să practice profesia conform titlurilor și specialităților dobândite;
q) să practice profesia într-una din formele prevăzute de lege;
r) să recomande, atunci când constată că se impune, consultul de către beneficiarul serviciilor a
unui alt coleg psiholog într-o specialitate adecvată cazului ori a unui medic psihiatru;
s) să protejeze drepturile beneficiarilor serviciilor sale referitoare la sănătate și la serviciile de
psihologie pe care le oferă;
t) să urmeze forme de educație profesională continuă ori de interes profesional acreditate de
către Colegiul Psihologilor din România;
 u) să exercitate activitățile de promovare, reclamă și publicitate conform normelor aprobate de
către Colegiul Psihologilor din România prin Statutul profesiei de psiholog;

Art. 61.
În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și asigurării unui nivel ridicat al
cunoștințelor profesionale, psihologii sunt obligați să efectueze un număr de cursuri de pregătire și
alte forme de educație profesională continuă și informare în domeniul psihologiei, pentru cumularea
numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Psihologilor din România.

Secțiunea 3. Răspunderea disciplinară a psihologului.

Art. 62
(1) Psihologul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei de
psiholog, a Codului de deontologie profesională și a regulilor de buna practica profesionala, a
Statutului Colegiul Psihologilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de
organele de conducere ale Colegiul Psihologilor din România, precum și pentru orice fapte săvârșite
în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale
Colegiul Psihologilor din România.
(2) Răspunderea disciplinara a membrilor Colegiul Psihologilor din România, potrivit prezentei
legi, nu exclude răspunderea penala, contravenționala, civila sau materiala, conform prevederilor
legale.

Art. 63.
(1) Plângerea împotriva unui psiholog se depune la Comitetul filialei teritoriale(CFT) al cărui
membru este psihologul. În cazul psihologilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai
unui stat aparținând Spațiului Economic European sau a Confederației Elvețiene, plângerea se depune
la filiala teritorială în raza căruia psihologul își desfășoară activitatea.
(2) Biroul Consiliului dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplina.
(3) Împotriva deciziei de respingere a plângerii, persoana care a făcut plângerea poate
depune contestație la filiala teritorială unde a depus plângerea. Aceasta se soluționează de către
Biroul executiv al Consiliului național(BE).
(4) Plângerile împotriva unui membru al organelor de conducere de la nivel teritorial sau național
se înaintează Comisiei superioare de disciplină(CEDP).

Art. 64.
(1) În cadrul fiecărei filiale teritoriale se organizează și funcționează o comisia de disciplina,
independenta de conducerea filialei, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare
săvârșite de psihologii înscriși în filiala respectivă.
(2) La nivelul Colegiului Psihologilor din România se organizează si funcționează Comisia
superioara de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca în complete de 5
membri contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplina teritoriale.
(3) Unul dintre membrii Comisiei superioare de disciplina din cadrul fiecărui complet este
desemnat de către Ministerul Justiției.
(4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută in Statutul Colegiului Psihologilor din România.

Art. 65.
(1) Membrii comisiilor de disciplina de la nivelul filialei teritoriale sunt aleși de către Adunarea
filialei teritoriale(AFT), iar membrii Comisiei superioare de disciplina vor fi aleși de către Adunarea
națională(AN) a Colegiului Psihologilor din România.
 (2) Membrii comisiilor de disciplina vor fi aleși din rândul psihologilor principali cu o vechime în
profesie de peste 12 ani și care nu au avut abateri disciplinare in ultimii 5 ani.
(3) Funcția de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice alta funcție în cadrul
Colegiului Psihologilor din România.
(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplina este de 6 ani.
(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplina încetează prin deces, demisie, pierderea
calității de membru al Colegiului Psihologilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în
cazul membrilor desemnați de către Ministerul Sănătății sau de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Art. 66.
(1) Membrii comisiilor de disciplina se aleg prin vot secret și pe baza candidaturilor depuse.
(2) La nivel teritorial se va alege un număr de 5-9 membri, iar la nivel național 21 membri.
(3) Membrii comisiilor de disciplina își vor alege un președinte care conduce activitatea
administrativa a comisiilor de disciplina.
(4) Președintele comisiei de disciplina prezinta Adunării generale a reprezentanților raportul anual
al activității comisiei de disciplina.

Art, 67.
(1) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amenda de la 10.000 lei la 100.000. lei. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage
suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;
e) interdicția de a exercita profesia ori anumite activități profesionale pe o perioada de la o luna
la un an;
f) retragerea calității de membru al Colegiului Psihologilor din România.
(2) Retragerea calității de membru al Colegiului Psihologilor din România operează de drept pe
durata stabilită prin hotărâre definitivă dată de instanțele judecătorești cu privire la interzicerea
exercitării profesiei.
(3) La sancțiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancționat la
efectuarea unor cursuri de perfecționare sau de dezvoltare personală, ori alte forme de pregătire
profesionala.

Art. 68.
(1) Decizia pronunțata se comunica persoanei sancționate, persoanei care a făcut sesizarea,
Biroului executiv(BE) al Colegiului Psihologilor din România și persoanei cu care psihologul
sancționat are încheiat contractul de munca.
(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancționată, persoana care a făcut sesizarea,
președintele filialei teritoriale sau președintele Colegiului Psihologilor din România pot contesta
decizia pronunțata de comisia de disciplină a filialei teritoriale.

Art. 69.
(1) Acțiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau
de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.
(2) Sancțiunile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a)-d) se radiază in termen de 6 luni de la data
executării lor, iar cea prevăzută la lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de
interdicție.
(3) În cazul aplicării sancțiunii prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. f), psihologul poate face o noua
cerere de redobândire a calității de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin
hotărâre judecătorească definitiva de interdicție a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data
aplicării sancțiunii de către comisiile de disciplina. Redobândirea calității de membru al Colegiului
Psihologilor din România se face in condițiile prezentei legi.
(4) În situația în care, prin decizia comisiei de disciplina, au fost dispuse și măsurile prevăzute la
art. 67 alin. (3), radierea sancțiunii se va face numai după prezentarea dovezii aducerii la îndeplinire a
măsurii dispuse de comisia de disciplina.
(5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancțiunii aplicate constituie o circumstanța
agravanta, care va fi avuta în vedere la aplicarea noii sancțiuni.

Art. 70.
Împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplina, în termen de 15 zile de la
comunicare, psihologul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios
administrativ a tribunalului în raza căruia își desfășoară activitatea.

CAPITOLIUL IV - Organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România

Secțiunea 1. Dispoziții generale,

Art.71.
(1) Colegiul Psihologilor din România se organizează și funcționează ca instituție de drept public,
apolitică, autonomă și independentă cu patrimoniu și buget propriu, având ca principal obiect de
activitate controlul si supravegherea exercitării profesiei de psiholog.
(2) Sediul Colegiului Psihologilor din România este în Municipiul București.
(3) Colegiul Psihologilor din România cuprinde toți psihologilor cu drept de liberă practică din
România.
(4) Colegiul Psihologilor din România se organizează si funcționează pe criterii teritoriale, la nivel
național si județean, respectiv la nivelul municipiului București.
(5) Între Colegiul Psihologilor din România și colegiile teritoriale există raporturi de autonomie
funcțională și organizatorică.

Art.72.
Colegiul Psihologilor din România este autoritatea competentă în ceea ce privește reglementarea,
autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog pe teritoriul România care, în
calitate de corp profesional al psihologilor cu drept de liberă practică, se organizează și funcționează
în condițiile legii, ale Regulamentului de organizare și funcționare și ale Statutului profesiei de
psiholog.

Art.73.
Colegiul Psihologilor din România reprezintă, promovează și apără interesele profesiei de
psiholog, prestigiul acesteia pe plan național și internațional urmărind în permanență ca exercitarea
acesteia să se facă la cele mai înalte standarde și cerințe profesionale.

Art.74.
Nicio altă autoritate, organizație ori asociație nu poate exercita atribuțiile Registrul Național al
Psihologilor(RNR).

Art.75.
În condițiile legii, ale Statutului profesiei de psiholog și al Regulamentului de organizare și
funcționare a Colegiului Psihologilor din România se pot înființa, organiza și funcționa filiale locale
fără personalitate juridică.
Secțiunea 2. Atribuțiile Colegiului Psihologilor din România.

Art.76.
Colegiul Psihologilor din România, în condițiile legii, ale Regulamentului de organizare și
funcționare și ale Statutului profesiei de psiholog, are drept scop principal asigurarea exercitării
profesiei de psiholog pe teritoriul Românei la cele mai înalte standarde profesionale, în acord cu
principiile fundamentale ale exercitării profesie de psiholog și în conformitate cu interesul general.

Art.77.
Având în vedere scopul principal al înființării sale și interesul general ca profesia de psiholog să
se desfășoare în condiții de maximă siguranță Colegiul Psihologilor are următoarele atribuții
principale:
a) asigură aplicarea legilor, regulamentelor și normelor care organizează și reglementează
exercitarea profesiei de psiholog;
b) apară demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de
activitate; apără onoarea, libertatea și independenta profesională a psihologului, precum și
dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;
c) asigură respectarea de către psihologi a obligațiilor ce le revin față de clienți, pacienți și de
sănătatea publică;
d) elaborează și aprobă Statutul profesiei de psiholog;
e) elaborează și aprobă standardele pentru exercitarea profesiei de psiholog;
f) elaborează și aprobă Codul de deontologie profesională;
g) elaborează și aprobă standarde de educație și de experiență pentru practica generală sau
specializată de psiholog inclusiv pentru cursurile și formele de pregătire ce conduc la
calificarea psihologului ca specialist și specialist principal;
h) elaborează și aprobă standarde referitoare la educația profesională continuă;
i) elaborează și aprobă procedura de recunoaștere și de acreditare a furnizorilor de educație
profesională continuă dedicată psihologilor;
j) autorizează exercitarea profesiei de psiholog pe teritoriul Românei;
k) autorizează înființarea și funcționarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog pe
teritoriul Românei;
l) avizează fișele de atribuții ale psihologilor cu statutul de salariați în vederea garantării
independenței profesionale;
m) controlează modul în care angajatorii respectă independența profesională a psihologului
angajat cu statutul de salariat;
n) elaborează și aprobă normele referitoare la publicitatea formelor de exercitare a profesiei de
psiholog;
o) colaborează cu Ministerul Educației Naționale la formarea, specializarea și perfecționarea
pregătirii profesionale a Psihologilor;
p) organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de
deontologie de buna practica profesionala, în calitate de organ de jurisdicție profesionala;
q) promovează și stabilește relații pe plan extern cu instituții și organizații similare;
r) reprezintă psihologii cu practică independentă care desfășoară activități profesionale în
cadrul diferitelor instituții bugetare sau private, în acest sens, se va organiza o comisie care
va negocia condițiile și raporturile juridice ale acestei categorii de psihologi cu instituțiile
gazdă;
s) participa la elaborarea și negocierea contractului-cadru privind decontarea serviciilor
psihologice, in condițiile legii;
 t) participă, alături de ministerele de resort, in mod egal, la constituirea comisiilor de
acreditare a structurilor de psihologie din cadrul diferitelor organizații naționale sau
internaționale.

Art.78.
(1) Colegiul Psihologilor din România colaborează cu alte autorități și organisme profesionale din
domeniul sănătății în vedere elaborării în comun a unor standarde profesionale privind exercitarea
profesiilor din domeniul sănătății în echipe multidisciplinare. Standardele profesionale privind
exercitarea profesiei de psiholog în psihologia clinică și psihoterapie, astfel elaborate vor fi suspuse
aprobării Ministerului Sănătății.
(2) Colegiul Psihologilor din România elaborează împreună cu ministerele de resort și cu
asociațiile profesionale standardele și ghidurile profesionale. Standardele și ghidurile se aprobă de
Adunarea națională a Colegiului Psihologilor din România.

Art.79.
Colegiul Psihologilor din România este consultat de către autoritățile publice ori de câte ori acestea
elaborează reglementări care, în mod direct ori indirect, vizează și aspecte legate de exercitarea
profesiei de psiholog, atribuțiile și competențele profesionale ale psihologului ori raporturile
psihologului cu autoritățile, instituțiile, angajatorii ori beneficiarii serviciilor furnizate.

Art.80.
(1) Colegiul Psihologilor din România organizează și administrează Registrul Național al
Psihologilor(RNP) și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog. Registrul Național al
Psihologilor(RNP) este public și se afișează pe site-ul Colegiului Psihologilor din România.
(2) În vederea culegerii unor date și informații tinerii la zi Registrul Național al Psihologilor(RNP)
și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog unitățile de învățământ universitar, agenții
economici, formele de exercitare a profesiei de psiholog, autoritățile ori instituții publice care dețin
date și informații necesare tinerii la zi a Registrul Național al Psihologilor(RNP) și al formelor de
exercitare a profesiei de psiholog vor pune la dispoziția Colegiului Psihologilor din România, în mod
gratuit și într-un format adecvat scopului solicitării, datele și informațiile respective.
(3) Colegiul Psihologilor din România va încheia protocoale de colaborare cu diferite organisme
naționale și internaționale sau ministere pentru reducerea numărului accidentelor rutiere sau al
eficientizării oricăror activități umane și va pune la dispoziția autorităților date din Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog în vederea
realizării de către acestea a atribuțiilor legale. În toate situațiile, punerea la dispoziție a datelor se
poate face inclusiv prin asigurarea unui acces securizat și controlat al solicitantului la datele
respective.
(4) În fața autorităților și instituțiilor publice precum și a tuturor celor interesați, până la dovada
contrarie, datele din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică și al formelor de
exercitare a profesiei de psiholog se prezumă a fi adevărate și fac dovada existenței dreptului de
liberă practică, a titlului, specialităților și competențelor profesionale.
(5) Modalitatea de realizare, organizare și administrare a Registrul Național al Psihologilor(RNP)
și al formelor de exercitare a profesiei de psiholog se stabilește prin decizia Biroului executiv al
Consiliului național(BE) al Colegiului Psihologilor din România.
(6) Evidenta și identificarea psihologilor cu drept de practică se vor face în baza unui cod unic de
identificare profesională acordat de către Colegiului Psihologilor din România.

Art. 81.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, Colegiul Psihologilor din România, prin
structurile naționale sau teritoriale, are dreptul de a formula acțiune în justiție în nume propriu sau în
numele membrilor săi.
Secțiunea 3. Organele de conducere ale Colegiului Psihologilor din România

Art.82.
Organele de conducere ale Colegiului Psihologilor din Românei sunt:
a) Adunarea națională(AN);
c) Consiliul național(CN);
d) Biroul executiv al Consiliului național(BE);
e) Președintele(PN) și Vicepreședintele(VN) Colegiului Psihologilor din România;
f) Adunarea filialei teritoriale(AFT);
g) Consiliul filialei teritoriale(CFT);
h) Președintele(PFT) și Vicepreședintele(VFT) filialei.

Art.83.
(1) Adunarea Națională(AN) este formată din reprezentanții filialelor teritoriale ale Colegiului
Psihologilor din România.
(2) Reprezentanții filialelor în Adunarea națională(AN) sunt aleși de toți membrii activi ai filialei
pentru un mandat de 4 ani, potrivit Regulamentului electoral
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea membrilor în Adunarea națională(AN) a Psihologilor
din România este de un reprezentant delegat la 100 de psihologi.
(4) În cazul filialelor teritoriale în care se înregistrează o diferență constând dintr-un număr al
psihologilor mai mic de 100 va fi desemnat încă un reprezentant în Adunarea națională(AN) a
Psihologilor din România.
(5) În situația vacantării unui mandat, mandatul este preluat și exercitat până la împlinirea lui de
către persoana care a întrunit cel mai mare număr de voturi dintre candidații care nu au mai putut
ocupa un mandat în Adunarea națională(AN) a Psihologilor din România.
(6) Vacantarea mandatului în Adunarea națională(AN) a Psihologilor din România are loc în
următoarele condiții:
a) prin decesul titularului;
b) prin renunțare la mandat;
c) prin pierderea calității de membru a Colegiului Psihologilor din România;
d) în urma transferului titularului mandatului în altă filială a Colegiului Psihologilor din
România;

Art. 84.
(1) Adunarea națională(AN) a Psihologilor din România este legal constituită în prezența a două
treimi din numărul reprezentanților delegați. Dacă la prima convocare condiția de cvorum nu este
îndeplinită, Comitetul director stabilește o nouă dată, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În
această situație, Adunarea națională(AN) este legal constituită în prezența majorității membrilor
delegați și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.
(2) Adunarea națională(AN) a Psihologilor din România extraordinară se poate organiza ori de
câte ori este nevoie și este convocată de președintele colegiului, de jumătate dintre membri
Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România sau de o treime dintre membri
Adunării naționale(AN) a Colegiului Psihologilor din România, Convocarea făcându-se de către
Președintele Colegiului Psihologilor din România sau de un împuternicit al majorității Consiliului
național(CN) sau al treimii din Adunarea Națională a Colegiului Psihologilor din România.
(3) Ședințele extraordinare ale Adunării Naționale(AN) sau ale Consiliului național(CN) al
Colegiului Psihologilor din România se pot organiza și online, iar votul este efectuat printr-un sistem
securizat.
(4) Toate ședințele forurilor de conducere naționale se înregistrează audio-video și se arhivează.
(5) Statutul profesiei de psiholog și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului
Psihologilor din România, Codul de deontologie prProfesională al profesiei de psiholog precum și
 deciziile cu caracter normativ ale Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România
se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.”

Art. 85.
Adunarea Națională a Colegiului Psihologilor din România are următoarele atribuții:
a) aprobă Statutul profesiei de psiholog, Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului
Psihologilor din România, Codul de deontologie profesională al profesiei de psiholog, Codul de
procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor și tehnicilor de evaluare și asistență
psihologică, precum și toate modificările acestora;
b) alege și revocă Președintele Colegiului Psihologilor(PN) din România precum și membrii
unor comisii de lucru;
c) aprobă raportul de activitate al Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din
România și alte documente de reglementare primordială a profesiei de psiholog;
d) aprobă liniile directoare, planificarea strategică și programele de dezvoltare a profesiei de
psiholog cu liberă practică;
e) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
f) aprobă execuția bugetară și descărcarea de gestiune pentru anul fiscal încheiat;
g) angajează cenzorul expert contabil al Colegiului Psihologilor din România;
h) poate solicita Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România sau Biroului
executiv al Consiliului național(BE) acțiuni în interesul profesiei de psiholog.

Art.86.
Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din România este constituit din următorii
membri:
a) președintele și vicepreședintele Colegiului Psihologilor din România.
b) președinții și vicepreședinții filialelor teritoriale;
c) câte un reprezentant al psihologilor din fiecare specialitate;
d) câte un reprezentant al psihologilor angajați în sistemele bugetare(MS, MEN, MMJS, MAI,
MAN, MJ) și un reprezentant al psihologilor angajați în mediul privat.
e) câte un reprezentant cu rol consultativ din partea Ministerului Sănătății, Ministerul Justiției,
Ministerului Educației Naționale și a Ministerului Muncii și Justiției Sociale,

Art.87.
(1) Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din România lucrează în prezența a cel puțin
două treimi dintre membrii cu drept de vot și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.
(2) Deciziile Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România sunt obligatorii
pentru colegiile teritoriale și pentru toți psihologii care practică profesia în România.

Art.88.
Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din România are următoarele atribuții:
a) alege dintre membrii săi în mod nominal sau după caz, propune membrii externi în comisiile
de lucru;
b) alege dintre membri săi Vicepreședintele(VN) Colegiului Psihologilor din România;
c) elaborează proiectul Statutului profesiei de psiholog;
d) elaborează proiectul Codului de deontologie profesională;
e) aprobă normele de autorizare a formelor de exercitare a profesiei de psiholog pe teritoriul
României;
f) aprobă standardele de calitate a serviciilor de psihologie furnizate pe teritoriul României;
g) aprobă normele privind formele de pregătire profesională continuă pentru psihologii cu drept
de liberă practică precum și de acreditare a furnizorilor de forme de pregătire profesională;
h) elaborează și propune Adunării naționale(AN) proiectul bugetului de venituri și cheltuieli
precum și execuția bugetară pentru bugetul de venituri și cheltuieli executat;
 i) aprobă potrivit Statutului profesiei de psiholog constituirea filialelor locale;
j) aprobă valoarea cotizației membrilor Colegiului Psihologilor din România și procedura de
încasare;
k) aprobă metodologia de supraveghere și de control a modului de exercitare a profesiei de
psiholog pe teritoriul României;
l) aprobă indemnizațiile membrilor Biroului executiv al Consiliului național(BE), indemnizațiile
de ședință a membrilor comisiei de disciplină ori a altor comisii pe care le-a înființat;
m) elaborează Regulamentul Intern(ROI) al Colegiului Psihologilor din România, statul de
funcții, organigrama și grila de salarizare a personalului angajat la sediul central și la sediile
filialelor locale;
n) aprobă, conform criteriilor prevăzute în Statutul psihologului, condițiile privind desfășurarea
de către formele de exercitare a profesiei de psiholog a publicității precum și procedura de
aprobare a conținutului materialului publicitar; aprobă Regulamentul de organizare și
desfășurare a alegerilor organelor de conducere;
o) aprobă calendarul electoral al alegerilor organelor de conducere a Colegiului Psihologilor din
România.
p) aprobă executarea sau după caz normele de aducere la îndeplinire a altor atribuții date în
sarcina Colegiului Psihologilor din România prin lege.
q) alege comisia de cenzori .
r) stabilește strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a
profesiei de psiholog.

Art. 89.
(1) Consiliul național(CN) se întâlnește în ședințe ordinare o dată pe trimestru sau în ședințe
extraordinare ori de câte ori este nevoie.
(2) Ședințele sunt convocate de către președintele Biroului executiv al Consiliului național(BE) al
Colegiului Psihologilor din România, prin poștă, prin e-mail și prin afișare pe site-ul oficial al CPR.

Art. 90.
(1) Convocarea se va face cu cel puțin 7 zile înaintea datei ședinței Consiliului național(CN) al
Colegiului Psihologilor din România în cazul că se face online și cu 15 zile înainte în cazul în care
ședința se face clasic.
(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise prin intermediul poștei
electronice și pot fi publicate pe site-ul Colegiului Psihologilor din România cu cel puțin 7 zile
înaintea ședinței.
(3) Materialele supuse spre aprobare Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din
România vor fi avizate și fundamentate de către comisia de lucru competentă.
(4) Toate documentele finale se semnează electronic de membrii prezenți la ședința în plen.

Art. 91.
În cadrul Consiliului național(CN), pentru realizarea atribuțiilor, funcționează următoarele comisii
de lucru:
a) Comisia de studii și strategii de dezvoltare(CSSD;
b) Comisia profesional-științifică și de învățământ(CPSI);
c) Comisia de imagine, relații interne și externe(CIRIE);
d) Comisia de etică și deontologie profesională(CEDP);
e) Comisia de jurisdicție profesională(CJP);
f) Comisia administrativă și financiar-contabilă(CAFC);
g) Comisia de cenzori(CC).

Art. 92.
 În funcție de necesitățile concrete, Consiliul național(CN) poate aproba înființarea unor comisii de
specialitate ori consultative. Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

Art. 93.
(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului național(CN), în cadrul Colegiului
Psihologilor din România funcționează departamente ca structuri tehnice și administrative. Un
departament poate funcționa pentru una sau mai multe comisii.
(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv(BE) al
Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România și, în funcție de numărul de posturi
și schema de personal aprobată de către Consiliul național(CN), vor fi asigurate cu personal tehnic de
specialitate sau administrativ.
(3) Consiliul național(CN) va aproba regulamentele de organizare și funcționare a comisiilor, la
propunerea acestora.

Secțiunea 4. Personalul

Art. 94.
În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor
din România și a schemei de organizare și funcționare, Biroul executiv al Consiliului național(BE), în
funcție de necesitățile concrete și în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative și
financiar-contabile(CAFC), angajează, în condițiile legii, personal de specialitate, tehnic și
administrativ, acest departament va funcționa după un Regulament de organizare internă(ROI) a
structurii de suport..

Art. 95.
Biroul executiv Consiliului național(BE) al Colegiului Psihologilor din România este format dintr-
un președinte, un vicepreședinte 4 membri si un secretar general, aleși in mod individual de către
Consiliul național(CN), dintre membrii săi, pe o durata de 4 ani.

Art. 96.
(1) Biroul executiv al Consiliului național(BE) lucrează legal in prezenta a cel puțin 3 dintre
membrii săi și aprobă deciziile cu votul a cel puțin 3 membri.
(2) Biroul executiv al Consiliului național(BE) al Colegiului Psihologilor din România se
întrunește o data pe săptămâna sau ori de cate ori este cazul, la
cererea președintelui sau a cel puțin 2 dintre membrii săi. În condițiile stabilite de Statutul
Colegiului Psihologilor din România, votul poate fi exprimat si prin corespondenta sau in
format electronic.

Art. 97.
Atribuțiile Biroului executiv(BE) sunt următoarele:
a) asigura activitatea permanenta a Colegiului Psihologilor din România între ședințele
Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România;
b) aproba angajarea de personal în baza Regulamentului de funcționare Internă și pe baza
regulilor de piață, asigura execuția bugetului Colegiului Psihologilor din România;
c) întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului
național(CN) al Colegiului Psihologilor din România;
d) accepta donațiile, legatele si sponsorizările făcute Colegiului Psihologilor din România;
e) executa hotărârile Adunării naționale al Colegiului Psihologilor din România si ale
Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România;
f) elaborează și supune spre avizare Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din
România proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza bugetelor locale;
 g) informează Consiliul național(CN) al Colegiului Psihologilor din România cu privire la
deciziile emise între ședințele Consiliului;
h) îndeplinește orice alte sarcini stabilite de către Consiliul național(CN) al Colegiului
Psihologilor din România.

Art. 98.
Biroul executiv al Consiliului național(BE) coordonează activitatea comisiilor de lucru ale
Consiliului național(CN) al Colegiului Psihologilor din România.

Art. 99.
În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv al Consiliului național(BE), precum și
președinții(PFT) și vicepreședinții(VFT) consiliilor filialelor teritoriale vor primi o indemnizație
lunara, al cărei cuantum va fi aprobat de Adunarea națională(AN) a Colegiului Psihologilor din
România.

Art. 100.
Președintele și Vicepreședintele Biroului executiv(BE) al Consiliului național(CN) este
Președintele(PN) și Vicepreședintele(VN) Colegiului Psihologilor din România.

Art. 101.
Președintele(PN) Colegiului Psihologilor din România îndeplinește următoarele atribuții:
a) reprezintă Colegiul Psihologilor din România în relațiile cu persoanele fizice și juridice
din țară și străinătate;
b) încheie contracte și convenții în numele Colegiului Psihologilor din România, cu
aprobarea Biroului executiv al Consiliului național(BE);
c) convoacă și conduce ședințele adunării generale și ale Consiliului național;
d) aduce la îndeplinire deciziile Biroului executiv al Consiliului național(BE), hotărârile
Consiliului național(CN) date în sarcina sa și rezolvă problemele și lucrările curente;
e) angajează personalul de specialitate și administrativ;
f) îndeplinește orice alte sarcini stabilite de Consiliul național(CN) ori de Biroului executiv al
Consiliului național(BE), potrivit legii.

Art. 102.
Vicepreședintele(VN) are aceleași atribuțiuni ca și președintele în limita sarcinilor încredințate de
președinte(PN), iar în caz de indisponibilitate a acestuia preia toate atribuțiunile președintelui(PN),
semnătura lui fiind opozabilă acestuia.

Secțiunea 5. Structurile teritoriale ale Colegiului Psihologilor din România.

Art. 103.
(1) La nivelul fiecărui județ respectiv la nivelul Municipiului București, prin decizia Consiliului
național(CN) al Colegiului Psihologilor din România se pot înființa filiale locale cu un număr de
minimum 100 de psihologi care domiciliază ori exercită profesia pe raza unității administrativ
teritoriale.
(2) Pentru județele în care nu pot fi înființate filiale locale, Consiliul național(CN) al Colegiului
Psihologilor din România hotărăște înființarea unei filiale locale care să acopere două sau mai multe
județe sau preluarea psihologilor și a atribuțiilor de către o altă filială..
(3) Fiecare psiholog cu drept de liberă practică, în calitate de membru al Colegiului Psihologilor
din România, este obligat să se înregistreze la filiala locală în a cărei raza de competență își are
domiciliul ori, după caz, își exercită activitatea profesională.

Art.104.
 (1) Filialele se înființează, se organizează și funcționează potrivit deciziei Consiliului național(CN)
ca structuri cu fără personalitate juridică.
(2) Denumirea filialelor locale va reflecta apartenența la Colegiul Psihologilor din România și aria
administrativ teritorială asupra căreia își exercită competența.
(3) Prin decizia Consiliului Național(CN) se poate aproba continuarea activității unei filiale a cărei
număr de membrii scade sub numărul minim de membri stabilindu-se totodată și măsurile
organizatorice necesare continuării activității.

Art.105.
În limita prevederilor Statutului profesiei de psiholog și a deciziilor Consiliului național(CN),
filiala teritorială(FT) realizează toate atribuțiile Colegiului Psihologilor din România la nivel
teritorial.

Art.106.
Filiala teritorială a Colegiului Psihologilor din România are următoarele organe de conducere:
a) Adunarea filialei teritoriale(AFT);
b) Consiliul filialei teritoriale(CFT);
c) Președintele(PFT) și Vicepreședintele(VFT) filialei teritoriale.

Art.107.
(1) Adunarea filialei teritoriale(AFT) este formată din toții psihologii activi(nesuspendați), cu drept
de liberă practică luați în evidența filialei.
(2) Adunarea filialei teritoriale(AFT) se întrunește în ședințe ordinare o dată pe an la convocarea
Președintelui(PFT) sau a Vicepreședintelui(VFT) filialei teritoriale. Adunările extraordinare pot fi
convocate de către majoritatea membrilor Consiliul filialei teritoriale(CFT), Președintele filialei
teritoriale(PFT) sau de către o treime dintre membrii Adunarea filialei teritoriale(AFT).
(3) Adunarea filialei teritoriale(AFT) adoptă hotărâri în prezența a cel puțin jumătate dintre
membri ei cu majoritate simplă de voturi. Dacă la prima convocare nu se îndeplinește condiția de
cvorum după 5 zile lucrătoare dar nu mai mult de 15 zile, Adunarea filialei teritoriale(AFT) se
întrunește într-o nouă ședință putând lua decizii valabile indiferent de numărul membrilor prezenți

Art.108.
Adunarea filialei teritoriale(AFT) are următoarele atribuții:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) alege și revocă președintele, membrii consiliului filialei și reprezentanții în Adunarea
națională(AN);
c) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli a filialei;
d) aprobă raportul de activitate a Consiliului filialei teritoriale(CFT) pentru anul fiscal încheiat;
e) mandatează Consiliul filialei teritoriale(CFT) pentru desfășurare oricăror demersuri ce se
impun pentru buna desfășurare a activităților profesionale la nivel local;

Art.109.
(1) În funcție de numărul membrilor aflați în evidențele filialei la data declanșării procesului
electoral, consiliul filialei este format din:
a) 7 membri, pentru un număr de la 100 până la 500 de membri aflați în evidența filialei;
b) 9 membri, pentru un număr de la 501 până la 1000 de membri aflați în evidența filialei;
c) 11 membri, pentru un număr mai mare de 1000 de membri aflați în evidența filialei;
d) 21 membri, pentru consiliul filialei municipiului București.
(2) În funcție de numărul membrilor consiliului se vor alege un număr de 2 membri supleanți
pentru filialele cu un consiliul format din până la 7-9 membri, 3 membri supleanți pentru consiliile
formate din 11 membri, iar pentru București se vor alege 7 membri supleanți.
Art.110.
Consiliul filialei teritoriale(CFT) are următoarele atribuții:
a) aprobă strategiile și proiectele de organizare și de dezvoltare a filialei teritoriale;
b) conduce activitatea filialei teritoriale;
c) gestionează și administrează patrimoniul filialei teritoriale;
d) mediază primar conflictele dintre psihologi-psihologi, psihologi-clienți/pacienți și psihologi-
autorități;
e) controlează activitatea profesională a membrilor filialei teritoriale respective, pe baza
mandatului dat de Consiliul Național(CN), și avizează dosarele psihologilor cu drept de
liberă practică propuși pentru activității de control;
f) primește dosarele de atestare, primește cererile de eliberare a diferitelor acte și dosarele de
înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de psiholog, verifică conformitatea lor și le
transmite Secretariatului general al Colegiului Psihologilor din România;
g) elaborează și propune Adunării filialei teritoriale(AFT) proiectul bugetului de cheltuieli;
h) În desfășurarea activității, comitetul filialei teritoriale poate fi sprijinit de un secretar tehnic,
care are calitatea de salariat al Colegiului Psihologilor din România;
i) aprobă preliminar, contractele ce urmează să fie încheiate de filiala teritorială;
j) alege și revocă Vicepreședintele(VFT) filialei teritoriale.

Art.111.
Președintele filialei teritoriale(PFT) reprezintă automat filiala teritorială și Colegiul Psihologilor
din România la nivel teritorial în limita legii, acesta având următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea comitetului filialei teritoriale, conduce activitatea curentă și
executivă a filialei între ședințele consiliului filialei;
b) convoacă și conduce ședințele forurilor de conducere ale filialei teritoriale;
c) reprezintă Colegiul Psihologilor din România în relațiile cu alte organizații și instituții la
nivel local în limita legii, al Regulamentului de organizare și funcționare și al Statutului
profesiei de psiholog , în vederea acestei atribuții președintele poate cere consultanță juridică
din partea departamentului juridic central;
d) asigură coordonarea activității de control preliminar;
e) semnează și aplică ștampila filialei pe actele operative, corespondență și cele elaborate de
către Consiliul filialei teritoriale(CFT) și asigură arhivarea acestora;
f) deleagă și stabilește atribuțiunile sale către vicepreședinte(VFT) atunci când situația o
impune;
f) Îndeplinește și alte atribuții pentru care a fost mandatat prin hotărâri ale forurilor de
conducere ale Colegiului.

CAPITOLUL V. Finanțarea CPR

Venituri si cheltuieli

Art. 112.
Veniturile Colegiului Psihologilor din Romania se constituie din:
a) taxa de înscriere;
b) cotizațiile lunare ale membrilor;
c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice,
inclusiv din organizarea de cursuri si alte forme de educație medicala continua;
d) donații și sponsorizări de la persoane fizice si juridice;
e) legate;
f) drepturi editoriale;
 g) încasări din vânzarea publicațiilor proprii;
h) fonduri rezultate din manifestările culturale si științifice;
i) alte surse.

Art.113.
(1) Cotizațiile și obligațiile fiscale datorate și neplătite în termenul fixat de către membri
Colegiului Psihologilor din România sau de către alte entități, precum și obligațiile de plată a
Colegiului Psihologilor din România datorate către membri sau alte entități determină plata unor
penalități de întârziere în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale aplicabile instituțiilor publice.
(2) Termenul limită pentru plata cotizației de membru al Colegiului Psihologilor din România
este 31 Decembrie al anului în pentru care se datorează cotizația, perioada de 6 luni ce urmează
după acest termen este considerată perioadă de grație în care se percep penalități dar nu se
suspendă dreptul de practică al psihologului;
(3) Termenele de plată pentru celelalte obligații fiscale datorate către Colegiul Psihologilor din
România se calculează în funcție de termenele stabilite prin contracte sau conform cadrului
legislativ general.

.
Art. 114.
(1) Neplata cotizației datorate de membrii Colegiului Psihologilor din Romania pe o
perioada mai mare de 6 luni după terminarea anului fiscal precedent și atenționarea scrisă din partea
Consiliului filialei teritoriale(CFT) din care psihologul face parte se sancționează cu suspendarea
calității de membru până la plata cotizației datorate.
(2) Sancțiunea se aplica de către Biroul executiv al Consiliului național(BE) la solicitarea
funcționarului care este însărcinat cu verificarea situație financiare curente privind plata cotizațiilor
sau al celui care se ocupă de întreținerea si operarea în Registrul unic al psihologilor cu liberă
practică.

Art. 115.
Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Colegiului Psihologilor din
Romania, tarifele se stabilesc, după caz, de către Consiliul național(CN), respectiv de către
Consiliul filialei teritoriale(CFT).

Art. 116.
Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea și funcționarea, cheltuieli de
personal, cheltuieli materiale și servicii, cheltuieli de capital sau financiare, perfecționarea pregătirii
profesionale, acordarea de burse prin concurs Psihologilor, întrajutorarea psihologilor aflați în situații
extraordinare, crearea de instituții cu scop filantropic și științific, acordarea de premii pentru membrii
cu activități profesionale deosebite, alte cheltuieli aprobate, după caz, de Consiliul național(CN) sau
al Consiliului filialei teritoriale(CFT) al Colegiului Psihologilor din Romania.

CAITOLUL VI. - Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 117.
(1) În vederea facilitării accesului la exercițiul profesiei de psiholog pe teritoriul României,
Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Colegiul Psihologilor din Romania, recunoaște
calificările de Psiholog și ale specialităților din domeniul psihologiei dobândite în conformitate cu
normele Uniunii Europene, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparținând Spațiului
Economic European sau în Confederația Elvețiana, de cetățenii acestor state, iar încadrarea în muncă
se face conform legii.
 (2) Normele privind recunoașterea diplomelor, certificatelor si titlurilor de psiholog, eliberate de
un stat membru al Uniunii Europene, de un stat aparținând Spațiului Economic European și de
Confederația Elvețiana cetățenilor acestora, se elaborează de către Ministerul Educației Naționale, în
colaborare cu Colegiul Psihologilor din Romania, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Nomenclatorul de specialități din domeniul psihologiei se elaborează de către Colegiul
Psihologilor din România și se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.

Art. 118.
Atribuțiile Colegiului Psihologilor din Romania nu pot fi exercitate de nici o altă asociație
profesională. Membrii forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania nu pot face
parte și din conducerea sau acționariatul altor asociații profesionale.

Art. 119.
(1) Actualele organe de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania de la nivel național și
teritorial vor rămâne în funcție și își vor exercita mandatul până la împlinirea duratei pentru care au
fost alese.
(2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și Consiliul colegiului(CC) al
Colegiului Psihologilor din România va elabora Normelor de aplicare a prezentei legi, acest
document urmează să fie votat de Convenția națională(CVN) prin vot la distanță efectuat în ședințe
online, iar votul se face prin sistem electronic.
(3) În termen de 80 de zile Consiliul colegiului(CC) va elabora noul Statut al profesiei de psiholog
și Regulamentul de organizare și funcționare internă Colegiului Psihologilor din Romania, precum și
noua organigramă a comisiilor și al structurii de suport, aceste documente urmează să fie votate de
Convenția națională(CVN) prin vot la distanță efectuat în ședințe online, iar votul se face prin sistem
electronic securizat.

Art. 120.
Statutul Colegiului Psihologilor din Romania, Codul de deontologic, Regulamentul de organizare
și funcționare internă Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificările și completările ulterioare,
precum și deciziile Consiliului national(CN) care privesc organizarea și funcționarea Colegiului
Psihologilor din Romania sau drepturile și obligațiile membrilor forurilor de conducere sau al
membrilor ai Colegiului Psihologilor din Romania se publica în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

Art. 121.
Colegiul Psihologilor din Romania, înființat și organizat potrivit prezentei legi, este continuatorul
de drept al Colegiului Psihologilor din Romania, înființat potrivit legilor anterioare. Drepturile și
obligațiile anterior născute vor trece în patrimoniul noii instituții, organizate potrivit prezentei legi.

Art. 122.
Psihologul este obligat sa încheie o asigurare de răspundere civila pentru greșeli în activitatea
Profesională.

Art. 123.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, administrația publică locală, prin
consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, va da în administrare filialelor
teritoriale sau de sector, respectiv al municipiului București, și Colegiului Psihologilor din Romania
spații corespunzătoare pentru desfășurarea activității.

Art. 124.
 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării in Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 213/2004 privind exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului
Psihologilor din România, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492
din 1 Iunie 2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte
dispoziții contrare.