Fragmente din volumul publicat de Editura MIX

ÎNŢELEPCIUNEA ENEAGRAMEI.
Ghidul complet pentru dezvoltare psihologicã si spiritualã a celor nouã tipuri de
personalitate
de Don Richard Riso şi Russ Hudson

Eneagrama, un instrument de cunoaştere milenar

Eneagrama este un instrument de cunoastere de sine milenar, însa abia

recent accesibilã publicului larg, în sensul ca abia în ultimele decenii ale
secolului al XX-lea au început sã aparã carti destinate publicului larg.
Din fericire avem tradusă în româneşte una din cele mai complexe cărţi
despre Eneagramă, dacă nu cumva chiar cea mai bună. Este vorba de
cartea Înţelepciunea Eneagramei, scrisă de don Richard Riso şi Russ
Hudson. O recomand pe primul loc oricui este interesat de maturitatea
umană, înţelegând aici toate aspectele: dezvoltare personală, relaţii
umane, spiritualitate, psihologie, accesul la problemele din subconştient.
După un parcurs considerabil de viaţă veţi regăsi cu surprindere povestea
vieţii voastre spusă în termenii Eneagramei. Vă veţi regăsi cu siguranţă
într-unul din cele 9 tipuri de personalitate, fiecare cu punctele slabe şi cele
forte, fiecare cu variantele lui, cu triada şi grupul din care face parte, cu
nivelele de dezvoltare (sănătos, mediu sau nesănătos), cu tendinţele din
situaţiile de criză, spre dezintegrare, cu direcţia sănătoasă de integrare,
de realizare a Esenţei. Veţi şti cum staţi şi veţi afla multe despre voi,
despre fiinţa voastră profundă cât şi despre comportamentul de substituţie
al pierderii contactului cu esenţa. Cred că simpla schimbare de percepţie
înseamnă deja începutul transformării.

Ceea ce voi prezenta în continuare nu sunt decât nişte idei şi informaţii

sumare pentru ca cititorul să-şi facă o impresie despre Eneagramă şi
cartea menţionată. Cine este interesat să aprofundeze subiectul în
propria viaţă va şti că are, în această carte, un ghid foarte bun şi
complex.

Eneagrama este o formă geometrică care înfăţişează cele 9 tipuri de bază

ale personalităţii, precum şi relaţiile complexe care se stabilesc între ele.
Este o achiziţie a psihologiei moderne care îşi are rădăcinile în
înţelepciunea diverselor tradiţii antice. Este expresia înţelepciunii
universale şi a filosofiei străvechi acumulate de-a lungul a mii de ani, de
tradiţiile creştină, budistă, musulmană – în special sufită – şi iudaică
(Kabbala).

Eneagrama nu este nicidecum o religie şi nu pretinde a fi o cale spirituală

completă. Dar obiectul ei este tocmai cunoaşterea de
sine. Eneagrama este un instrument pentru transformarea
noastră, care foloseşte claritatea şi înţelegerea psihologică ca o poartă de
intrare către spiritualitatea universală. Eneagrama este o punte între
psihologie şi spiritualitate.

Esenţa acestei psihologii sacre este faptul că tipul personalităţii

noastre de bază ne dezvăluie mecanismele psihologice prin care
noi uităm de noi înşine, uităm de adevărata noastră natură, Esenţa
noastră Divină.

Această uitare a Esenţei se întâmplă în primii ani de viaţă şi este o urmare

a unor
mesaje inconştiente primite în copilărie de la părinţii noştri cât şi de la
celelalte persoane importante – fraţi, bunici, cei care au avut grijă de noi.
Aceste mesaje au avut un efect profund asupra dezvoltării identităţii
noastre şi asupra gradului în care ni se permitea să fim noi înşine. Cu
excepţia cazurilor în care părinţii noştri au fost nişte fiinţe umane evoluate
şi conştiente, strălucirea expansivă a sufletului nostru a fost obligată să se
diminueze.

Urmare a acestor mesaje, noi ne-am dezvoltat nişte mecanisme

psihologice de apărare şi compensare, adică de supravieţuire, mecanisme
care ne-au îndepărtat însă de esenţa noastră. Această personalitate astfel
constituită nu este „rea” în sine, ci este o etapă necesară, vitală pentru un
timp, dar care mai apoi stopează dezvoltarea noastră potrivit esenţei
noastre.

Identificându-ne cu personalitatea noastră astfel constituită, noi

ne mulţumim cu mult mai puţin decât suntem de fapt în
realitate. Este ca şi cum, deşi avem o casă extraordinară în care să
trăim, ne limităm singuri să trăim într-o cămăruţă mică şi întunecoasă de
la subsol. Şi ceea ce este mai surprinzător este faptul că cei mai mulţi
dintre noi au uitat că restul casei chiar există şi că sunt proprietarii ei!
Este adevărul pe care  maeştri spirituali din toate timpurile îl exprimă
atunci când spun că noi suntem adormiţi faţă de noi înşine şi faţă de
vieţile noastre.

MESAJELE INCONŞTIENTE DIN COPILĂRIE

Deşi mulţi dintre noi am primit mai multe din următoarele mesaje, unul
dintre ele tinde să fie propriu fiecărui tip. Care din aceste mesaje vă
afectează în mod special?

Tipul unu: „Nu e bine să greşeşti."

Tipul doi: „Nu e bine să ai nevoi proprii."
Tipul trei: „Nu e bine să ai propriile sentimente şi propria identitate".
Tipul patru: „Nu e bine să fii prea în formă sau prea fericit."
Tipul cinci: „Nu e bine să te simţi în largul tău în lume."
Tipul şase: „Nu e bine să ai încredere în tine."
Tipul şapte: „Nu e bine să te bazezi pe cineva."
Tipul opt: „Nu e bine să fii vulnerabil sau să ai încredere în cineva."
Tipul nouă: „Nu e bine să te evidenţiezi."

Mecanismul personalităţii noastre este pus în mişcare de ceea ce se

numeşte FRICA DE BAZĂ a fiecărui tip. Această frică se naşte în copilăria
timpurie datorită pierderii contactului cu natura noastră Esenţială. Această
pierdere are mai multe motive.

Ca bebeluşi, natura noastră este să exprimăm o gamă largă de stări şi

emoţii. Dacă aceste emoţii sunt blocate la părinţii noştri, ei se vor simţi
nervoşi şi deranjaţi când acestea se vor manifesta la noi şi lucrul acesta
ne va face să devenim şi noi nişte copii anxioşi şi nefericiţi la rândul
nostru.

Dacă de exemplu, un copil îşi exprimă bucuria şi încântarea de a trăi, dar

mama lui este deprimată, este puţin probabil ca mama să reacţioneze bine
în prezenţa acestei bucurii. Ca rezultat, copilul învaţă să îşi reprime
bucuria ca să nu o supere pe mamă.

Este important să ne dăm seama că aceste reacţii nu s-au datorat faptului

că părinţii noştri nu au fost nişte părinţi buni, ci faptului că ei nu pot
oglindi decât acele calităţi care nu sunt blocate în ei înşişi. Această gamă
limitată şi de multe ori dizarmonioasă de comportamente şi atitudini se
imprimă în sufletul receptiv al copilului ca un fundal psihic al vieţii sale
viitoare şi al relaţiilor sale. Ca rezultat al nevoilor neîmplinite din copilărie
şi al blocajelor ce provin din acele timpuri, începem să simţim încă de
timpuriu că ne lipsesc anumite elemente importante. Sigur că acest
sentiment dă naştere unei anxietăţi profunde. Temperamentul nostru
înnăscut va determina felul cum vom răspunde acestei anxietăţi.
Indiferent de tipul de personalitate pe care îl vom dezvolta mai târziu,
ajungem în cele din urmă la concluzia că ceva e în neregulă cu noi. Chiar
dacă nu reuşim să o exprimăm în cuvinte, simţim povara acestei puternice
anxietăţi inconştiente care este frica noastră de bază.

FRICILE DE BAZA A CELOR NOUA TIPURI

1. că eşti rău, corupt sau dezechilibrat

2. că nu meriţi să fii iubit
3. că nu eşti valoros (a avea valoare personală)
4. că eşti fără identitate sau însemnătate personală
5. că eşti nefolositor, incapabil sau incompetent
6. că nu vei avea susţinere sau ghidare
7. că vei suferi lipsuri sau durere
8. că vei fi rănit sau controlat de alţii
9. că vei pierde legătura cu ceilalţi, că vei fi separat

Pentru a compensa FRICA DE BAZĂ, apare o DORINŢĂ DE BAZĂ. Dorinţa

de bază este modul prin care ne apărăm împotriva Fricii de Bază pentru a
putea continua să funcţionăm. Dorinţa de bază este ceea ce credem că ne
va ajuta să ne fie bine.

DORINŢELE DE BAZĂ ŞI DEGENERĂRILE LOR

1. Dorinţa de a fi integru (se deteriorează în perfecţionism critic)

2. Dorinţa de a fi iubit (se deteriorează în nevoia de a fi indispensabil)
3. Dorinţa de a fi apreciat (se deteriorează în goana după succes)
4. Dorinţa de a fi noi înşine (se deteriorează în autoindulgenţă)
5. Dorinţa de a fi competent (se deteriorează în specializare inutilă)
6. Dorinţa de a fi în siguranţă (se deteriorează într-un ataşament faţă de
propriile convingeri)
7. Dorinţa de a fi fericit (se deteriorează într-o tendinţă continuă de
evadare)
8. Dorinţa de a se proteja (se deteriorează în luptă continuă)
9. Dorinţa de a trăi în pace (se deteriorează în neglijenţă încăpăţânată)

Cele nouă tipuri de personalitate conform Eneagramei sunt următoarele:

1. Reformatorul. Perfecţionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grijă de ceilalţi.
3. Cel care reuşeşte. Tipul adaptabil, orientat spre obţinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercetătorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre siguranţa personală.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel căruia îi plac provocările. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fără griji, mulţumit de sine.

Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esentã.

Aceastã succintã prezentare are scopul de a vã face o idee despre

utilitatea Eneagramei.