Acceptarea de sine

Studiile arată că stima de sine are un rol esențial dacă vrem să avem o bună sănătate mentală și
fizică, în timp ce o imagine de sine negativă degradează sănătatea și scade performanța.

Fiecare persoană trece de-a lungul timpului printr-un proces de maturizare iar când acceptarea
de sine se produce, se poate constata că o dată cu acceptarea sinelui, se produce și acceptarea
celorlalți, așa cum sunt. Fără etichetare, fără critică, bazându-se pe respect reciproc. Ca oameni, toți
suntem la fel de buni sau de valoroși iar acceptarea necondiționată presupune acceptarea unei alte
persoane cu toate problemele sale, acceptarea persoanei ca un întreg, ca om, fără ca aceasta să
însemne faptul că suntem de acord cu ce face sau gândește.

Și eu am trecut prin acest proces iar când m-am acceptat necondiționat, am înțeles cine sunt, am
încetat să mă mai victimizez, mi-am remarcat punctele tari și punctele slabe, și am înțeles că acest
proces durează pe tot parcursul vieții iar respectul față de sine și față de ceilalți a prins o formă pură.

Neacceptarea de sine poate aduce o serie de probleme în viață, unele pot afecta psihic iar altele
pot direcționa modul în care ceilalți se comportă.

,,​Odată ce te accepți pe tine așa cum ești nu vei mai irosi timpul sau energia în a te decepționa
pe tine sau pe alții ci vei dezvolta claritatea care te va ajuta să îmbunătățești doar ceea ce este
necesar!" - psiholog Liliana Bogos

Acceptare de sine

- ​Cea mai cunoscută operă a lui Giovanni Arpino, ​Parfum de femeie ​a fost ecranizat în 1974,
de Dino Risi, cu Vittorio Gassman în rolul principal, şi în 1992, în regia lui Martin Brest, cu Al
Pacino şi Chris O'Donnell în distribuţie. Pentru memorabila interpretare a personajului Frank
Spade, colonelul infirm, Al Pacino a primit premiul Oscar.
 În fiecare an, căpitanul Fausto călătoreşte o săptămână prin Italia, dar nu se poate bucura de
priveliştea inundată de soarele verii. În timpul unor manevre militare pe timp de pace, explozia unui
obuz i-a răpit vederea şi i-a retezat degetele de la o mână. De aceea, are nevoie de un însoţitor, un
recrut trimis de la garnizoană. Alături de dezabuzatul Fausto, ale cărui vorbe muşcătoare nu iartă pe
nimeni, tânărul începe prin a-şi regreta fapta bună. Călătoria lor pare un pelerinaj fără credinţă, o
odisee fără glorie: Fausto, cufundat în lumea întunericului, fuge de sine şi de casa în care îşi trăieşte
calvarul nemărturisit. Dar oraşele toropite de caniculă se dovedesc reperele unui paradoxal parcurs
iniţiatic: ţinta tânărului este să ajute un nevăzător, dar acesta din urmă îi va deschide ochii asupra
lumii. Ţinta lui Fausto este autodistrugerea, dar va sfârşi găsind iubirea.

- "​A beautiful mind​" este povestea inspirată din realitate a matematicianului John Nash, care
se lupta cu o boala cruntă, schizofrenie paranoidă, de unde iese invingător în cele din urmă, putem
afirma.
Un geniu în matematică, a făcut o descoperire uluitoare la începutul carierei sale și a stat la un pas
de aclamare internațională. ​Dar frumosul și arogantul Nash s-a regăsit curând într-o călătorie
dureroasă și înfricoșătoare a descoperirii de sine. ​După mulți ani de luptă, el a triumfat în cele din
urmă asupra tragediei sale, iar în cele din urmă - târziu în viață - a primit Premiul Nobel.
De la culmile notorietății până la adâncurile depravării, John Nash (Russel Crowe), a experimentat
totul.Este un tânăr cu vizibile probleme în stabilirea legăturilor umane, cu o mare dorință de a face o
descoperire uluitoare, pentru a primi aprecierile care i se cuvin, întalnește trei persoane cheie în
existența lui. Numai că aceste persoane nu sunt reale, iar crucea pe care trebuie să o ducă până la
sfârșitul vieții poartă numele de schizofrenie paranoidă.
Însa iubirea care există între el și Alicia (Jennifer Connelly) va reprezenta cel mai vizibil far în
această minte sclipitoare, dar ingrijoător de încețoșată, aduce resemnare, acceptare și stabilitate
emoțională.

Despre curaj și acceptare: Wonder, de R.J. Palacio

- Poate unul dintre cele mai premiate romane ale anului 2012, ​Wonder, volumul semnat de R.J.
Palacio, are toate elementele necesare pentru a deveni un clasic al literaturii pentru copii. Romanul
spune o poveste emoționantă a curajului și a acceptării. Personajul principal, August Pullman, este
un copil de 10 ani care s-a născut cu o malformație care îi afectează față, făcându-l pe acesta să
arate monstruos. În ciuda diformității sale, August trebuie să învețe să trăiască, iar cei din jurul său
trebuie să învețe să-i vadă acestuia trăsăturile profunde pentru a-l accepta
După nenumărate operații care l-au ținut acasă până la această vârstă, August trebuie să înceapă
școala din clasa a V-a. Ceea ce înseamnă că va trebui să găsească curajul de a-i înfrunta pe copiii
aflați la o vârstă critică, cea în care încep să devină conștienți de sine și de corpul lor. Deși este
panicat, August acceptă provocarea tocmai pentru că știe că adevărata prietenie poate să vadă mai
presus de aparențe
Într-o lume obsedată de aparențe, un defect fizic poate fi un motiv pentru a nu-ți mai dori să trăiești,
pentru a fi permanent respins și tratat ca un contagios. Ceea ce i se și întâmplă protagonistului, însă,
cu răbdare și curaj, acesta găsește resursele necesare pentru a ajunge să se vadă pe sine ca pe un om
normal, cu gânduri și sentimente dintre cele mai firești. Și tocmai prin intermediul acestui mod de a
reacționa cu naturalețe reușește August, după un întreg an școlar, să se împrietenească chiar și cu
cei pe care imaginea sa i-a îngrozit inițial.
Mesajul cărții este acela că prietenia nu este un dar care ți se oferă fără niciun efort, că pentru a
reuși să te apropii de cineva trebuie să dai dovadă de curaj, blândețe și bunătate, de sinceritate și de
afecțiune, de naturalețe și de personalitate. Doar după ce reușești să te cunoști și să te accepți pe tine
cu bune și rele vei putea să-ți faci prieteni.