Chestionarul de coping cognitiv –emotional (CERQ)

Coping = efortul unei persoane de a face fata unor situatii care simte ca ii
depasesc sau ii suprasolicita resursele pe care le are.

In fata situatiilor neplacute, fiecare om are anumite strategii de a le face fata,

strategii care cuprind gandurile in fata acestor experiente negative, prin care se
caută reglarea emotiilor generate de ele si actiunile intreprinse pentru
gestionarea lor.

Testul de fata evalueaza gandurile unei persoane, mai exact – tiparele de gandire
(cognitive), pe care le foloseste pentru a se regla, pentru a face fata situatiei-
dupa ce a trait un eveniment negativ.

Chestionarul acesta identifica 9 tipuri diferite de strategii de coping cognitiv:

1. Autoculpabilizarea - ganduri prin care dam vina pe noi insine pentru ce ni s-a
intamplat negativ; ne preocupam de greselile pe care le putem face; idei si
sentimente intense de vinovatie
2. Acceptarea - ganduri prin care acceptam sau ne resemnam fata de ceea ce s-
a intamplat. E un proces in general benefic, daca nu il folosim excesiv. Aici sunt
doua nuante diferite:
a. Accepti ce s-a intamplat, te impaci cu situatia si te linistesti emotional –
strategie functionala
b. Te resemnezi cu ce s-a intamplat, dar nu te impaci cu situatia si ai in
continuare emotii negative legate de ea; realizezi ca nu ai cum sa o schimbi
si devii pasiv, adica nu mai faci nimic ca sa-ti imbunatatesti starea (”nu pot”
sau ”nu are rost sa mai fac ceva”)- strategie disfunctionala
3. Ruminarea ( inseamna ”rumegare”) – ne gandim in continuu la ce s-a
intamplat, reluam din nou si din nou in minte ganduri si trairi legate de
evenimentul negativ. In procesarea situatiilor dificile, un anumit nivel initial de
ruminare este normal, dar cand continuam sa facem asta in mod obisnuit,
devine un mecanism nevrotic.
4. Refocalizarea pozitiva – ne mutam gandurile de la evenimentul negativ la
lucruri placute; cautam astfel sa ne aducem intr-o stare de bine. E o strategie
functionala, dar – folosita excesiv, indica o negare sau o evitare a realitatii.
5. Refocalizarea pe planificare – ne gandim la pasii pe care ii vom urma, pentru a
ne confrunta cu evenimentul sau a gasi o solutie;
6. Reevaluarea pozitiva – atribuim o semnificatie pozitiva evenimentului negativ
1
7. Punerea in perspectiva – minimalizam gravitatea evenimentului, atunci cand il
comparam cu alte evenimente
8. Catastrofarea –accentuam gravitatea evenimentului, consideram ca e mai rau
decat ce li s-a intamplat altora
9. Culpabilizarea celorlalti – ii invinovatim pe ceilalti pentru ceea ce ni s-a
intamplat

Scorurile tale – un scor ridicat indica utilizarea frecventa a acestei strategii

Cat de des se intalneste aceasta strategie in

populatie
AUTO 11 Peste mediu 3
ACC 13 Mediu 4
RUM 15 Ridicat 2
REF + 14 Peste mediu 3
PLAN 16 Mediu 4
REEV + 20 Foarte ridicat 1
PUN 19 Foarte ridicat 1
CAT 8 Mediu 4
CULP 6 Scazut 5

Interpretarea rezultatelor:
Scorurile cele mai ridicate le-ai obtinut la:
 Reevaluare pozitiva
 Punerea in perspectiva
 Refocalizarea pe planificare
 Ruminare
 Refocalizare pozitiva
Comparativ cu grupul tau de varsta si sex ( femei, intre 18-65 ani),
folosesti foarte mult strategiile Reevaluare pozitiva si Punerea in pespectiva, care
sunt strategii functionale. De asemenea, folosesti mult si Ruminarea, care este o
strategie disfunctionala (adica nu te ajuta, nu-ti prieste). Folosesti destul de mult
(peste media celor din grupul femei, 18-65 ani) si strategiile de Refocalizare
pozitiva , care poate fi functionala (cand o folosesti in masura potrivita pentru
tine, iti schimbi dispozitia intr-una buna, dar nu e o strategie de rezolvare pe

2
termen lung, ci pe moment) sau disfunctionala (daca o folosesti excesiv, ai
tendinta sa eviti sa privesti problema in fata, te distragi de la ea)