COPII 21.11.

2020
CE ESTE
NECESAR
SĂ ȘTIȚI?
!

Vârsta copilului

De ce?
Stadii de dezvoltare?

■ Stadiile dezvoltării intelectuale;

■ Stadiile dezvoltării psihosociale;
■ Stadiile dezvoltării psihomorale
 În primul rând:
■ Este vital să cunoașteți stadiile de dezvoltare
 Stadiile dezvoltării intelectuale
1. stadiul senzorio-motor (0-2 ani) – copiii se diferenţiază de alte
obiecte şi recunosc permanenţa acestora, însă trăsătura esenţială a
acestui stadiu o constituie egocentrismul, exprimat în faptul că
existenţa obiectelor din mediu este condiţionată de percepţia asupra
lor;
2. stadiul preoperaţional (2-6 ani) – pe măsură ce se achiziţionează
limbajul, copiii învaţă utilizarea simbolică a acestuia şi încep să
recunoască relaţiile simple şi să manipuleze obiectele în plan
mental.
3. stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani) – copiii devin preocupaţi de
cauzalitate, gândirea intuitivă este înlocuită de cea logică, conservă
masa, lungimea, greutatea şi volumul şi sunt capabili de clasificări,
ordonări şi de rezolvarea problemelor pe baza raţionamentului
deductiv.
4. stadiul operaţiilor formale (12+) – abia acum copiii sunt capabili să
gândească cu adevărat abstract, să testeze ipoteze, să utilizeze
simboluri pe care să le manipuleze în plan mental, să gândească
complex şi sistematic.
Stadiile dezvoltării psihosociale
(Erickson)
Stadiile dezvoltării
psihomorale (Kohlberg)
În al doilea rând,

■ Este necesar să înțelegeți importanța intervențiilor în

perioada copilăriei
https://www.ted.com/talks/nadine_burke_harris_how_chil
dhood_trauma_affects_health_across_a_lifetime/trans
cript

■ Adverse childhood experiences:

https://www.youtube.com/watch?v=d-SSwYTe8TY
PCE – Experiențe pozitive
în copilărie
Etapele dezvoltării

■ Perioada prenatală – de la concepție la naștere

■ Perioada de nou născut și sugar – între 0 și 1 an
■ Copilăria timpurie – de la 1 la 3 ani
■ Vârsta preșcolară – între 3 și 6 ani
■ Vârsta școlară mică – între 6/7 ani până la 10/11 ani
■ Preadolescența/Pubertatea – de la 10/11 până la 14/15 ani
■ Adolescența – între 14/15 și 20 de ani
■ Vârsta adultă tânără – între 20 și 40 de ani
■ Vârsta de mijloc – 40 și 65 de ani
■ Vârsta adultă târzie – 65+

Astea sunt toate etapele?

Adulții emergenți

■ eng. Emerging Adults

■ Un nou stadiu al dezvoltării?

■ https://www.youtube.com/watch?v=fv8KpQY0m6o

■ The paradox of choice:

https://www.youtube.com/watch?v=VO6XEQIsCoM
Cu cine discutăm?

■ Familia
■ Copilul
■ Școala

Există vreun pericol?

■ Atenție la răspunsurile dezirabile!

Bariere în evaluare

■ Familia
Construirea alianței terapeutice

■ Este lucrul cu copiii la fel ca lucrul cu adulții?

■ Stadiile schimbării (discutate la IM) – în ce stadiu este

mai probabil să fie un copil?
Ce urmărim - Atașamentul

■ John Bowlby

■ Teoria atașamentului:
https://www.youtube.com/watch?v=NhUSA5CrYVk

■ Evaluare: situația stranie SAU The Manchester Child

Attachment Story Task
* Figura de atașament
Ce urmărim – Exprimarea
emoțiilor
Ce urmărim - Ședința
comună
■ Dinamica familiei
Evaluarea folosind școala

■ Chestionare
■ Discuție cu diriginta/învățătoare
sau ambele (să fim lacomi ☺ )

■ Atenție la exprimările vagi sau laudele precum “nu mă

deranjează niciodată”
Adjuvante în evaluare
Testarea inteligenței

■ Testul RAVEN – doar inteligența nonverbală

■ WISC IV – prudență în evaluarea rezultatelor dacă este

vorba despre un copil ce provine dintr-un mediu
defavorizat

■ Și, în general, este posibil anumiți itemi să nu mai fie

relevanți - ce reprezintă un timbru?
■ Totuși, util pentru populații speciale – Tulburări specifice
de învățare
Evaluarea tulburărilor de
neurodezvoltare

■ un demers pluridisciplinar
■ între tulburările de neurodezvoltare există un grad
foarte mare suprapunere => diagnosticul diferențial este
foarte dificil.
Tulburări de
neurodezvoltare cf. DSM 5
■ Dizabilitățile intelectuale – diagnosticul presupune
stabilirea abilitatii generale mentale și stabilirea nivelului
functionarii adaptative (functionarea individului in trei
domenii: conceptual, social si practic),
■ tulburarile de comunicare,
■ Tulburările din spectrul autist,
■ tulburarea de deficit de atenție si hiperactivitate
(ADHD),
■ tulburările specifice de învățare (dislexie, disgrafie,
discalculie),
■ tulburările motorii,
Provocări

■ Riscul interpretării greșite atât a cauzelor

comportamentelor copilului cât mai ales a frecvenței și
intensității acestora
Provocări

■ Incidența și gradul de comorbiditate mult mai mare ->

complicarea procesului de diagnostic

■ Exemplu: asocierea între tulburările de comunicare și

tulburările specifice de învățare este foarte mare ceea ce
face imposibil de stabilit diagnosticul principal

■ În plus, simptomele specifice (hiperactivitatea, contactul

vizual absent sau intermitent, exprimarea non-verbală a
emoțiilor) se modifică o dată cu vârsta.
Provocări

■ La nivel internațional, ADHD este una dintre tulburările

diagnosticate greșit cel mai frecvent la copii.
De ce?
Importanța diagnosticării
corecte
■ Șansa pentru un tratament corect,
■ Stabilește tipul de servicii sociale necesare, inclusiv
suportul de care trebuie să beneficieze copiii cu cerințe
educaționale speciale la școală
 Evaluare neuropsihologică
Prin evaluarea neuropsihologică sunt măsurate:

■ Raționamentul (verbal, non-verbal sau perceptiv)

■ Atenția și concentrarea
■ Memoria (vizuală, auditivă, verbală etc); memoria de lucru și memoria
de lunga durata
■ Viteza de procesare mentală
■ Procesarea vizuală și auditivă
■ Funcțiile vizuo-spațiale
■ Limbajul (receptiv, expresiv) și comunicarea (verbală, non-verbală)
■ Funcționarea senzorială și senzorio-motorie
■ Dezvoltarea abilităților motorii (fine, grosiere)
■ Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale
■ Funcționarea executivă
■ Comportament, personalitate
Instrumente de evaluare

■ Conners 3 – ADHD

■ Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS,

Programul de Observație pentru Diagnosticul
Autismului) – TSA, standardul de aur
Utilizarea testelor
proiective
■ Pro?

■ Contra?
Resurse

■ Carr, A. (2013). The handbook of child and adolescent clinical

psychology: A contextual approach. Routledge.
■ Friedberg, R. D., & McClure, J. M. (2015). Clinical practice of
cognitive therapy with children and adolescents: The nuts
and bolts. Guilford Publications.
■ Herbert, M. (2006). Clinical child and adolescent psychology:
from theory to practice. John Wiley & Sons.
■ Howells, L. (2018). Cognitive behavioural therapy for
adolescents and young adults: An emotion regulation
approach. Routledge.
■ Stallard, P. (2019). Think Good, Feel Good: A Cognitive
Behavioural Therapy Workbook for Children and Young
People. John Wiley & Sons.
Temă

Primiți un apel disperat de la mama unei fete de 5 ani care este

îngrijorată de schimbările de comportament ale acesteia - își bate
colegii, țipă de îndată ce nu îi convine ceva.
Stabiliți o primă întâlnire și înainte de a începe, aflați că grădinița a
cerut o evaluare psihologică pentru copilă și refuză să o primească
fără aceasta.
■ Cum vă poziționați în fața presiunii de a elibera o evaluare cât mai
repede posibil?
■ De la cine colectați date?
■ De ce țineți cont?
■ Ce elemente urmăriți?
Termen limită: 21.11.