Search

Log In

Sign Up Download Free PDF

more

Job Board

About

Press

Blog

Lise-bourbeau-cele-5-rani-care-
People

ne-impiedica-sa-fim-noi-insine
Papers
Radu Blejan
Terms

Privacy Download PDF Pack

Copyright

We're Hiring!

Help Center

less

Cashpad
Online bestilling
Restaurant, cafe
og kantine

KONTAKT OS HER

Simpelt trick mod

tandsten
TrySonoShine.com

astfel inciU te orienteaza spre persoanele ~i spre situatiile

care iti sunt necesare pentru a cre~te ~i a evolua conform
planului de viata ales inainte de ate fi nascut.
Chiar inainte de a te na~te D UM NEZEU L tau interior iti
atrage sufletul spre m ediul ~i familia de care vei avea nevoie
in viitoarea ta viati§.. Aceasta atractie magnetica ~i aceste
obiective sunt determ inate pe de 0 parte de ceea ce nu ai
reu~it inca sa traie~ti in iubire ~i acceptare in vietile tale
anterioare ~i pe de alta parte de ceea ce viitorii tai parinti
au de incheiat prin interm ediul unui copil ca tine. Acest
lucru explica de ce parintii ~i copiii au in general acelea~i
rani de vindecat.
Cand te na~ti nu mai e~ti con~tient de tot acel trecut
deoarece te concentrezi mai ales pe nevoile sufletului tau
care vrea sa. te accepti cu calitatile tale cu defectele tale cu
fortele tale s labiciunile tale d orintele tale p erson alitatea ta
etc. Toti avem astfel de nevoi. Cu toate acestea la putin
timp dupa. na~tere ne dam seama ca. atunci cand vrem sa.
fim noi in~ine acest lucru deranjeaza lumea adultilor sau pe
cea a apropiatilor no~tri. A jungem astfella conc1uzia ca. a fi
natural nu este bine nu este corect.· Este 0 descoperire
dureroasa ce provoaca. mai ales copilului accese de furie.
A ceste crize devin atat de frecvente incat ajungem sa. credem
ca. sunt normale. Sunt numite crizele copilariei sau apoi
crizele adolescentei . Poate au devenit ceva normal pentru
oam eni dar eu siguranta nu constituie ceva firesc. Un copil
care se agita in m od natural care este echilibrat ~i care are
dreptul de a fi   insu~i nu face genul acesta de crize. Din
nefericire acest tip de copil nu exista. aproape deloc. Am
observat in schim b ca majoritatea copiilor tree prin
urm atoarele patru etape:
Dupa ce a cunoscut bucuria de a fi el insu~i copilul in
prim a etapa. a vietii va cunoa~te durerea provocata. de faptul
ca. nu are dreptul de a actiona m ereu a~a trecand astfel in
cea de a doua etapa.. Urmeaza. apoi perioada de eriza. ~i cea
de revolta a treia etapa. Dupa aeeea in a patra etapa
pentru a-~i m ic~ora suferinta copilul se resemneaza ~i
ajunge sa-~i creeze 0 noua personalitate pentru a deveni
ceea ce vor ceilalti sa devina.. M ulte persoane vor ram ane

10

inchistate in cea de a treia etapa pe toata durata vietii, adica

vor fi m ereu in reactiune, furio~i sau in situatii de criza.
In tim pul celei de a treia ~i celei de a patra etape ne
cream m ai m ulte m a~ti noi personalitati pe care Ie folosim
pentru a ne apara impotriva suferintei traite pe parcursul
celei de a doua etape. Aceste ma~ti sunt in num b de
cin ci ~i coresp und celor cin ci rani im portan te traite de
fiin ta um an a In timpul num ero~ilor ani de studiu, am
ajuns la concluzia ca toate suferintele oam enilor pot fi
concentrate in cinci rani. Le m entionez aici, in ordine
cronologica, adica in ordinea in care fiecare dintre ele apare
in viata noastra:
RESPINGERE
  NDON
UM LlR
TR RE
NE REPT TE

Dispunandu-Ie altfel, obtinem acrostihul TRA HI fr.

T RA DA T ,astfel pot fi m em o rate m ai u:~or.

TR D RE
RESPINGERE
  NDON

UMILIRE   fnfranceza HUMILI TION

NEDREPT TE   fnjranceza INJUSTICE

Acest acrostih evidentiaza faptul ca, de fiecare data cand

una dintre aceste rani se reactiveaza, intreaga noastra fiinta
se sim te tradata. Nu m ai suntem credincio~i
DUM NEZEULUI nostru interior, nevoilor fiintei noastre,
deoarece ne lasam ego-ul cu convingerile ~i temerile lui, sa
ne conduca viata.
Inlocuirea ranilor cu ma~tile este consecinta faptului ca
vrem sa ascundem , de noi in~ine ~i de ceilalti, ceea ce inca
nu am vrut sa rezolvam. A ceste ascunzi~uri sunt 0 form a de
tradare. Care sunt aceste ma~ti? Le-am notat mai jos, langa
ranile pe care incearca sa Ie ascunda:

11

novonordisk

Leverdumed
svaerovervagt?
Fàhjaelptiletvarigtvagttab

BLIVKLOGEREPÃOVERVAGT
 

RAN MASTI

RESPINGERE FUGAR
ABANDON DEPENDENT
UMILIRE MASOCHIST
TRADARE DOMINATOR
NEDREPTANE RIGH

Tateacesterânisiacestemástivorfiexplicatein
Toate aceste rani ~i aceste m a~ti vor fi explicate in
detaliuincapitoleleurmätoare.Importantamästil
detaliu in capitolele urmatoare. Im portanta m a~tii este
este
creatainfunctiedeintensitatearanii.Omascãreprezintã
creata in functie de intensitatea ranii. 0 masca reprezinta
untipdepersonalitate,cuuncaractercareiestepropriu,
un tip de personalitate, cu un caracter care ii este propriu,
datfindcãs-audezvoltatnumeroaseconvingericarevor
dat fiind ca s-au dezvoltat num eroase convingeri care vor
influentaatitudineainterioarasicomportamenteleacelei
influenta atitudinea interioara ~i comportamentele acelei
persoane.Cucâtranaestemaiimportantà,cuatâtvom
persoane. Cu cat ran a este mai im portanta, cu atat vom
suferimaimult,ceeacenevaobligasàpurtammaides
suferi m ai m ult, ceea ce ne va obliga sa purtam mai des
acestemágti.
aceste m a~ ti.
Purtamomascãdoaratuncicândvremsàneprotejam.
Purtam 0 m asca doar atunci cand vrem sa ne protejam .
DeD e exemplu,in cazul in
exemplu, in cazul in careop ersoanáttraie~te
care 0 persoana ráieste 0
nedreptateinurmaunuieveniment,saucândsejudecãpe
nedreptate in urm a unui evenim ent, sau cand se judeca pe
sinecafindnedreaptà,saucândiiesteteamãdea
sine ca fiind nedreapta, sau cand ii este team a de a fi
judecatacafindincorectà,vaputamascaeiderigid,adicã
judecata ca fiind incorecta, va purta masca ei de rigid, adica
vaadoptacomportamentuluneipersoanerigide.
va adopta comportamentul unei persoane rigide.
o sa ilustrez printr-un exem plu, pentru a vedea m ai clar
Osailustrezprintr-unexemplu,pentruavedeamaiclar
felulincareranasimascaceilcorespunde,suntlegateuna
felul in care rana ~i m asca ce ii corespunde, sunt legate una
dealta.Ranainterioarápoateficomparatàcuoranàfizicà
de alta. Rana interioara poate fi com parata cu 0 rana flZica
pecareoaipemânãdemulttimp,pecareoignorisipe
pe care 0 ai pe mana de mult tim p, pe care 0 ignori ~i pe
carenuaiingrijit-ocumtrebuia.Aipreferatsãobandajezi,
care nu ai ingrijit-o cum trebuia. A i preferat sa 0 bandajezi,
pentruanusemaivedea.Acelpansamentesteechivalentul
pentru a nu se mai vedea. Ace1 pansam ent este echivalentul
mastii.Aicrezutcafacandastfel,veiputeapretindecãnu
m a~tii. Ai crezut ca facand astfel, vei putea pretinde ca nu
estirânit.Crezicàintr-adevar,
e~ti ranit. Crezi ca intr-adevar, aceastae
aceasta este solutia??
stesolutia
Bineintelescànu!$timcutotiilucrulacesta,darego-ul,el,
Bineinteles ea nul ~tim cu totii lucrul acesta, dar ego-ul, el,
nuilstie.Esteunadintremodalitätileluideanepâcali.
nu 11~tie. Este una dintre modalitatile lui de a ne pacali.
Sàneintoarcemlaexemplulcuranadelamâná.Sà
Sa ne intoarcem la exem plul eu rana de la m ana. Sa
presupunemcãacealeziunetedarefoartetare,atuncicând
presupunem ca ace a leziune te doare foarte tare, atunci cand
cinevateatingepemânã,chiardacàranaesteprotejatade
cineva te atinge pe m ana, chiar daca ran a este protejata de
pansament.Cândcinevateiademânã,cudragoste,iartu
pansam ent. Cand cineva te ia de mana, cu dragoste, iar tu
tipi:"Au!Mãdoare!",potisâ-tiimaginezicâtdesurprinseste
tipi: A u M a doare , poti sa-ti imaginezi cat de surprins este

12
12

celâlalt.Oarechiaravrutsãterâneascà?Nu,deoarecedacà
celalalt. Oare chiar a vrut sa te raneasca? Nu, deoarece daca
suferiatuncicândcinevateatingepemânà,estedincauza
suferi atunci cand cineva te atinge pe mana, este din cauza
faptuluicatuesticelcareahotárâtsãnu-siingrijeascãrana
faptului ca tu e~ti cel care a hotarat sa nU-l ;?ingrijeasca rana.
larcelalaltnuesteresponsabildedurereata.
Iar celalalt nu este responsabil de durerea ta.
Estelafelpentrutoaterânile.Suntfoartemulte
Este la fel pentru toate ranile. Sunt foarte multe
situatiileincarecredemcàsuntemrespinsi,abandonati,
situatiile in care credem ca suntem respinl ;?i, abandonati,
trádati,umiliti,sautratatiintr-unmodinjust.Inrealitate,
tradati, umiliti, sau tratati intr-un mod injust. In realitate,
defiecaredatcândnesimtimrániti,ego-ulnostruestecel
de fiecare data cand ne simtim raniti, ego-ul nostru este cel
carevreasâcreadàcácelalaltesteráspunzator.Practic,
care vrea sa creada ca celalalt este raspunzator. Practic,
incercamsãgasimunvinovat.Câteodata,hotáramcãnoi
incercam sa gasim un vinovat. Cateodata, hotaram ca noi
suntemceivinovafi,când,inrealitate,nuecunimicmai
suntem cei vinovati, cand, in realitate, nu e cu nimic mai
adevaratdecâtatuncicândilacuzampecelalalt.$titicã,de
adevarat decat atunci cand il acuzam pe celalalt. ::?titi ca, de
fapt,inviatãnuexistàpersoanevinovate:cidoarpersoane
fapt, in viata nu exista persoane vinovate: ci doar persoane
suferinde.Acumstiuca,cucâtacuzammaimult(pesine
suferinde. Acum I ;?tiuca, cu cat acuzam mai mult pe sine
saup
sau peeceila lti),cu
ceilalti), atat serepetàmaimultaceeasi
cu atat se repeta mai mult aceeal ;?i
experie
experienta.ntà.Acu zarea nu
Acuzarea servel ;?te decât
nu serveste dedit lanefericirea
la nefericirea
oamenilor.Intimpce,dacàprivimcucompasiunepartea
oamenilor. In timp ce, daca privim cu compasiune partea
umanàcaresuferã,evenimentele,situatilesipersoanelevor
umana care sufera, evenimentele, situatiile I ;?iersoanele vor
incepesâsetransforme.
incepe sa se transforme.
Mástilepecarelecreámpentruaneapara,suntvizibile
Mal ;?tilepe care Ie cream pentru a ne apara, sunt vizibile
inmorfologiauneipersoane,ininfatigareasaexterioarà.Mi
in morfologia unei persoane, in infatil ;?areasa exterioara. Mi
sepuneadeseaintrebareadacãpotfidetectateránilelacopii
se pune adesea intrebarea daca pot fi detectate ranile la copiii
mici.Eupersonal,mãamuzobservându-ipeceisapte
mici. Eu personal, ma amuz observandu-i pe cei I ;?apte
nepoteiaimei,careau,inmomentulincarescriuaceste
nepotei ai mei, care au, in momentul in care scriu aceste
rânduri,intregaptelunisinouàani.Lamajoritateadintreei,
ninduri, intre I ;?apteuni I ;?ioua ani. La majoritatea dintre ei,
potsàincepsãvadrânileplecanddelaaparentafizicã.
pot sa incep sa vad ranile plecand de la aparenta flZica.
Rânileusordereperatlaaceastãvârstàpotindicaoranàmai
Ranile u~or de reperat la aceasta varsta pot indica 0 rana mai
importanta.Inschimb,amobservatladoidintreceitreicopi
importanta. In schimb, am observat la doi dintre cei trei copii
aimei,faptulcàtrupullordeadultindicãranidiferitedecele
ai mei, faptul ca trupullor de adult indica rani diferite de cele
pecarelevedeamatuncicânderaucopiisauadolescenti.
pe care Ie vedeam atunci cand erau copii sau adolescenti.
Corpulesteatâtdeinteligent,incâtgasesteintotdeaunaun
Corpul este atat de inteligent, incat gase~te intotdeauna un
milocdeanearataceanumeavemderezolvat.inrealitate,
mijloc de a ne arata ce anume avem de rezolvat. In realitate,
DUMNEZEULnostruinteriorestecelcareilfolosestepentru
DUMNEZEUL nostru interior este cel care il folose~te pentru
a ne vorbi.
anevorbi.
Inurmátoarelecapitolevetidescopericumputetisãvã
In urmatoarele capitole veti descoperi cum puteti sa va
recunoastetipropriilemásti,precumsipecelealecelorlalti.
recunoa~teti propriile mal ;?ti,precum I ;?ipe cele ale celorlalti.
inultimulcapitolvoivorbidesprecomportamentelenoipe
In ultimul capitol voi vorbi des pre comportamentele noi pe
careleputemadoptapentruavindecaacesterânineglijate
care Ie putem adopta pentru a vindeca aceste rani neglijate
pâ nã acum
pana astfel, sã
acum I ;?iastfel, incetam sãmai
sa incetäm suferim. la
sa mai suferim. Iarr

13
13

Simpelt trick mod

tandsten
TrySonoShine.com
 

schim barea ma~tilor ce ascund aceste rani se va face astfel

in m od natural.
In plus este important sa nu ne agaram de cuvintele
folosite pentru a exprim a rani Ie sau ma~tile. Cineva poate fi
respins ~i sa traiasca 0 nedreptate altcineva po ate fi tradat ~ i
traie~te acest lucru ca pe 0 respingere a ltcineva poate fi
abandonat ~i se sim te umilit etc.
Cand veri cunoa~te descrierea fiecarei rani in parte ~i
caracteristicile ei v a fi mult m ai clar pentru voi.
Cele cinci caractere des crise in aceasta carte pot avea
asem anari cu cele descrise in alte studii de caractere.
Fiecare dintre aceste studii este diferit iar acesta nu i~i
propune sa Ie inliiture sau sa Ie inlocuiasca pe cele realizate
in trecut. U na dintre aceste teorii conceputa de catre
psihologul Gerard Heymans in urma cu aproape 0 suta de
ani este inca destul de populara ~i azi. Se regasesc aici
urm atoarele opt tipuri de caractere: pasionalul colericul
nervosul sentimentalul sanguinul flegmaticul apaticul ~i
am orful. Atunci cand Heymans folose~te termenul
  pasional pentru a descrie un tip de caracter asta nu
insem na ca celelalte tipuri nu traiesc pasiunea in viata lor.
Fiecare dintre aceste cuvinte folosite pentru a descrie
tipurile este necesar pentru a defini caracterul dominant al
unei persoane. Repet nu trebuie sa ne agatam de sensul
lite ra l a l c uv in te lo r.
Este posibil ca dupa ce cititi descrierea
com portam entului ~i atitudinea m a~tii pentru fiecare rana
sa va recunoa~teti in fiecare dintre ele. Dar se intampla
foarte rar ca 0 singura persoana sa aiba to ate cele cinci rani.
De aceea este important sa retinem descierea flZica
deoarece corpul reflecta fidel ceea ce se in tam pIa in
interiorul nostru. Este m ult mai dificil sa ne recunoa~tem la
nivel emotional sau m ental. A mintiti-va ca ego-ul nostru nu
vrea sa ne descoperim toate convingerile deoarece este
hranit cu aceste convingeri ~i prin ele supravieruie~te. In
cartea de fata nu voi explica m ai mult ego-ul deoarece am
vorbit despre asta detaliat in cartile A SeU LTA TI eO RP UL
cel mai bun prieten pe care fl ai pe Pamant :§ i Asculta pi iar
corpuZ .

14

Download PDF Pack