Liviu George Crișan

George Visu-Petra
Mircea Miclea

Test de atenție executivă

– TAX

Manualul testului

Editura ASCR
Cluj-Napoca | 2018
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CRIŞAN, LIVIU GEORGE
Test de atenţie executivă - TAX : manualul testului / Liviu George
Crişan, George Visu-Petra, Mircea Miclea. - Cluj-Napoca : Editura
A.S.C.R., 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-977-024-5

I. Visu-Petra, George
II. Miclea, Mircea

159.9

Această carte este editată şi publicată în cadrul unui grant al Unității Executive pentru Finanțarea
Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), proiect PN-III-P2-2.1-
PED-2016-0281, cu numele "DEPRETER. Terapia și monitorizarea online a depresiei", contract
154PED din 03/01/2017, derulat de SC COGNITROM SRL, director de proiect prof. univ. dr. Mircea
Miclea.

Copyright © 2018 S.C. COGNITROM S.R.L.

Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parțială a textului și stocarea sa într-o bază de
date, fără acordul în scris al COGNITROM, sunt interzise și se pedepsesc conform legii.
 CUPRINS
1. INTRODUCERE: EVALUAREA ATENȚIEI EXECUTIVE ............................ 1
1.1. Importanța evaluării atenției executive ............................................................ 2
2. PREZENTAREA GENERALĂ A TESTULUI DE ATENȚIE EXECUTIVĂ .. 4
2.1. Constructul măsurat și domeniile de aplicare .................................................. 4
2.2. Populația pe care poate fi administrat .............................................................. 4
2.3. Principiul de funcționare .................................................................................. 4
2.4. Condițiile de utilizare ....................................................................................... 4
2.5. Descrierea itemilor ........................................................................................... 5
2.6. Procedura de administrare ................................................................................ 6
2.7. Cotarea răspunsurilor ....................................................................................... 8
3. VALIDITATEA, FIDELITATEA ȘI UZABILITATEA TESTULUI DE
ATENȚIE EXECUTIVĂ ........................................................................................................... 8
3.1. Definirea termenilor ......................................................................................... 8
3.2. Studiu ............................................................................................................. 10
3.3. Rezultate ......................................................................................................... 13
3.4. Concluzii ........................................................................................................ 19
4. ETALONAREA TESTULUI DE ATENȚIE EXECUTIVĂ ............................ 20
4.1. Interpretarea rezultatelor ................................................................................ 21
5. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 21
6. CAPTURI DE ECRAN CU DERULAREA TESTULUI DE ATENȚIE
EXECUTIVĂ ........................................................................................................................... 24
Test de atenție executivă – TAX

1. INTRODUCERE: EVALUAREA ATENȚIEI EXECUTIVE

Atenția executivă reprezintă una dintre cele mai importante funcții ale sistemului
cognitiv uman. În conceptualizarea lui Alan Baddeley, atenția executivă este controlată de
componenta executivă centrală din modelul multi-componențial al memoriei de lucru, model
elaborat de-a lungul mai multor decenii de cercetare (Baddeley & Hitch, 1974, Baddeley,
2012). Executivul central reprezintă un sistem atențional cu rol în coordonarea top-down a
resurselor utilizate în timpul procesării controlate a informației pentru a îndeplini mai multe
funcții: menținerea în stare activă a scopurilor legate de sarcina în curs; alternarea focalizării
atenției între sarcini sau între cerințe ale sarcinilor (shifting); atenție selectivă și inhibiție a
distractorilor (inhibition); și actualizarea conținuturilor în memoria de lucru (updating)
(Miyake et al., 2000). Cu alte cuvinte, executivul central este responsabil în parte de inițierea
și modularea diverselor procese mentale asociate cu memoria de lucru și resursele atenționale
disponibile (de Jong & Das-Smaal, 1995). Studiile de neuroimagistică au identificat regiuni
ale cortexului prefrontal și ale cortexului cingulat anterior implicate în funcționarea atenției
executive, dar și arii parietale laterale (Petersen & Posner, 2012).
Sarcinile care vizează evaluarea funcționării atenției executive apelează de cele mai
multe ori la inducerea unui conflict între un răspuns automat, mai puternic, dar nepotrivit
contextului, și unul controlat, mai slab, dar care constituie soluția potrivită (ex. sarcina
Flanker). Alte măsurători ale atenției executive vizează în schimb abilitatea de comutare
atențională de pe o sarcină pe alta. Luând în considerare multitudinea rolurilor îndeplinite de
atenția executivă, funcționarea ei nu poate fi evaluată adecvat utilizând probe care vizează
doar unul dintre aspectele pe care le guvernează. Testul de atenție executivă (TAX) a fost
dezvoltat pornind de la procedura Star Counting Test (SCT) (Jong & das Das-Smaal, 1990)
pentru a oferi o evaluare integrativă a funcției atenției executive (sau controlul atențional).
Testul SCT a fost ales ca reper pentru construcția testului TAX și pentru că oferă o
măsurătoare complexă a performanței, folosind atât indicatori de acuratețe, cât și de viteză de
răspuns. În contrast, utilizarea doar a vitezei de răspuns ca indicator de performanță în
evaluarea funcționării atenției executive a fost criticată datorită faptului că poate duce la
confundarea performanței atenționale cu viteza de procesare a informației la nivelul
percepției (de Jong & das Das-Smaal, 1990; 1995). Prin urmare, sarcinile care se bazează
doar pe viteza de răspuns prezintă limite importante.
SCT este o probă care vizează evaluarea atenției executive și presupune controlul
următorului proces: alternarea între număratul crescător și descrescător în funcție de anumite
reguli. Mai exact, participantul trebuie să numere, pornind de la un număr de start, o serie de
steluțe („*”), intercalațe cu semne de plus („+”) sau minus („-”). Acești stimuli sunt
prezentați pe o planșă și sunt ordonați în șiruri paralele care trebuie traversate de la stânga la
dreapta, de sus în jos (precum cititul unui text). Numărătoarea continuă din 1 în 1 sau din 2 în
2 în sens crescător sau descrescător în funcție de semnul „+” sau „-” întâlnit în rând, dar și de

1
 Manualul testului

o regulă de numărare prezentată la începutul unei serii de itemi. Performanța în sarcină

depinde de abilități precum alternarea flexibilă între procese și reguli, menținerea activată a
regulilor de numărat în memoria de lucru, viteza de numărat și de procesare, dar și de efortul
susținut. Performanța la SCT depinde de asemenea de abilitatea numerică de bază a
individului (de Jong & Das-Smaal, 1990), precum și de capacitatea memoriei de lucru, proces
cu care împărtășește o parte din varianța în performanță (de Jong & Das-Smaal, 1995).
Instrumentul SCT a fost dezvoltat pentru a fi potrivit testării în format de grup, dar
poate fi aplicat și individual. Inițial, proba era administrată în format creion-hârtie,
participanții oferind răspunsurile pe foaia de test. Odată cu dezvoltarea tehnologică au apărut
variante computerizate, care permit monitorizarea și desfășurarea controlată a probei, precum
și măsurarea automată și mai acurată a parametrilor de interes (ex. corectitudinea răspunsului,
timpul necesar parcurgerii unui item). Testul TAX este o probă complet automatizată care
permite evaluarea individuală sau în grup a atenției executive prin procedura SCT.

1.1. Importanța evaluării atenției executive

Atenția executivă este esențială pentru învățare, planificarea acțiunilor și
monitorizarea progresului într-o sarcină, rezolvare de probleme și raționament (Schweizer &
Koch, 2003), toate acestea reprezentând abilități implicate în performanța școlară și
profesională, precum și în îndeplinirea responsabilităților cotidiene și adaptarea la situații de
stres (de Jong & das Smaal, 1995). În plus, atenția executivă joacă un rol important și în
dezvoltarea și exprimarea abilităților de auto-reglare la nivel cognitiv, afectiv și
comportamental (Rueda, Posner & Rothbart, 2005).
Prin urmare, atenția executivă este considerată un proces cognitiv care susține cea mai
mare parte a procesării informaționale controlate, stând la baza performanței individului atât
în mediul educațional, cât și ocupațional (indiferent de profesie) și în viața personală. Rezultă
de aici importanța majoră a evaluării atenției executive.
Într-adevăr, cercetările arată că scorurile obținute la sarcina SCT (care evaluează
atenția executivă) se asociază cu funcționarea unei game variate de abilități cognitive, atât
generale (ex. inteligența fluidă, raționamentul, planificarea sau rezolvarea de probleme), cât
și specifice (ex. cititul sau abilitățile matematice). De exemplu, performanța la SCT corelează
cu abilitățile de citire (Conners, 2009) și performanța școlară la aritmetică și înțelegerea
textelor, explicând 5-10% din varianța abilităților de citire și înțelegere (de Jong & Das-
Smaal, 1995). Tot în aria abilităților lingvistice, rezultatele la SCT pot diferenția între
persoanele cu dislexie și cele cu abilități reduse de citire (van Daal & van der Leij, 1999).
Dincolo de aceste abilități specifice, performanța la SCT a fost corelată cu rezultatele la o
serie de instrumente care vizează abilitatea intelectuală generală precum Matricile Progresive
Raven Avansate (r = .19), Testele de matrici Viena (r = .34) (Schweizer et al. 2005) sau
nivelul IQ măsurat cu Scalele Wechsler-III (r = .30) (Conners, 2009).
Pentru că atenția executivă joacă un rol foarte important în dezvoltarea și practicarea

2
Test de atenție executivă – TAX

abilităților de reglare emoțională și comportamentală, ea a fost studiată și în relație cu o serie

de variabile relevante clinic. Cel mai frecvent, funcționarea atenției executive a fost studiată
în relație cu tulburările atenționale precum ADHD. S-a observat astfel că performanța în
sarcini atenționale de tipul SCT corelează moderat cu Scala de comportament atențional a
Chestionarului de Comportament pentru Copii Amsterdam (r = .41), dar și cu scala de
Hiperactivitate a Scalei Conners de evaluare pentru profesori (r = .46 - .48). Mai mult decât
atât, s-a arătat că atenția executivă măsurată cu SCT poate diferenția între copiii cu diagnostic
de ADHD, cei cu probleme de învățare și cei cu traseu tipic de dezvoltare (Bayliss and
Roodenrys, 2000). Prin urmare, rezultatele la teste precum TAX pot constitui o componentă a
evaluării multi-nivelare a funcționării individului începând chiar din copilărie.
Deficitele de funcționare a atenției executive sunt de asemenea implicate în etiologia
și menținerea tulburărilor afective (ex. Depresie majoră) și a tulburărilor de anxietate (ex.
Anxietate generalizată, Fobie socială). Principalele disfuncții ale atenției executive în
depresie se referă pe de o parte la dificultatea de a dezangaja atenția de pe informațiile
congruente cu starea emoțională negativă, iar pe de altă parte la procesarea elaborată a
acestor informații, în detrimentul celor neutre sau pozitive, precum și inabilitatea de a opri
acest proces (De Raedt, Koster & Joormann, 2010). Prin urmare, au fost identificate deficite
atenționale executive în depresie la nivelul funcțiilor de inhibiție cognitivă și comutare
atențională (De Lissnyder, Koster și De Raedt, 2012). Aceste probleme favorizează apariția
și menținerea ruminației - un tipar de gândire pasiv și repetitiv, focalizat pe aspectele
negative ale experienței cu rol extrem de important în instalarea, evoluția și persistența
depresiei (Nolen-Hoeksema et al., 2008; Whitmer & Gotlib, 2013).
Alte cercetări arată că principalele disfuncții ale atenției executive în anxietate sunt:
(1) sensibilitatea crescută pentru stimuli amenințători și detectarea timpurie a acestora; (2)
dificultăți în dezangajarea stimulii negativi; și (3) procesarea deficitară a stimulilor care
indică siguranța (Cisler & Koster, 2010). Aceste probleme par a fi datorate tot funcționării
inadecvate a proceselor de inhibare a distractorilor și de comutare atențională de care atenția
executivă este responsabilă (Derakshan & Eysenck, 2009). Deficitele descrise afectează
abilitatea individului de a schimba focalizarea atenției pe informații relevante pentru scop și a
inhiba stimulii amenințători din mediu, ducând la alocarea unei părți importante a resurselor
atenționale prelucrării unor informații nerelevante, cu costuri pentru eficiența performanței în
sarcină (Eysenck et al., 2007). Mai mult, disfuncții ale atenției executive au fost identificate
în mai multe studii chiar și la persoane cu simptome sub-clinice sau cu istoric clinic, dar fără
afectare curentă (ex. Gustavson & Miyake, 2016; Von Hippel, Vasey, Gonda & Stern, 2008).
Cercetările efectuate pe eșantioane clinice relevă așadar importanța evaluării atenției
executive (precum și a altor funcții executive), prin teste de performanță, pentru a înțelege
etiologia și severitatea problemei prezentate de pacient, precum și monitorizarea adecvată a
recuperării sale, în timpul și după tratament.

3
 Manualul testului

2. PREZENTAREA GENERALĂ A TESTULUI DE ATENȚIE

EXECUTIVĂ

2.1. Constructul măsurat și domeniile de aplicare

Testul de atenție executivă (TAX) măsoară eficiența funcționării atenției executive.
Testul vizează abilitatea persoanei de a realiza în mod flexibil o sarcină, alternând între mai
multe modalități ale acesteia, ținând cont de reguli care se pot schimba.
Domenii de aplicare: domeniul educaţional, psihologia muncii, psihologie clinică.

2.2. Populația pe care poate fi administrat

Testul TAX se poate administra la persoane cu vârsta de peste 12 ani din populația
generală (clinică și non-clinică), cu câteva condiții: limba română este limba maternă sau este
bine înțeleasă de persoana evaluată; persoana a fost înscrisă în sistemul de învățământ
obligatoriu (cel puțin până la clasa VI-a) și are abilități de citire/scriere/înțelegere și
vocabular corespunzător, dar și abilități numerice de bază (adunare și scădere cu 1 sau 2
unități); persoana este familiarizată cu calculatorul și are abilități cel puțin minimale de
utilizare a tastaturii și mouse-ului.

2.3. Principiul de funcționare

Testul TAX este construit pe baza procedurii Star Counting Test. Testul presupune
realizarea unui proces simplu, dar solicitant de numărare a unor stimuli de tip steluțe („*”)
pornind de la un număr de start și ținând cont de anumite reguli care se modifică în cadrul
aceluiași item sau de la un set de itemi la altul: (1) sensul de numărare, așa cum este indicat
de semnele plus („+”) și minus („-”) (crescător, respectiv descrescător), (2) semnificația
semnelor care păstrează sau inversează sensul de numărare („+” = crescător în setul I, dar
„+” = descrescător setul II); și (3) regula de numărare sau numărul de unități
adunate/scăzute (din 1 în 1 sau din 2 în 2). Mai precis, persoana trebuie să urmărească pe
ecranul calculatorului itemi care conțin mai multe șiruri formate din simbolurile *, + și -.
Persoana evaluată trebuie să parcurgă șirurile de la stânga la dreapta, de sus în jos (precum
cititul unui text), numărând la fiecare steluță din 1 în 1 sau din 2 în 2, crescător sau
descrescător, în funcție de instrucțiuni. Aceste operații trebuie realizate în mod flexibil, cât
mai repede și cât mai corect, timpul de răspuns fiind limitat. La finalul șirurilor unui item,
persoana introduce rezultatul în program, trecând apoi la următorul item.

2.4. Condițiile de utilizare

Testul TAX se aplică doar în format computerizat, în mediul online, prin intermediul
unui browser Chrome (versiune > 50.0) sau Mozilla (versiune > 46.0). Testul se aplică doar

4
Test de atenție executivă – TAX

pe calculator sau laptop cu sistem de operare Windows sau macOS și cu monitor cu rezoluție
minimă 1024 x 768. Testul necesită utilizarea tastaturii și a mouse-ului. Dacă testul se aplică
pe laptop, se folosește un mouse și nu touchpad-ul. În timpul testării, singurul program care
trebuie să se deruleze este browser-ul, cu o singură filă deschisă (pagina testului) și afișată în
modul full-screen. Conexiunea la internet a dispozitivului folosit pentru testare trebuie să fie
stabilă.
Testul poate fi aplicat atât individual, cât și în grup cu condiția ca mediul de testare să
fie corespunzător. Testul trebuie realizat într-o cameră bine aerisită și luminată, fără surse de
zgomot. Subiecții trebuie instruiți să-și închidă telefoanele și alte dispozitive pe timpul
testării. Dacă testul se aplică în grup, participanții trebuie poziționați la calculatoare
individuale, la o distanță suficient de mare astfel încât să nu fie distrași de mișcările celorlalți
sau de stimulii afișați pe monitoarele celorlalți.
Testul poate fi parcurs în mod autonom de către subiect, dar se recomandă
monitorizarea subiectului de către evaluator pentru a asigura calitatea testării. Evaluatorul
trebuie să monitorizeze dacă subiectul rămâne în sarcină pe tot parcursul testului și dacă
acesta respectă instrucțiunile. Subiectul trebuie să urmeze instrucțiunile de pe ecran întocmai,
să realizeze toate operațiile cognitive în minte (fără suport fizic) și să introducă răspunsurile
folosind mouse-ul și tastatura. Subiectul nu are voie să facă următoarele lucruri pe parcursul
testării: să părăsească pagina web a testului, să deschidă în paralel un alt program pe
calculator, să folosească telefonul sau alt dispozitiv, să pună mâna pe ecran ca să se ajute la
memorarea unor stimuli, să folosească creion și hârtie sau alte instrumente cu care să își
noteze răspunsurile, să apeleze la ajutorul altei persoane pentru a parcurge testul.
Testul TAX este complet automatizat în ceea ce privește: instruirea subiectului,
înregistrarea răspunsurilor, oferirea de feedback sau avertismente pe parcursul testării,
cotarea răspunsurilor în vederea obținerii scorurilor brute de interes și interpretarea
corespunzătoare a scorurilor în funcție de etalon. Dacă testul este administrat de un evaluator,
rolul evaluatorului este doar de a supraveghea parcurgerea testului în condițiile prezentate
mai sus. Dacă rezultatele sunt comunicate și interpretate de un evaluator, această persoană
trebuie să fie licențiată în psihologie și să cunoască informațiile din prezentul manual,
îndeosebi cele privind constructul măsurat de test, condițiile de utilizare, procedura de testare
și modul de interpretare a rezultatelor.

2.5. Descrierea itemilor

În construcția itemilor TAX s-au respectat principiile procedurii Star Counting Test.
Itemii TAX au fost generați de calculator pe baza unui algoritm care ia în considerare factorii
care s-au dovedit în cercetări că influenează performanța oamenilor la SCT: a) numărul de
alternări a direcției de numărare; b) numărul de repetiții a unui proces de numărare înainte de
apariția unei alternări; c) păstrarea sau inversarea semnificației semnelor matematice „+” și „-
”; d) mărimea numerelor de start de la care începe numărătoarea; și e) complexitatea regulii
de numărare (numărul de unități adunate sau scăzute).

5
 Manualul testului

Cu acest algoritm a fost generată o bază de date cu 64 de itemi, organizați în două

seturi de câte 32, pentru cele două etape etape de testare (vezi Procedura de administrare).
Itemii din setul 1 sunt creați după regula: la „+” se adună o unitate, la „-” se scad 2 unități.
Itemii din setul 2 sunt creați după regula: la „+” se scade o unitate, la „-” se adună 2 unități.
Fiecare set conține itemi unici, câte 4 pentru fiecare din cele 8 categorii rezultate din
combinația: număr de alternări ale direcției de numărare (2, 4, 6 sau 8) și dimensiuna
numărului de start (mic sau mare, respectiv sub sau peste valoarea 38, în intervalul 1-78). În
fiecare etapă de testare se utilizează doar 12 itemi din set, extrași în mod aleator din baza de
date, ținând cont de categoriile descrise mai sus. Pe lângă acești itemi de test, alți 2 itemi au
fost creați pentru a fi dați ca exemplu în etapele de antrenament. Itemii generați au fost
constrânși de algoritm să nu ajungă niciodată la o valoare negativă, nici la rezultatul final,
nici pe parcursul traversării itemului. Toate operațiile matematice se fac cu numere naturale.
La nivel de item, fiecare conține un număr de start și un tipar de simboluri intercalate
(„*”, „+” și „-”) organizate pe 9 rânduri (vezi Figura 1). Fiecare rând conține 3-5 steluțe,
tiparul itemului cumulând în total aproximativ 40 de steluțe. Între un semn „+” și „-” pot
apărea 2-6 steluțe. Între simboluri pot apărea și spații goale mai mici sau mai mari, iar
simbolurile pot fi poziționate puțin mai sus sau mai jos pe un rând, creând astfel un tipar
neregulat. S-a arătat că acest tip de aranjament împiedică participantul să numere simbolurile
prin grupare, obligându-l să le parcurgă liniar. Numărul de start ia valori între 1 și 78, iar
participantul trebuie să înceapă număratoarea de la el, aplicând operația desemnată de primul
simbol „+” sau „-” care urmează acest număr.

2.6. Procedura de administrare

A. Pregătire pentru testare

A.1. Se pregătește mediul de testare (vezi Condițiile de utilizare) și se informează
subiectul asupra scopului general al evaluării.
A.2. Se introduc în test datele subiectului: identificator (cod de participare; nume și
prenume), sex și data nașterii.

B. Parcurgerea antrenamentului 1/2 pentru familiarizarea cu testul

Participantul parcurge 4 slide-uri cu instrucțiuni (Figurile 2, 3, 4 și 5), apoi începe
antrenamentul. Parcurgerea instrucțiunilor și a itemilor de antrenament se realizează folosind
mouse-ul, prin interacțiunea cu butoanele sau imaginile afișate pe ecran. Participantul va
parcurge 1 item de antrenament (Figura 1), având la dispoziție un timp nelimitat și 3
încercări de rezolvare. Acest item trebuie parcurs după regula „la + se adună 1, la - se scade
2”. Participantul începe prin studierea itemului afișat în centrul ecranului. După ce a parcurs
șirurile de simboluri și este pregătit să ofere răspunsul final, folosește mouse-ul pentru a da

6
Test de atenție executivă – TAX

click pe item sau apasă butonul SPACE de la tastatură ca să treacă la ecranul de introducere a
răspunsului (Figura 6). Participantul folosește tastatura pentru a introduce răspunsul într-un
câmp de input în centrul ecranului, având la dispoziție butonul ȘTERGE în caz că dorește să
se corecteze sau butonul GATA ca să trimită răspunsul final. Imediat după apăsarea butonului
GATA, participantul primește un feedback privind răspunsul dat (Figura 7). Feedback-ul este
afișat timp de 2s. Dacă răspunsul este corect, participantul trece la instrucțiunile etapei de
testare. Dacă răspunsul este greșit, participantul este întors la itemul de antrenament. Dacă
participantul comite trei greșeli acesta este avertizat și are posibilitatea să reia antrenamentul
(Figura 8).

C. Parcurgerea etapei de testare 1/2

Participantul parcurge un nou slide de instrucțiuni prin care este informat că
antrenamentul s-a sfârșit și că urmează prima etapă de testare. În această etapă, participantul
trebuie să urmeze regula „la + se adună 1, la - se scade 2” în traversarea fiecărui item. Etapa
conține 12 itemi care trebuie parcurși într-un interval de 12 minute. Itemii sunt diferiți, dar
prezintă aceeași structura ca în etapa de antrenament. Participantul folosește mouse-ul și
tastatura pentru parcurge itemii și, respectiv, pentru a introduce răspunsurile. Un cronometru
roșu la baza ecranului arată în permanență timpul pe care participantul îl mai are la dispoziție
(vezi Figura 9). Participantul nu are o limită de timp per item și nu primește feedback după
oferirea unui răspuns. Etapa de testare se încheie în două scenarii: fie participantul a traversat
toți cei 12 itemi, fie timpul total avut la dispoziție s-a scurs. La finalizarea etapei,
participantul este întors la slide-urile de instrucțiuni pentru următorul antrenament.

D. Parcurgerea antrenamentului 2/2 pentru familiarizarea cu schimbarea sarcinii

Participantul parcurge un slide nou cu instrucțiuni în care este anunțat că sarcina se
schimbă, și-anume că itemii următori trebuie parcurși după regula „la + se scade 1, la - se
adună 2” (Figura 10). Antrenamentul 2/2 decurge la fel ca antrenamentul anterior.
Participantul va parcurge din nou 1 item de antrenament, fără limită de timp, având la
dispoziție 3 încercări. După introducerea răspunsului, participantul primește feedback. Dacă
comite mai multe greșeli decât este permis, primește un mesaj de avertizare și are
posibilitatea să reia instrucțiunile și apoi itemul. După ce a rezolvat corect itemul,
participantul avansează la etapa de testare 2/2.

E. Parcurgerea etapei de testare 2/2

Participantul parcurge ultimul slide de instrucțiuni prin care este informat că
antrenamentul s-a sfârșit și că urmează a doua etapă de testare. Participantului i se atrage
atenția că sarcina s-a schimbat și că trebuie să parcurgă itemii după regula „la + se scade 1, la
- se adună 2”. Ca procedură, etapa de testare 2/2 este la fel ca cea anterioară. Participantul va
parcurge 12 itemi, având la dispoziție 12 minute. Interacțiunea cu itemii este identică cu
7
 Manualul testului

etapele anterioare. Participantul nu primește feedback la răspunsurile oferite. Etapa se încheie

fie când participantul a parcurs toți itemii, fie când timpul a expirat. La finalul etapei,
participantul primește o confirmare că testul s-a încheiat (Figura 11). Testul cotează
răspunsurile și interpretează rezultatele în mod automat, apoi returnează platformei de pe care
a fost accesat un raport cu denumirea testului, descrierea, nivelul obținut și o interpretare
succintă. Platforma prin care a fost apelat testul poate utiliza aceste date pentru a redacta un
raport (exemplu raport în Figura 12). Dacă pe parcursul testului participantul întârzie să
răspundă la itemi (este inactiv peste 3 minute) sau părăsește pagina de testare sau părăsește
modul fullscreen de afișare a paginii, ecranul testului este înlocuit cu un ecran de avertizare
(Figura 13 și Figura 14). Dacă participantul acumulează oricare 3 avertismente, testul se
încheie înainte de termen fără rezultate. În acest caz nedorit, evaluatorul trebuie să decidă
dacă permite participantului să refacă testul.

2.7. Cotarea răspunsurilor

Testul computerizat TAX permite măsurarea mai multor parametri de performanță
pentru fiecare etapă de testare, printre care cei mai relevanți sunt:
 numărul de itemi parcurși;
 numărul de itemi rezolvați corect;
 timpul total de rezolvare;
 timpul de rezolvare per item;
 timpul de rezolvare per item cu răspuns corect;
 timpul mediu de rezolvare a unui item;
 timpul mediu de rezolvare a unui item cu răspuns corect..
Analiza în detaliu a tuturor acestor indicatori este dificilă și prezintă utilitate redusă în
afara contextului de cercetare. Cel mai relevant scor în context aplicativ este numărul de
itemi rezolvați corect, pentru fiecare etapă de testare. În dezvoltarea Testului de atenție
executivă, autorii au propus măsurarea performanței subiecților printr-un scor compozit,
denumit Scor TAX și care se calculează după formula de mai jos:
(număr de itemi rezolvați corect în etapa 1 + număr de itemi rezolvați corect în etapa 2)

3. VALIDITATEA, FIDELITATEA ȘI UZABILITATEA

TESTULUI DE ATENȚIE EXECUTIVĂ
3.1. Definirea termenilor

Validitate. În analizarea validității unui instrument trebuie luate în considerare mai

multe aspecte. Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul
măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică (Kline, 1992). Validitatea convergentă,

8
Test de atenție executivă – TAX

respectiv cea divergentă reprezintă modalităţi ale validităţii de construct (Albu, 1998).
Spunem despre un test că are validitate convergentă, dacă evaluează aceleaşi constructe ca şi
alte teste care se referă la acelaşi construct, adică dacă între scorurile sale şi scorurile altor
teste există o corelaţie. Un test are validitate divergentă dacă evaluează altceva decât alte
teste, despre care se ştie că se referă la constructe ce nu au legătură cu constructul măsurat de
test. Acest lucru înseamnă că între scorurile la test şi scorurile la alte teste sau variabile nu
există o relaţie funcţională. Validitatea de conţinut reprezintă măsura în care itemii sunt
reprezentativi pentru domeniul constructului evaluat. În faza de construcţie a testului itemii
pot fi analizați de un grup de experţi în domeniu, pentru a-i reține doar pe cei reprezentativi.
De asemenea, pe baza unui studiu pilot se poate realiza o analiză statistică a itemilor pentru a
reține în test doar acei itemi care au o bună putere de discriminare şi un grad de dificultate
adecvat. Validitatea de criteriu este legată de funcţia de decizie şi de predicţie. Un test este
valid relativ la un criteriu, dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte
asupra persoanelor examinate (Albu, 1998). Datorită faptului că, în practică, este aproape
imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului, strategiile
de apreciere a validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: validitatea
concurentă – obţinerea scorurilor aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului; validitatea
predictivă – administrarea testului precede înregistrarea valorilor variabilei criteriu, între
cele două existând un interval de timp.
Fidelitate. Fidelitatea unui instrument reprezintă măsura în care rezultatele reflectă
performanţele reale ale unei persoane. Fidelitatea unui test este o caracteristică importantă,
care trebuie luată în considerare în interpretarea rezultatelor şi a diferenţelor inter-individuale
obţinute prin aplicarea unor instrumente de măsură. Fidelitatea poate fi analizată în mai multe
moduri. Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor, fiind
cuantificat prin corelația dintre măsurătorile test și retest (administrată după un anumit
interval de timp). Consistența internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii
testului măsoară aceeaşi variabilă și se poate măsura prin Cronbach aplha sau prin metoda
înjumătățirii (split-half) și coeficientul Spearman-Brown.
Uzabilitate. Evaluarea uzabilității constituie o etapă importantă în proiectarea și
dezvoltarea unui software interactiv. Standardul ISO 9126-1:2001 a definit calitatea
sistemelor software prin şase caracteristici: funcţionalitate, utilizabilitate, mentenabilitate,
robusteţe, eficienţă şi portabilitate. În acest standard, utilizabilitatea este definită astfel:
capabilitatea produsului software de a fi înţeles, învăţat, utilizat şi considerat atractiv de către
utilizator, atunci când este folosit în condiţii specificate. O altă operaționalizare larg utilizată
a constructului de uzabilitate este oferită Jakob Nielsen, care distinge 5 caracteristici de bază:
 Uşurinţa învăţării (engl. learnability): cât de uşor le este utilizatorilor să realizeze
acţiuni de bază în cadrul sistemului, la prima interacţiune cu acesta;
 Eficienţă (engl. efficiency): cât de rapid reuşesc utilizatorii să facă anumite acţiuni/ să
realizeze anumite sarcini, după ce au învăţat modul de funcţionare şi design-ul
sistemului;

9
 Manualul testului

 Capacitatea de a fi memorat (engl. memorability): cât de uşor le este utilizatorilor să-

şi reamintească modul de utilizare al sistemului, după ce nu l-au folosit o perioadă de
timp;
 Erori (engl. errors): câte erori fac utilizatorii, cât de grave sunt aceste erori şi cât de
facilă este revenirea/ corectarea după aceste erori.
 Gradul de satisfacţie (engl. satisfaction): cât de plăcută este utilizarea sistemului.
Evaluarea uzabilității se poate realiza prin mai multe metode. O metodă larg utilizată
este evaluarea cantitativă pe bază de chestionare (ex. System Usability Scale – SUS; Broke,
1996), prin care utilizatorii sunt îndrumați să-și exprime opinia despre utilizarea software-ului
pe mai multe dimensiuni de uzabilitate.

3.2. Studiu
Validitatea, fidelitatea și uzabilitatea testului TAX au fost investigate alături de alte 5
teste de funcții executive pe un eșantion omogen de subiecți (același grup de vârstă, același
nivel de educație) care nu aveau cunoștințe anterioare despre natura, conținutul și obiectivele
testelor administrate.
Participanți. Datele demografice ale participanților la studiu sunt prezentate în
Tabelul 1. Au participat 191 studenți (167 femei, 87%) din grupul de vârstă 21-29 de ani
(m=22.05, sd=1.393) din anul III, Facultatea de Psihologie, UBB Cluj-Napoca, învățământ cu
frecvență. Recrutarea s-a făcut cu ajutorul unor anunțuri la curs și pe rețele de socializare.
Înscrierea s-a făcut pe bază de voluntariat, în baza semnării unui acord informat.
Tabelul 1. Date demografice participanți.
(N = frecvența absolută, m = medie, σ = abatere standard, min = minim,
Max = maxim, Md = mediană, M = masculin, F = feminin, % = procent din total)
Vârstă Sex
N m σ min Max Md NM (%) NF (%)
191 22.05 1.393 21 29 22 24 (12.6) 167 (87.4)

Procedură. Pe baza unui cod unic de participare, fiecare subiect a putut accesa o
platformă online securizată unde a completat testele de funcții executive, într-o anumită
ordine, la o anumită dată. La fiecare participant, ordinea testelor de funcții executive a fost
randomizată de platformă, eliminând astfel un posibil efect de carry-over produs de ordinea
de realizare a testelor. Fiecare participant a putut să își programeze testarea la o dată și o oră
convenabilă, când puteau să efectueze testele în condiții optime. Testele trebuiau realizate la
data stabilită, dar participanții puteau lua scurte pauze de 2-5 minute între teste. Parcurgerea
celor 6 teste de funcții executive a durat aproximativ 75 minute (cu pauze). La finalul testării,
participanții au primit un chestionar cu întrebări despre uzabilitatea testelor (vezi mai jos
Instrumente). După 6 săptămâni, participanții au fost rechemați pentru a parcurge jumătate
din testele de funcții executive, în aceleași condiții. Testele au fost alese în mod aleator
pentru fiecare participant. Astfel s-a obținut o măsurătoare retest pentru fiecare instrument.

10
Test de atenție executivă – TAX

Aparatură. Pentru a ne asigura că toți participanții efectuează testele în aceleași

condiții, eliminând efectele unor distractori din mediu sau ale unor probleme sau variații
produse de aparatura utilizată, testarea a fost realizată în condiții controlate, în același mediu,
pe același tip de aparatură. Participanții au realizat testele într-o cameră bine aerisită și
luminată, fără surse de zgomot. Participanții au fost rugați să-și închidă telefoanele și alte
dispozitive pe timpul testării. Fiecare participant a utilizat un laptop performant (procesor
Intel Core i7 2GHz, 8gb RAM), dotat cu mouse (nu s-a utilizat touchpad) și sistem de operare
Windows 8.1. Platforma online a fost accesată prin browser-ul Chrome (vers. 57-59), acesta
fiind singurul program activ în timpul testării (celelalte programe, precum antivirus, au fost
oprite).
Instrumente. Testarea funcțiilor executive s-a făcut prin 6 teste online, urmată de o
evaluare a uzabilității testelor printr-un chestionar online.
1. Test de memorie de lucru verbală (TML-V) – Testul este o sarcină de tip reading
span (din categoria complex span) care evaluează capacitatea memoriei de lucru în domeniul
verbal printr-o sarcină duală: memorarea unei secvențe de litere (sarcina prioritară – de
memorare) și analizarea validității unor propoziții (sarcina secundară – de
procesare/încărcare). Participanții trebuie să reproducă corect ordinea în care au văzut pe
ecran secvența de litere, fără să sacrifice corectitudinea cu care analizează secvența de
propoziții valide și non-valide care sunt prezentate intercalat cu literele. Sarcina măsoară mai
mulți parametri, dar performanța globală a fost evaluată printr-un scor compozit calculat după
formula:
(scor parțial la sarcina de memorare x procentul de corectitudine în sarcina de procesare)
unde scorul parțial reprezintă numărul de litere reamintite în ordinea corectă și procentul de
corectitudine se referă la câte propoziții din total au fost analizate corect.
2. Test de memorie de lucru vizuo-spațială (TML-VS) – Testul este o sarcină de tip
symmetry span (din categoria complex span) care evaluează capacitatea memoriei de lucru în
domeniul vizuo-spațial printr-o sarcină duală: memorarea unei secvențe de pătrate într-o
matrice (sarcina prioritară – de memorare) și analizarea simetriei unor imagini (sarcina
secundară – de procesare/încărcare). Participanții trebuie să reproducă corect ordinea în care
au văzut pe ecran secvența de pătrate, fără să sacrifice corectitudinea cu care analizează
secvența de imagini simetrice și asimetrice care sunt prezentate intercalat cu pătratele. TML-
VS evaluează performanța printr-un scor compozit de eficiență.
(scor parțial la sarcina de memorare x procentul de corectitudine în sarcina de procesare)
unde scorul parțial reprezintă numărul de pătrate reamintite în ordinea corectă și procentul de
corectitudine se referă la câte imagini din total au fost analizate corect.
3. Test de raționament verbal (TRV) – Testul este o sarcină de raționament verbal
adaptată după Baddeley, care presupune analiza corectitudinii unor propoziții care fac
afirmații despre ordinea de prezentare a unui grup de litere. Testul are două etape: etapa 1
cuprinde propoziții simple (ex. X îl urmează pe Y) însoțite de grupuri de câte 2 litere (ex.

11
 Manualul testului

XY), iar etapa 2 cuprinde propoziții complexe (ex. X îl urmează pe Y și Z îl precede pe X)

însoțite de grupuri de câte 3 litere (ex. XYZ). Participanții au 3 minute la dispoziție să
analizeze cât mai multe propoziții în etapa 1, apoi alte 3 minute pentru etapa 2. Testul
măsoară mai mulți parametri în fiecare etapă, dar performanța globală este evaluată printr-un
scor compozit calculat după formula:
(performanță etapa_1 + 2x performanță etapa_2) / 3
unde performanța unei etape se calculează după formula:
(număr de propoziții rezolvate corect * procentul de corectitudine raportat la total)
4. Testul de memorie de lucru - monitorizare (TML-M) – Sarcina de monitorizare
verbală (paradigma Keep-track) urmărește evaluarea componentei de actualizare a memoriei
de lucru. Participanții trebuie să urmărească o secvență de cuvinte, prezentate pe rând, care
fac parte din anumite categorii semantice. Pentru fiecare categorie semantică, participanții
trebuie să țină minte doar ultimul cuvânt prezentat pe ecran. Astfel, la finalul unei secvențe,
ei trebuie să introducă, folosind tastatura, ultimul cuvânt din fiecare categorie semantică pe
care o monitorizau. Participanții trebuie să monitorizeze mai multe categorii simultan,
începând cu 2, apoi 3 și spre final 4. Sarcina măsoară mai mulți parametri, dar performanța
globală este printr-un scor unic reprezentat de:
(numărul total de cuvinte reamintite corect)
5. Testul de atenție executivă (TAX) – Testul evaluează controlul atențional (prin
procedura Star Counting Test), dar presupune (ca prerechizite) și abilități numerice de bază
(adunarea și scăderea cu 1 sau 2 unități cu numere formate din 2 cifre). Testul presupune
parcurgerea unor planșe care conțin mai multe simboluri (numere, steluțe, plus, minus), pe
care participantul trebuie să le urmărească atent și să efectueze în minte operații de adunare și
scădere, în funcție de instrucțiunile planșei. De exemplu, trebuie să adune 2 unități la un
număr de pornire de fiecare dată când văd o steluță după un simbol +, dar trebuie să scadă 1
unitate la fiecare steluță după simbolul -. Testul are două etape. În etapa 2, semnificația
semnelor + și - se inversează, respectiv participantul trebuie să adune după ce întâlnește
simbolul - și să scadă după simbolul +. În fiecare etapă, participantul are la dispoziție 12
minute să parcurgă cât mai multe planșe dintr-un număr maxim de 12. Testul permite
înregistrarea mai multor parametri în fiecare etapă, dar performanța globală este evaluată
printr-un scor compozit calculat după formula:
(număr total de planșe rezolvate corect în cele două etape)
6. Test de memorie de lucru vizuo-spațială Corsi (TML-VSC) – testul prezentat în
acest manual. Testul evaluează capacitatea memoriei de lucru în domeniul vizuo-spațial (prin
procedura Corsi). Participanții trebuie să reproducă ordinea în care sunt marcate o secvență
de cuburi dintr-un plan. Un marker roșu descrie un traseu între mai multe cuburi, participanții
trebuie să îl urmărească, apoi să utilizeze mouse-ul pentru a reface traseul întocmai. Testul
începe cu o secvență de 2 cuburi și crește în dificultate progresiv, până când participantul
comite două greșeli la același nivel de dificultate sau secvența maximă a fost atinsă (9

12
Test de atenție executivă – TAX

cuburi). Testul are două etape. În etapa I, testul presupune reproducerea ordinii în care a fost
redată secvența, iar în etapa II testul presupune reproducerea în sens invers a secvenței de
cuburi. Testul măsoară mai mulți parametri, dar performanța globală este printr-un scor
compozit calculat după formula:
(performanța etapa_1 + performanța etapa_2) / 2
unde performanța din fiecare etapă este dată de:
(cea mai lungă secvență reprodusă corect)
7. Chestionar de uzabilitate teste (CUT) – Acest chestionar a fost construit pentru a
măsura uzabilitatea testelor pe mai multe criterii: limbajul utilizat în instrucțiuni, parcurgerea
testului, etapa de antrenament, feedback-ul oferit, design-ul testelor, precum și experiența
emoțională față de teste. Chestionarul conține 15 itemi în total, dintre care 14 itemi
cantitativi, cu răspuns pe o scală Likert de 5 puncte prin care participanții își exprimă acordul
față de o afirmație legată de teste (1 = dezacord puternic, 5 = acord puternic). Ultimul item
este un item cu răspuns liber, cu sugestii care ar putea crește uzabilitatea testelor. Conținutul
itemilor s-a concentrat pe conceptele de ușurință (itemii 1-9) și satisfacție (itemii 10-14) în
utilizare, elementele definitorii pentru definirea uzabilității unui program.

3.3. Rezultate
1. Validitate. Toate testele de funcționare executivă utilizate au fost derivate din
sarcini experimentale clasice, a căror validitate a fost analizată extensiv în studii
independente, cu eșantioane variate (ex. Miyake et al., 2001; Unsworth et al., 2005;
Unsworth et al., 2009; Chamorro-Premuzic et al., 2006, Redick et al., 2012). Pe parcursul a
câtorva decenii, numeroși specialiști din domeniul științelor cognitive au verificat conținutul
și metoda de aplicare a acestor sarcini și le-au selectat pentru studiul memoriei de lucru,
controlului atențional și al raționamentului. În procesul de adaptare a sarcinilor, autorii au
urmat aceleași specificații metodologice pe care le-au folosit și alți cercetători în utilizarea
acestor teste. Astfel, consecvența metodologică cu care au fost construite instrumentele
asigură validitatea de construct și de conținut.
Dat fiind că sarcinile utilizate evaluează același construct (ex. memoria de lucru),
fațete diferite a aceluiași construct (ex. memoria de lucru verbală sau spațială) sau constructe
psihologice înrudite (ex. memoria de lucru și raționamentul), este de așteptat ca măsurătorile
de la teste să coreleze pozitiv, primele mai puternic decât cele din urmă. Observarea acestor
corelații în studiul prezent va reflecta validitatea convergentă (o componentă a validității de
construct) a testelor adaptate. În tabelul de mai jos sunt prezentate corelațiile dintre teste.
Se poate observa în Tabelul 2 că toate testele corelează pozitiv semnificativ la pragul
p < .001, ceea ce confirmă așteptările noastre. Valorile din tabel (.279 - .483) și tiparul de
corelații sunt în acord cu cele obținute și în alte studii. De exemplu, se poate observa să că
cele două sarcini de evaluare a memoriei de lucru din categoria complex span (TML-V și
TML-VS) corelează semnificativ (r = .409, p < .001), dar valoarea este moderată, ceea ce

13
 Manualul testului

este de așteptat deoarece evaluează fațete diferite ale memoriei de lucru (domeniul verbal vs.
vizuo-spațial). În alte studii, corelația dintre cele două teste este la un prag similar (ex. r = .53
în Redick et al., 2012), valorile fiind în intervalul .40 - .60 (vezi și Conway et al., 2005). De
asemenea, se poate observa că cele două teste care evaluează memoria de lucru vizuo-spațială
(TML-VS și TML-VSC) corelează cel mai bine (r = .483, p < .001).
Tabelul 2. Corelațiile Pearson dintre testele de funcționare executivă.
(N = frecvența absolută, ML = memorie de lucru, m = medie, σ = abatere standard, ** = p < .001)
Scor Domeniu N m (σ) 1 2 3 4 5
1. TML-V ML verbal 190 27.796 .
(8.523)
2. TML-VS ML spațial 190 19.761 .409** .
(7.063)
3. TML-VSC ML spațial 191 5.801 .279** .483** .
(0.964)
4. TRV Raționament 188 14.902 .471** .370** .293** .
verbal (6.707)
5. TML-M ML 191 26.74 .411** .372** .335** .378** .
actualizare (3.553)
6. TAX Atenție 190 13.52 .433** .475** .325** .382** .372**
executivă (6.097)

Pentru că memoria de lucru susține raționamentul (vezi Diamond, 2013) este de

așteptat ca scorurile de la aceste teste să coreleze, lucru care se poate observa în Tabelul 2 (r
= .293 – .471, p < .001). Mai mult, dat fiind că raționamentul a fost evaluat printr-o probă
verbală (TRV), se poate vedea că cea mai mare corelație este cu testul TML-V (r = .471, p <
.001) care evaluează memoria de lucru tot în domeniul verbal.
O altă observație pe care o putem face pe baza tabelului de corelații este că testul
TAX, care evaluează controlul atențional, corelează cel mai bine cu cele două teste de
complex span (TML-V, r = .433, p < .001 și TML-VS, r = .475, p < .001). Acestea din urmă
implică subiectul în realizarea simultană a două sarcini, una de memorare și alta de procesare.
Prin urmare, testele complex span solicită, prin natura lor, nu doar capacitatea memoriei de
lucru, ci și componenta executivă centrală, implicată în controlul atențional.
Tabelul 3. Corelațiile testelor de funcții executive cu cele două criterii de validare:
performanța la un teste de inteligență fluidă și performanța academică.
(SPM = Matrici progresive standard - Raven)
Teste de funcții executive
TML-V TML- TML- TRV TML-M TAX SPM
VS VSC
Inteligență
.404** .557** .419** .447** .265** .355** .
Variabile

fluidă (SPM)
criteriu

Performanță
academică .292** .233** -.055ns .343** .242** .285** .338**
(media finală)

14
Test de atenție executivă – TAX

Pentru evaluarea validității de criteriu a celor șase teste de funcționare executivă am

utilizat în acest studiu variabilele: performanța la un test de inteligență fluidă și performanța
academică (Tabelul 3).
În ceea ce privește inteligența fluidă, 119 participanți (62.3% din eșantion) au
completat într-un studiu anterior testul Raven Matrici progresive standard (SPM) adaptat pe
populația din România (Domuța et al. 2004). Cercetări anterioare au raportat corelații
pozitive între testele de funcții executive și testele de inteligență fluidă, precum Raven (ex.
Kane et al., 2004; Ackerman et al., 2005). În eșantionul nostru, aceste corelații sunt de
asemenea prezente. În Tabelul 4 se poate observa că toate cele șase teste de funcții executive
corelează semnificativ, cu valori între .265 și .557 (p < .01).
În ceea ce privește performanța academică, 158 participanți (82.7% din eșantion) au
avut la finalul studiului situația academică încheiată ceea ce ne-a permis să folosim drept
criteriu media generală la finalizarea celor 3 ani de facultate. Cinci dintre cele șase teste de
funcții executive au corelat semnificativ cu performanța academică, cu valori între .233 și
343 (p < .01) [vezi Tabelul 3]. Testul TML-VSC nu s-a asociat cu media finală (r = -.055, p =
.494). Fiind o facultate cu profil socio-uman, trebuie avut în vedere că examenele studenților
implică evaluarea de cunoștințe și elaborarea de raționamente verbale, și nu implică (explicit)
abilități vizuo-spațiale. Prin urmare, este de așteptat ca performanța academică să se asocieze
mai bine cu acele teste care evaluează domeniul verbal (ex. TML-V, r = .292, p < .001, și
TRV, r= .343, p < .001), decât cele care evaluează domeniul vizuo-spațial (ex. TML-VS, r =
.233, p < .01, și TML-VSC, r = -.055, p = .494).
În concluzie, testul TAX și celelalte teste de funcții executive analizate prezintă
parametri buni de validitate. Rezultatele obținute pe eșantionul curent sunt similare cu cele
obținute și de alte grupuri de cercetare.
2. Fidelitate. Pentru analiza fidelității instrumentelor s-a procedat în mai multe
moduri. În primul rând am analizat coeficientul test‑retest, un indicator al stabilităţii în timp a
rezultatelor. Un test a cărui fidelitate test‑retest este ridicată măsoară stabil un construct. În
tabelul de mai jos (Tabelul 4) sunt prezentate datele despre analiza test-retest de la fiecare
instrument.
Tabelul 4. Corelațiile test-retest pentru testele de funcții executive și scorurile medii obținute la cele
două evaluări. (N = frecvența absolută, m = medie, σ = abatere standard)
TML-V TML-VS TRV TML-M TAX TML-VSC
N 74 78 71 71 75 74
r Pearson .707 .724 .871 .462 .762 .546
test-retest
p < .001 < .001 < .001 < .001 < .001 < .001
m(σ) test 27.656 19.674 14.889 27.11 14.4 5.601
(9.153) (7.411) (7.008) (3.4) (6.273) (0.979)
m(σ) retest 29.381 22.476 17.582 27.41 15.16 5.905
(8.853) (6.895) (8.109) (3.138) (6.524) (1.087)

15
 Manualul testului

După cum se poate observa, toate instrumentele înregistrează coeficienți Pearson cu

valori pozitive, între .462 și .871, semnificativi la pragul p < .001. Patru teste prezintă
coeficienți test-retest foarte buni (r > .70): TML-V, TML-VS, TRV și TAX. Două teste
înregistrează coeficienți moderați (r = .462 și .546): TML-M și TML-VSC.
Datele din acest eșantion sunt similare cu cele obținute în alte studii. În cazul testului
Star counting, autorii raportează în studiu original o corelație de r = .77 (de Jong & Das-
Smaal, 1990), valoare similară cu cea obținută aici (r = .762, p < .001).
Se poate observa din Tabelul 4 că media scorurilor la retest este mai mare decât la
test, lucru firesc dat fiind că participanții sunt mai familiarizați cu sarcina la a doua testare.
De asemenea, participanții au avut o sarcină mai ușoară la a doua testare, completând doar
jumătate din setul original de teste. Am analizat diferențele de medii între scorurile de la test
și retest prin teste t pentru eșantioane dependente, cu corecție Bonferroni a pragului de
semnificație la p = 0.0083 (0.05/6). Testul TAX nu a înregistrat diferențe semnificative între
test și retest.
Pe baza rezultatelor obţinute, putem afirma că testele de funcții executive măsoară
relativ stabil constructele vizate. Persoanele care au obţinut performanţe bune la testare tind
să aibă performanţe bune şi la retestare.
Am analizat de asemenea consistența internă a testelor, ca indicator de fidelitate, acolo
unde natura în care a fost construit testul ne-a permis să facem acest lucru. O consistență
internă ridicată reflectă faptul că itemii testului evaluează același construct. În cazul TAX
calculat inter-corelațiile dintre cele două etape ale testului și scorul final. Pentru că cele două
etape măsoară același construct, este de așteptat ca intercorelațiile să fie pozitive și
semnificative. Rezultatele prezentate în tabelul de mai jos confirmă acest lucru. Trebuie luat
în considerare faptul că itemii din etapa II sunt mai dificili decât cei din etapa I, inserând un
element nou în procesul de rezolvare (inversarea semnificației semnelor). Prin urmare,
corelația scorurilor dintre cele două etape era de așteptat să nu fie foarte ridicată.
Tabelul 5. Intercorelațiile testului TAX și valorile Cronbach alpha pentru consistența internă.
(** = p < .001)
1 2 Cronbach alpha
1. Scor TAX total . -
2. Scor TAX etapa 1 .866** . .660
3. Scor TAX etapa 2 .897** .557** .723

Apoi am procedat prin a calcula consistența internă prin Cronbach alpha pentru itemii
din fiecare etapă. Pentru că sarcina se realizează contra timp, numărul de itemi parcurși de
fiecare participant poate varia în ambele etape. Am ales să calculăm consistența internă pe
primii 7 de itemi din etapa 1 și primii 6 itemi din etapa 2, aceștia fiind completați de 95% din
eșantion. Valorile obținute sunt rezonabile pentru etapa I și bune pentru etapa II.
Rezultatele noastre sunt foarte similare cu cele obținute în primele studii Star-
counting: corelație medie între cele două părți (r = .597, de Jong & Das-Smaal, 1995) și

16
Test de atenție executivă – TAX

Cronbach alpha în intervalul .60-.80 (de Jong & Das-Smaal, 1990; das Smaal, de Jong &
Koopmans, 1993).
În concluzie, testul TAX și celelalte teste de funcții executive analizate prezintă
parametri buni de fidelitate. Rezultatele obținute pe eșantionul curent sunt similare cu cele
obținute și de alte grupuri de cercetare.
3. Uzabilitate. Prezentăm în continuare rezultatele CUT privind măsurarea uzabilității
testelor de funcții executive la nivel de item, subscale și scala în ansamblu. Chestionarul a
fost completat în mod voluntar de participanți. Din eșantionul total de participanți care au
parcurs testele de funcții executive, 155 au răspuns la chestionar (81.15% din eșantion).
Datele demografice ale participanților sunt sumarizate în continuare (Tabelul 7). Se poate
observa că nu există diferențe de vârstă sau sex față de eșantionul total care a completat
testele (vezi Tabel 1).
Tabelul 6. Date demografice participanți.
(N = frecvență absolută, m = medie, σ = abatere standard, min = minim,
Max = maxim, Md = Mediană, M = masculin, F = feminin, % = procent din total)
Vârstă Sex
N m σ min Max Md NM (%) NF (%)
155 22.01 1.405 21 29 22 19 (12.3) 136 (87.7)

În tabelul următor (Tabelul 7) redăm rezultatele de analiză descriptivă a itemilor

cantitativi CUT. Fiecare item a fost cotat pe o scală de la 1 la 5. Se poate observa în tabel că
media tuturor itemilor este peste valoarea 4, iar mediana și modul iau valoarea 5. Prin urmare
tendința centrală a eșantionului este în intervalul valorilor 4 și 5. Cu alte cuvinte cei mai mulți
participanți au fost de acord cu fiecare afirmație privind ușurința și satisfacția în utilizarea
testelor.
Tabelul 7. Analiză descriptivă a itemilor din Chestionarul de uzabilitate teste (N = 155).
(N = frecvență absolută, m = medie, σ = abatere standard, min = minim,
Max = maxim, Md = Mediană, Mo = modul).
Item min Max m σ Md Mo
Limbajul folosit în cadrul testelor este ușor de
înțeles. 3 5 4.63 0.594 5 5
Din punct de vedere tehnic, testele sunt ușor de
parcurs (prin utilizarea butoanelor de pe ecran,
a mouse-ului și a tastaturii). 3 5 4.79 0.470 5 5
Instrucțiunile oferite la teste sunt clare. 2 5 4.75 0.588 5 5
Antrenamentul oferit înainte de începerea unui
test este util. 2 5 4.85 0.423 5 5
Instrucțiunile și exercițiile de antrenament sunt
suficiente și concise (oferă cât este nevoie, fără
să dureze prea mult). 2 5 4.55 0.676 5 5
Am înțeles ce trebuie să fac la fiecare test. 2 5 4.7 0.607 5 5
Dacă s-a întâmplat să fac o greșeală la
antrenament, testul m-a avertizat cum trebuie
să procedez corect. 3 5 4.77 0.517 5 5

17
 Manualul testului

Nu a fost nevoie să solicit ajutor suplimentar ca

să înțeleg ce am de făcut în fiecare test. 1 5 4.89 0.517 5 5
Majoritatea oamenilor s-ar descurca să
parcurgă testele pe cont propriu. 2 5 4.48 0.658 5 5
Per ansamblu, experiența de testare cu aceste
instrumente a fost pozitivă. 2 5 4.69 0.565 5 5
Testele mi s-au părut interesante și mi-au
plăcut, chiar dacă au fost și dificile. 3 5 4.65 0.588 5 5
După experiența cu aceste teste, mi-ar plăcea să
mai fac și alte teste construite în acest fel. 1 5 4.44 0.876 5 5
Design-ul testelor este plăcut (aranjarea pe
ecran, culorile și mărimea obiectelor, forma
butoanelor și a textului, modul de apariție a
elementelor pe ecran). 2 5 4.52 0.697 5 5
Aș recomanda parcurgerea acestor teste și altor
persoane. 3 5 4.63 0.614 5 5

În ceea ce privește cotarea scalei CUT, itemii scalei se pot aduna într-un scor global
de UZABILITATE, care poate lua valori între 14 și 70, scorul mai mare însemnând o
uzabilitate crescută. De asemenea, conținutul itemilor este grupat în jurul conceptelor de
ușurință în utilizare și satisfacție în utilizare. Prin urmare, se pot desprinde două subscale prin
însumarea itemilor cu conținut similar: Subscala ușurință în utilizare (itemii 1-9, valori între 9
și 45) și Subscala satisfacție în utilizare (itemii 10-14, valori între 5 și 25). Corelațiile dintre
scale și consistența internă sunt prezentate în tabelul de mai jos (Tabelul 8). În Tabelul 9 sunt
prezentate statisticile descripive ale scalei globale și ale subscalelor CUT.
Tabelul 8. Intercorelațiile Chestionarului de uzabilitate teste (CUT)
și coeficienții Cronbach alpha de consistență internă pentru subscale.
(m = medie, σ = abatere standard)
Statistică
Cronbach Corelații Pearson
Scala Itemi descriptivă
alpha
m σ 1 2 3
UZABILITATE
1-14 .802 65.34 4.50 .
(scor global CUT)
Subscala ușurință în
1-9 .665 42.41 2.66 .863** .
utilizare (itemi 1-9)
Subscala satisfacție în
10-14 .821 22.93 2.59 .855** .476** .
utilizare (itemi 10-14)

Se poate observa că scala CUT are o consistență internă ridicată, ceea ce înseamnă că
itemii scalei măsoară același construct (fidelitate ridicată). Subscala ușurință în utilizare are
consistență internă moderată, iar Subscala satisfacție în utilizare o consistență internă ridicată.
Toate scorurile corelează pozitiv semnificativ la pragul p < .001. Există o corelație pozitivă
moderată între subscale, ceea ce este de așteptat pentru că acestea măsoară aspecte înrudite,
dar diferite ale constructului de uzabilitate.

18
Test de atenție executivă – TAX

Tabelul 9. Analiza descriptivă a Chestionarului de uzabilitate teste (CUT)

și a celor două subscale (N = 155) (N = frecvență absolută, m = medie,
σ = abatere standard, min = minim, Max = maxim, Md = Mediană, Mo = modul).
min Max m σ Md Mo
UZABILITATE
(scor global CUT) 44 70 65.34 4.50 67 70
Subscala ușurință în utilizare
(itemi 1-9) 28 45 42.41 2.66 43 45
Subscala satisfacție în utilizare
(itemi 10-14) 14 25 22.93 2.59 24 25

Pentru a permite interpretarea scorurilor pe subscale am continuat prin împărțirea

plajei de valori în trei intervale echivalente care semnifică trei niveluri de uzabilitate: scăzut,
moderat și ridicat. În tabelul de mai jos (Tabelul 10) sunt prezentate intervalele de valori
pentru toate subscalele CUT și distribuția participanților în procente.
Tabelul 10. Distribuția de frecvențe pe trei niveluri de uzabilitate (scăzut, moderat, ridicat)
la Chestionarul de uzabilitate teste (CUT) și a celor două subscale. (N = 155)
(N = frecvența absolută, % = procent din total)
Nivel scăzut Nivel moderat Nivel ridicat
Interval % Interval % Interval %
de valori de valori de valori
UZABILITATE 14-32 0 33-51 0.6 52-70 99.4
(scor global CUT)
Subscala ușurință în utilizare 9-20 0 21-33 1.9 34-45 98.1
(itemi 1-9)
Subscala satisfacție în utilizare 5-11 0 12-18 6.5 19-25 93.5
(itemi 10-14)

Pe baza Tabelului 10 putem afirma că marea majoritate a participanților au raportat un

nivel ridicat de uzabilitate, incluzând atât un nivel ridicat în ceea ce privește ușurința cu care
se parcurg testele, cât și satisfacția pe care le-o oferă.
În concluzie, în ceea ce privește uzabilitatea testelor de funcții executive analizate
(incluzând TAX), acestea au înregistrat un nivel ridicat, atât la nivel global, cât și la nivel
specific, pe cele două dimensiuni evaluate: ușurința cu care sunt parcurse și satisfacția în
utilizare.

3.4. Concluzii
Studiul efectuat a analizat validitatea, fidelitatea și uzabilitatea a șase teste online de
evaluare a funcționării executive: TML-V, TML-VS, TML-VSC, TRV, TML-M și TAX. Am
avut în vedere validitatea de construct, de conținut și de criteriu, fidelitatea test-retest și
consistența internă, și măsurarea uzabilității printr-un chestionar de evaluare a ușurinței și a
satisfacției în utilizare. Rezultatele obținute confirmă atingerea celor trei obiective urmărite în
selecția și dezvoltarea acestor teste. Toate cele șase teste prezintă caracteristici psihometrice
bune în ceea ce privește validitatea și fidelitatea măsurătorilor, înregistrând valori

19
 Manualul testului

comparabile cu cele raportate de alte grupuri de cercetare. Testele măsoară corect

constructele vizate (memoria de lucru verbală, memoria de lucru spațială, actualizarea
informațiilor în memoria de lucru, raționamentul verbal, controlul atențional) și o fac într-un
mod stabil și consistent. De asemenea, testele prezintă o uzabilitate foarte ridicată, care se
reflectă atât în ușurința cu care pot fi utilizate online, în mod autonom, cât și în satisfacția pe
care o oferă utilizatorilor, fiind interesante și captivante.
Prin urmare, testele dezvoltate prezintă o validitate bună, o fidelitate ridicată și
înregistrează o uzabilitate crescută, ceea ce ne permite să le utilizăm cu încredere pentru
monitorizarea funcționării executive.

4. ETALONAREA TESTULUI DE ATENȚIE EXECUTIVĂ

Pentru construcţia etalonului am utilizat eşantion de 190 de subiecţi din grupul de
vârstă 21-29 de ani.
Tabelul 11. Date despre eșantionul utilizat în etalonare: distribuția pe grupe de vârstă și sex; și
statistici descriptive privind scorul TAX (N = frecvență absolută, m = medie, σ = abatere standard,
min = minim, Max = maxim, M = masculin, F = feminin, % = procent din total).
Vârsta N Distribuție pe sex Statistici descriptive scor TAX
NF (%) NM (%) min Max m σ
21-29 190 166 (87.4) 24 (12.6) 0 24 13.52 6.097

Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Procentele din eşantion incluse în
cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6.7%, 24.2%, 38.2%, 24.2%, 6.7%.
Pe scurt, procedura presupune realizarea următorilor paşi:
1. ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic;
2. stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor;
3. stabilirea frecvenţei cumulate;
4. calcularea procentului corespunzător fiecărei clase;
5. realizarea corespondenţei scor - procent din distribuţia de frecvenţă cumulată.

Tabelul 12. Etalonul testului TAX. Valorile din tabel reprezintă intervalele de scoruri brute
corespunzătoare claselor normalizate.
Descriere nivel / Clasă
Foarte Foarte
Scăzut Mediu Ridicat
scăzut ridicat
Vârsta 1 2 3 4 5
21-29 0-3 4 - 10 11 - 18 19 - 21 22 - 24

La data publicării manualului TAX etalonarea s-a realizat pe grupul de vârstă 21-29
de ani. Rezultatele testului TAX pot fi interpretate corespunzător pe acest grup de vârstă.
Etalonarea pentru celelalte grupuri de vârstă este în derulare.

20
Test de atenție executivă – TAX

4.1. Interpretarea rezultatelor

Testul de atenție executivă evaluează măsura în care persoana este capabilă să
realizeze un proces cognitiv complex și solicitant în condiții schimbătoare, care implică
nevoia de a alterna flexibil între reguli și seturi de cunoștințe, de a inhiba răspunsuri
automatizate și informații care nu mai sunt relevante pentru sarcină.
Performanţa unei persoane examinate, exprimată prin scorul brut TAX, se raportează
la etalonul prezentat mai sus. În funcţie de scorul obţinut, persoana este încadrată în una
dintre cele 5 clase astfel:
 Clasa 5 ‑ nivel foarte ridicat al atenției executive (subiectul are o performanţă
mai bună decât 93.3% din populaţie);
 Clasa 4 ‑ nivel ridicat al atenției executive (subiectul are o performanţă mai bună
decât 69.1% din populaţie);
 Clasa 3 ‑ nivel mediu al atenției executive (subiectul are o performanţă mai bună
decât 30.9% din populaţie);
 Clasa 2 ‑ nivel scăzut al atenției executive (subiectul are o performanţă mai bună
decât 6.7% din populaţie);
 Clasa 1 ‑ nivel foarte scăzut al atenției executive (subiectul are o performanţă
care‑l încadrează între cei mai slabi, 6.7% din populaţie).
Un scor scăzut la TAX (nivel 1 sau nivel 2) indică o performanță redusă a persoanei
testate în realizarea sarcinilor complexe și solicitante cu cerințe schimbătoare și care implică
nevoia de a inhiba răspunsuri pre-potente, automatizate, dar care nu mai sunt relevante pentru
finalizarea ei.
Un scor ridicat la TAX (nivel 4 sau nivel 5) indică o performanță crescută a persoanei
testate în sarcini care presupun adaptarea facilă și rapidă la circumstanțe schimbătoare,
alternarea între mai multe seturi de informații și realizarea sarcinilor cu cerințe complexe și
dinamice.
În sumarul rezultatelor pe care îl returnează testul TAX, interpretarea scorului brut
este însoțită și de un scurt text descriptiv (privind scopul testului și rezultatul obținut) care
poate fi oferit direct subiectului (vezi Figura 12). Se recomandă însă interpretarea rezultatelor
de către evaluatorul cu competențe în domeniul psihologiei.

5. BIBLIOGRAFIE

Ackerman, P. L., Beier, M. E., & Boyle, M. O. (2005). Working memory and intelligence: the same
or different constructs? Psychological Bulletin, 131(1), 30-60. Doi: 10.1037/0033-
2909.131.1.30
Albu, M. (1998). Construirea și utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Clusium.

21
 Manualul testului

Baddeley, A. (2012). Working memory: theories, models, and controversies. Annual review of
psychology, 63, 1-29.
Baddeley, A. D., & Hitch, G. (1974). Working memory. Psychology of learning and motivation, 8,
47-89.
Bayliss, D. M., & Roodenrys, S. (2000). Executive processing and attention deficit hyperactivity
disorder: An application of the supervisory attentional system. Developmental
neuropsychology, 17(2), 161-180.
Brooke, J. (1996). SUS: A "quick and dirty" usability scale. In P. W. Jordan, B. Thomas, B. A.
Weerdmeester, & A. L. McClelland (Eds.), Usability Evaluation in Industry. London: Taylor
and Francis.
Chamorro-Premuzic, T., Furnham, A., & Ackerman, P. L. (2006). Ability and personality correlates
of general knowledge. Personality and Individual Differences, 41, 419-429.
doi:10.1016/j.paid.2005.11.036
Cisler, J. M., & Koster, E. H. (2010). Mechanisms of attentional biases towards threat in anxiety
disorders: An integrative review. Clinical psychology review, 30(2), 203-216.
Conners, F. A. (2009). Attentional control and the simple view of reading. Reading and Writing,
22(5), 591-613.
Conway, A. R. A., Kane, M. J., Bunting, M. F., Hambrick, D. Z., Wilhelm, O., & Engle, R. W.
(2005). Working memory span tasks: A methodological review and user’s guide.
Psychonomic Bulletin & Review, 12(5), 769-786.
Das-Smaal, E. A., de Jong, P. F., & Koopmans, J. R. (1993). Working memory, attentional regulation
and the star counting test. Personality and Individual Differences, 14(6), 815-824.
de Jong, P. F., & Das-Smaal, E. A. (1990). The star counting test: An attention test for children.
Personality and Individual Differences, 11(6), 597-604.
de Jong, P. F., & Das-Smaal, E. A. (1995). Attention and Intelligence: The validity of the Star
Counting Test. Journal of Educational Psychology, 87(1), 80-92.
De Lissnyder, E., Koster, E. H., & De Raedt, R. (2012). Emotional interference in working memory is
related to rumination. Cognitive Therapy and Research, 36(4), 348-357.
De Raedt, R., Koster, E. H., & Joormann, J. (2010). Attentional control in depression: a translational
affective neuroscience approach. Cognitive, Affective, & Behavioral Neuroscience, 10(1), 1-7.
Derakshan, N., & Eysenck, M. W. (2009). Anxiety, processing efficiency, and cognitive performance:
New developments from attentional control theory. European Psychologist, 14(2), 168-176.
Diamond, A. (2013). Executive functions. Annual Review of Psychology, 64, 135-168. Doi:
10.1146/annurev-psych-113011-143750
Domuța, A., Comșa, M., Raven, J., Raven, J.C., Prieler, J., & Gerhard, F, (2004). The 2003 Romanian
Standardisation and Item Analysis of the SPM Plus. In J Raven, J. C. Raven, and J. H. Court
(Ed): SPM Manual, Section 3. OPP: London.
Eysenck, M. W., Derakshan, N., Santos, R., & Calvo, M. G. (2007). Anxiety and cognitive
performance: attentional control theory. Emotion, 7(2), 336.

22
Test de atenție executivă – TAX

Gustavson, D. E., & Miyake, A. (2016). Trait worry is associated with difficulties in working memory
updating. Cognition and Emotion, 30(7), 1289-1303.
Kane, M. J., Hambrick, D. Z., Tuholski, S. W., Wilhelm, O., Payne, T. W., & Engle, R. W. (2004).
The generality of working memory capacity: a latent-variable approach to verbal and
visuospatial memory span and reasoning. Journal of Experimental Psychology: General,
132(2), 189-217. DOI: 10.1037/0096-3445.133.2.189
Kline, P. (1992). Handbook of Psychological Testing. London: Routledge.
Miyake, A., Friedman, N. P., Emerson, M. J., Witzki, A. H., Howerter, A., & Wager, T. D. (2000).
The Unity and Diversity of Executive Functions and Their Contributions to Complex
‘‘Frontal Lobe’’ Tasks: A Latent Variable Analysis. Cognitive Psychology, 31, 49-100.
doi:10.1006/cogp.1999.0734
Miyake, A., Friedman, N. P., Rettinger, D. A., Shah, P., & Hegarty, M. (2001). How are visuospatial
working memory, executive functioning, and spatial abilities related? A laten-variable
analysis. Journal of Experimental Psychology: General, 130(4), 621-640. Doi:
10.1037//0096-3445.130.4.621
Nolen-Hoeksema, S., Wisco, B. E., & Lyubomirsky, S. (2008). Rethinking rumination. Perspectives
on psychological science, 3(5), 400-424.
Petersen, S. E., & Posner, M. I. (2012). The attention system of the human brain: 20 years after.
Annual review of neuroscience, 35, 73-89.
Redick, T. S., Broadway, J. M., Meier, M. E., Kuriakose, P. S., Unsworth, N., Kane, M. J., & Engle,
R. W. (2012). Measuring working memory capacity with automated complex span tasks.
European Journal of Psychological Assessment, 28(3), 164-171. DOI: 10.1027/1015-
5759/a000123
Rueda, M. R., Posner, M. I., & Rothbart, M. K. (2005). The development of executive attention:
Contributions to the emergence of self-regulation. Developmental neuropsychology, 28(2),
573-594.
Schweizer, K., & Koch, W. (2003). Perceptual processes and cognitive ability. Intelligence, 31(3),
211-235.
Schweizer, K., Moosbrugger, H., & Goldhammer, F. (2005). The structure of the relationship between
attention and intelligence. Intelligence 33, 589–611. doi: 10.1016/S0160-2896(02)00117-4
Unsworth, N., Heitz, R. P., Schrock, J. C., & Engle, R. W. (2005). An automated version of operation
span. Behavior Research Methods, 37(3), 498-505.
Unsworth, N., Redick, T. S., Heitz, R. P., Broadway, J. M., & Engle, R. W. (2009). Complex working
memory span tasks and higher-order cognition: A latent-variable analysis of the relationship
between processing and storage. Memory, 17(6), 635-654. DOI:10.1080/09658210902998047
van Daal, V., & van der Leij, A. (1999). Developmental dyslexia: Related to specific or general
deficits?. Annals of dyslexia, 49(1), 71-104.
Von Hippel, W., Vasey, M. W., Gonda, T., & Stern, T. (2008). Executive function deficits,
rumination and late-onset depressive symptoms in older adults. Cognitive Therapy and
Research, 32(4), 474-487.

23
 Manualul testului

Whitmer, A. J., & Gotlib, I. H. (2013). An attentional scope model of rumination. Psychological
Bulletin, 139(5), 1036

6. CAPTURI DE ECRAN CU DERULAREA TESTULUI DE

ATENȚIE EXECUTIVĂ

Figura 1.Exemplu de item afișat în etapa de antrenament 1/2.

24
Test de atenție executivă – TAX

Figura 2. Slide 1/4 cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 1/2.

Figura 3. Slide 2/4 cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 1/2.

25
 Manualul testului

Figura 4. Slide 3/4 cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 1/2.

Figura 5. Slide 4/4 cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 1/2.

26
Test de atenție executivă – TAX

Figura 6. Introducerea răspunsurilor. Figura 7. Afișare feedback după oferirea

răspunsului în etapa de antrenament.

Figura 8. Avertizarea participantului că a comis prea multe greșeli și recomandarea de reluare a

instrucțiunilor și antrenamentului.

Figura 9. Exemplu afișare item de test în etapa 1/2.

27
 Manualul testului

Figura 10. Slide unic cu instrucțiuni înainte de începerea etapei de antrenament 2/2.

Figura 11. Slide de final cu confirmarea încheierii testului.

28
Test de atenție executivă – TAX

Figura 12. Exemplu afișare rezultate test.

Figura 13. Ecran de avertizare la părăsirea modului de afișare fullscreen a paginii de testare.

Figura 14. Ecran de avertizare la părăsirea paginii de testare sau la acumularea unei perioade mari de
inactivitate.

29