Observaţia clinică

Fişă de observaţie a comportamentelor în timpul testării

Nr. Arii generale Constatări

crt.
1. Aspectul fizic

2. Expresia feţei

3. Vestimentaţia

4. Nivelul activităţii

5. Vorbirea şi abilităţile lingvistice

Nr. Aspecte urmărite 1 2 3 4 5

crt. în timpul testării ( nivelul maxim) (nivelul minim)
1. Atitudinea faţă de Foarte cooperant: Dependent: Variabil: Dificil de cooperat cu el/ea în Dificultate în înţelegerea
testare timpul evaluării: scopurilor procesului
Interacţiunea A părut extrem de interesat pe A cerut în mod consistent A fost foarte cooperant/ă atunci A indicat prin cuvinte/acţiuni că evaluării:
copilului cu procesul parcursul testării, a afişat o îndrumare vizuală/verbală când sarcinile erau interesante ei/lui nu i-a plăcut procesul A părut a fi instabil/ă, nu a
de testare şi cu atitudine optimistă, a demonstrat înainte de a rezolva o sarcină pentru el/ea, dar foarte testării, a rezistat încercărilor înţeles semnificaţia
examinatorul un comportament adecvat testării, nefamiliară lui/ei, a răspuns în necooperant/ă în caz contrar. formale de a i se administra evaluării, nu a dorit să ştie
a fost cooperant şi dornic să dea mod pozitiv la indicaţiile Cooperarea şi comportamentul au teste, a refuzat mai mulţi itemi motivul evaluării, nu a avut
ascultare tuturor directivelor, a organizatorice oferite de depins de starea de spirit a folosiţi în procesul de testare, cerinţele minime pentru o
fost perfect conştient de motivul evaluator, a fost capabil să se copilului, a fost capabil să realizeze deseori s-a plâns - „Când se va interacţiune socială
pentru care este evaluat. angajeze în testare, dar a fost sarcinile, însă în mod clar nu i-au termina?” - sau s-a dat bătut/ă potrivită.
distras de stimuli exteriori. plăcut cerinţele procesului testării. uşor, nu a respectat cerinţele
legate de timpul impus.
2. Atenţia/concentrarea Excelentă: Bună: Anumite dificultăţi: Săracă:

A avut o foarte bună capacitate de Atenţia copilului/adolescentului Abilitateacopilului/adolescentului Copilul/adolescentul a fost cu

concentrare a atenţiei pe tot a fost bună, dar nu excelentă.
parcursul testării/interviului Atenţia lui a fost mai bună
atunci când sarcina a fost
provocatoare.
Copilul/adolescentul a fost
capabil să se concentreze la
sarcini atunci când i s-a amintit
3. Atitudinea pentru Atitudine pozitivă: Indiferenţă/lipsa conştiinţei:
performanţă
de a rezolva sarcinile a fost
variabilă. Din când în când, el a
fost distras de lucrurile din mediul
înconjurător
Anxietate:
uşurinţă distras de obiectele de
pe masă, sunete din mediu,
propriile gânduri. A devenit
opozant atunci când a fost rugat
să se concentreze.
Perfecţionism/critică de sine
înaltă:

1
 A avut o atitudine bună vizavi de
eşec, s-a folosit de feedback-ul
corectiv atunci când i s-a oferit, a
fost dornic/ă să ghicească atunci
când materialul era mai dificil, a
avut un bun simţ al limitelor
cunoştinţelor lui, nu a încercat să
rezolve sarcini care depăşeau
cunoştințele sale.
4. Abilităţi de coping Bun:
Nu s-a mândrit cu munca lui, s-a A demonstrat anxietate la anumite
dat bătut uşor atunci când s-a teste, spre exemplu, la teste cu
confruntat cu o sarcină limită de timp, teste nestructurate,
provocatoare, nu a fost deranjat probe proiective. A încercat din
de răspunsurile incorecte, greu să-şi dea seama după indiciile
deseori nu a părut conştient de limbajului verbal şi al corpului
faptul ca a dat un răspuns examinatorului dacă răspunsurile
incorect. sunt corecte sau a încercat frecvent
să se uite la foaia cu scorurile. Şi-a
negat propria performanţă făcând
predicţii cu privire la lipsa de
performanţă înainte de a începe
testele în legătură cu care îi lipsea
încrederea în sine sau abilitatea. A
părut nesigur de el şi a părut a nu
vrea să dea un răspuns decât dacă
era 100% sigur de el.
Adecvat: Sărac:
A părut a se menţine la
standarde înalte, a avut
dificultăţi în a da răspunsurile/a
face alegeri de teama de a nu
greşi. Deseori, a oferit un
răspuns după care a declarat
„Nu, nu e corect”, şi a rezolvat
din nou problema, uneori
ajungând tot la acelaşi răspuns.
A părut frustrat sau jenat atunci
când nu a ştiut răspunsul corect
la o întrebare. A întrebat în mod
frecvent dacă testele au limită de
timp şi cum se punctează. Şi-a
petrecut mai mult timp decât era
nevoie asupra multor întrebări.

Nu a părut frustrat/ă de inabilitatea Deseori a devenit descurajat de A afişat o toleranţă mică la

de a rezolva o problemă sau de
sarcinile şi exerciţiile care se
repetau. A avut nevoie de puţine
încurajări atunci când a fost
frustrat sau distras. Atunci când a
avut probleme dificile, a făcut faţă
cu bine.
5. Motivare şi Înaltă motivare şi perseverare:
perseverare
A perseverat la sarcini dificile şi a
încercat să facă tot ce putea până
la scurgerea timpului. A fost înalt
motivat şi cooperant pentru
evaluare. I-au plăcut în mod
particular sarcinile provocatoare
pentru el, deseori cerând să
completeze itemi adiţionali numai
pentru a vedea dacă poate să-i
rezolve. Şi-a menţinut un nivel
bun de efort, chiar şi la sarcini pe
care el/ea le-a raportat ca fiind
dificile sau plictisitoare.
6. Comportamente de Prototipul asigurat
ataşament/stiluri de Copiii/adolescentii se simt
ataşament confortabil si deschisi în
itemii dificili, dar a perseverat.
A arătat un anumit nivel de
frustrare la sarcinile dificile, dar
a fost capabil să se descurce
atunci când i s-a dat timp
suficient.
Motivare şi perseverare medii:
A încercat să rezolve toate
sarcinile prezentate. Nu a
devenit niciodată frustrat şi nici
nu a întrebat când o să se
termine. S-a plâns puţin despre
durata evaluării, dar încă a
perseverat. Perseverenţa pe
sarcină a fost variabilă, dar per
total, bine menţinută.
Prototipul preocupat
Copiii/adolescenţii par să
dorească să fie excesiv de
2
frustrare, s-a dat bătut uşor. A
început să facă remarci denigrante
la adresa sa şi a râs în mod
nepotrivit atunci când a fost pus
faţă în faţă cu sarcini provocatoare.
A fost conştient de sarcinile la care
era mai slab şi a început să le evite.
Deseori, a cerut ca sarcinile să se
termine.
Motivare şi perseverare scăzute: Refuz:
A devenit cu uşurinţă frustrat. A A refuzat anumiţi itemi din test
tins să persevereze atunci când care au fost percepuţi ca fiind
sarcina a fost provocatoare, dar s-a dificili.
dat bătut dacă nu putea rezolva
sarcina imediat. A avut o tendinţă
să renunţe uşor. A cooperat doar
superficial.
Prototipul speriat Prototipul celui ce respinge
Copiii/adolescentii par să fie Copiii/adolescentii par
apropiati emotional, dar se tem să dezinteresati de apropierea
 interacţiunea cu evaluatorul si
consilierul. Ei sunt capabili să
devină apropiati emotional de alte
persoane. Nu există probleme
semnificative cu separarea de
părinti si cu separarea de
evaluator la finalul sesiunii.
apropiati de evaluator sau de
consilier. Exist o dorint
aparentă (spusă sau nespusă)
pentru mai mult timp petrecut cu
evaluatorul. Uneori, pare ca şi
cum ei ar pleca cu drag inim
acasă la psiholog, să locuiască
cu el, doar dup câteva minute de
interactiune.
nu fie răniti. Aceasta se intâmplă
adesea cu cei din centrele de
plasament, deoarece ei au avut
numeroase experiente în care au
fost
apropiati de adulti, pentru ca apoi
să fie răniti emotional, întrucât s-a
schimbat plasamentul sau adultul
de referintă. Ei vor supune adesea
evaluatorul la teste de încredere.
emotională. Ei par să se simtă
autosuficienti. Acestia par a fi
mai predispusi spre violent si
alte comportamente de
distanţare emotională. Este
important să se distingăs acest
prototip de prototipul speriat.

Nr. Observaţii asupra jocului copilului Mod/nivel de realizare

crt.
*informaţii preţioase privind aspecte ale dezvoltării lui cognitive,
dezvoltarea limbajului, trăiri afective şi relaţiile pe care le iniţiază cu
ceilalţi.
1. Copilul a refuzat iniţial jucăriile oferite, dar a devenit din ce în ce Da Nu - - - - -
mai cooperant. A preferat joaca direcţionată de el decât pe cea
direcţionată de psiholog. Copilul a fost capabil să intre în jocul
cooperant.. Copilul s-a bucurat de jocul imaginativ. Jocul a fost
interactiv.
2. Copilul a tins să vrea să controleze activităţile de joacă. Da Nu - - - - -

3. Copilul a afişat o interacţiune adecvată/inadecvată cu jucăriile... Adecvată Neadecvată - - - - -

4. Copilul a manifestat apropiere şi interes în ceea ce priveşte jucăriile In foarte mare Aşa cum era Limitat Zero - - -
şi materialele ... măsură de aşteptat

5. Jucăriile/materialele folosite propriu-zis au fost .... - - - - - - -

(de specificat).

6. Maniera de joacă a fost Constructivă Dezorganizată Mutuală Paralelă Distrasă Dezbinată Alta
(de specificat)

7. Copilul a fost maleabil/nemaleabil la disciplină, precum ..... Maleabil Nemaleabil - - - - -

(de specificat)
8. Tonalitatea afectivă în timpul jocului a fost ... - - - - - - -
(de specificat).
9. Atunci când copilul a fost rugat să schimbe activităţile,... A refuzat A devenit A început să A manifestat A aruncat A fugit din A devenit
agresiv plângă semne vizibile materialele de-a cameră opozant
de anxietate lungul camerei

3
 10. Copilul a realizat bine tranziţiile de la o sarcină la alta. Da Nu - - - - -

Nr. Observarea comportamentului Aspecte relevate Observare

crt. copilului/adolescentului cu
părintele
Aspecte urmărite

1. Separarea copilului de părinte  Copilul nu a avut nicio dificultate în a se separa de mamă/tată/părinţi Da Nu

 Copilul a venit de bună voie la testare. Da Nu
 Separat fiind de tată/mamă, a avut o anxietate minimă/potrivită şi a Da Nu
devenit imediat implicat alături de examinator.
 Copilul a fost conştient de întâlnirea părinţilor în camera alăturată, dar Da Nu
nu a fost distras de prezenţa lor.
 Copilul a afişat o anxietate iniţială de separare, dar a devenit rapid Da Nu
confortabil cu examinatorul.
 Copilul a cerut iniţial ca mama/tatăl său să îl acompanieze pe Da Nu
parcursul testării, dar a acceptat fără dificultate ca el/ea să rămână în
camera de aşteptare.
 Copilul a ezitat iniţial să se implice în testare. Da Nu
 A preferat să se joace cu jucăriile din sala de aşteptare şi s-a Da Nu
împotrivit începerii examinării.
 Copilul a fost timid la început şi a avut nevoie de un timp de pregătire Da Nu
pentru a relaţiona cu examinatorul.
 În timpul perioadelor stresante din timpul evaluării, copilul a cerut să- Da Nu
şi vadă părinţii din camera de aşteptare, în mod aparent pentru a
verifica dacă ei mai sunt acolo.
 Până la separare, copilul a manifestat anxietate..............., exprimată excesivă aşteptată limitată zero
sub forma .....
(de specificat).
 Copilul a folosit mecanisme de coping potrivite/ puţine/deloc până la potrivite puţine deloc
separare (dacă au fost, se vor specifica).
 Copilul s-a separat uşor/jenat/refractar de părinte/ examinator. uşor jenat refractar
 Copilul a manifestat furie şi distres atunci când s-a separat de Da Nu
tatăl/mama sa la începutul testării.
 Copilul a refuzat să fie separat de părinte şi, prin urmare, evaluarea a Da Nu
fost terminată cu părintele în permanenţă în cameră.
2. Comunicarea verbală între copil şi Copilul/adolescentul a fost:
părinţi  destul de afectuos şi iubitor faţă de părinţii lui
 a părut să aibă o foarte bună relaţie cu părinţii
4
  a participat activ la interviu
 a dezvoltat comentariile părinţilor şi a adăugat propriile păreri cu
privire la identificarea problemelor.

Copilul/adolescentul a fost.............................. în raport cu părinţii săi tăios autoritar necompliant alt fel
(de specificat)

Părinţii au folosit controlul în următoarele feluri:

 .............................
(de specificat gradul, modalităţile, timpul),
 asupra problemelor de .............(de specificat).
3. Comunicarea nonverbală dintre Se observă dacă copilul are vreo preferinţă privind vreunul dintre părinţi,
copil şi părinţi preferinţă surprinsă în modul în care se poziţionează fizic în cabinet, modul în
care se adresează părinţilor prin privire, expresie facială, contact fizic.

Reacţia copilului imediat după reunirea cu părinţii a fost .....

(de specificat).

Copilul a fost văzut:

 iniţiind ţinerea de mână cu mama sau cu tatăl său înainte de a părăsi
clinica,
 a afişat o imensă exuberanţă la reunirea cu părinţii de la sfârşitul
sesiunii.

Copilul nu a afişat o reacţie călduroasă către părinte atunci când acesta a intrat
în camera de examinare.