UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU”ARAD

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Referat
Disciplina ~FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI~

Prof. titular curs , Conf. univ. dr. Chiș Roxana

Prof. titular seminar , Lect. univ. dr. Vancu Gabriela

Student, Popa Diana Maria

 Rezolvarea de probleme

Nu există soluţii perfecte sau ideale la problemele dumneavoastră, însă tehnica

rezolvării de probleme va conduce spre cel mai eficient plan de acţiune.

Orice fiinţă s-a confruntat la un moment dat în viaţa sa cu o problemă a cărei

rezolvare a necesitat un consum prea mare de resurse interioare, atunci când
de fapt se putea ajunge la acelaşi rezultat într-un timp mult mai eficient cu
pierderi emoţionale mult mai mici. De aceea, va propun o tehnică foarte simplă
şi eficientă în rezolvarea de probleme ce apar în viaţa de zi cu zi.
Foarte important este să identificăm problema, apoi să stabilim strategiile
pentru a o rezolva.

Recomandari
- Destinaţi o anumită perioadă de timp acestei tehnici; de exemplu, o dată pe
săptămână sau zilnic, dacă este nevoie.
- Nu încercaţi să rezolvaţi probleme în timp ce desfăşuraţi alte activităţi (de
exemplu, vizionaţi un film, gătiţi) ; eliminaţi factorii de distragere.
- Când începeţi să utilizaţi tehnica rezolvării de probleme, încercaţi să evitaţi
problemele foarte dificile, (cele emoţionale sau cele de durată), deoarece, dacă
deveniţi prea implicaţi sau prea anxioşi, va fi dificil să urmaţi regulile fiecărui
pas şi exersarea lor.
- Încercaţi să rezolvaţi cel mult două probleme într-o sesiune.
- Dacă aveţi multe probleme, este util să stabiliţi o planificare a rezolvării lor în
ordinea priorităţilor. Veţi reduce astfel anxietatea pricinuită de faptul că nu ştiţi
cu care să începeţi.
- Este util să notaţi demersul rezolvării; astfel veţi avea permanent disponibile
toate informaţiile privind problema şi toate posibilele soluţii.

Identificarea problemei
Pentru a vă ajuta să vă identificaţi problemele, vă propun următoarele:
- Utilizaţi sentimentele dumneavoastră ca puncte de plecare pentru
recunoaşterea problemei. Decât să priviţi sentimentele dumneavoastră ca fiind
o problemă, mai bine orientaţi-vă spre cauzele care le determină.
Adesea, evenimentele care ne declanşează sentimentele reprezintă problema
ce trebuie rezolvată.
- Utilizaţi comportamentele dumneavoastră ca puncte de plecare în
recunoaşterea problemei. Dacă faceţi continuu greşeli sau lucrurile nu se
desfăşoară aşa cum doriţi, atunci problema constă în situaţii cărora nu le faceţi
faţă eficient.
- Luaţi în considerare conţinutul îngrijorărilor. Deseori, acestea reflectă o
problemă ce trebuie rezolvată.
- Întrebaţi-vă căror activităţi v-ar plăcea să le acordaţi mai mult timp şi cărora
mai puţin.
- Pentru circumscrierea problemelor pe care le aveţi, v-ar putea fi utilă
prezentarea unei liste de probleme.

Paşii rezolvării de probleme

Pasul 1. Circumscrierea problemelor şi a scopurilor
Definirea clară a problemelor şi a scopurilor este un pas important în rezolvarea
de probleme. Scopurile trebuie să fie realiste şi relativ uşor de atins.
Pentru definirea clară şi precisă, urmaţi regulile de mai jos:
1. Concentraţi-vă pe o singură problemă.
2. Nu vă grăbiţi spre rezolvarea ei, încercaţi doar să o definiţi clar şi precis.
3. Fiţi specific. Cu cât problema şi scopul sunt mai specifice, cu atât sunt mai
uşor de rezolvat. Evitaţi afirmaţiile vagi, de tipul: „Şeful meu este un nesimţit”
sau „Vreau să mă simt mai bine”. Definiţi problema în termeni de sentimente,
gânduri sau comportamente. De exemplu: „Mă supără faptul că şeful meu se
aşteaptă să lucrez peste program fără să mă plătească” sau „Ce pot face pentru
a scapă de durerea de cap?”
4. Orientaţi-vă spre viitor. Deoarece rezolvarea de probleme vizează
evenimentele prezente sau viitoare, nu vă focalizaţi pe evenimente din trecut.
5. Scopurile mai dificile necesită adesea descompunerea în subscopuri care pot
fi atinse mai uşor şi într-o perioadă mai scurtă de timp. De exemplu, dacă
scopul este de a găsi un loc de muncă, primul subscop poate fi acela de a
decide ce tip de munca vă doriţi.

Pasul 2. Generarea soluţiilor

- Generaţi cât mai multe soluţii posibile la problema dumneavoastră, fără a le
evalua utilitatea practică.
- Scrieţi orice idee care vă trece prin minte, chiar dacă vi se pare imposibilă sau
absurdă - folosiţi-vă imaginaţia! De multe ori, o idee care, la prima vedere,
poate părea ridicolă, vă poate ajuta să generaţi soluţii mai bune decât cele care
sunt evidente.
- Nu analizaţi soluţiile generate, doar notaţi-le.
- Selectaţi o problemă şi încercaţi să o definiţi, astfel încât să fie concretă,
specifică, accesibilă.
- Încercaţi să notaţi cât mai multe soluţii posibile. Gândiţi-vă la câteva soluţii
inedite, chiar ridicole.

Pasul 3. Evaluarea soluţiilor

Examinaţi rapid fiecare soluţie şi stabiliţi avantajele şi dezavantajele pe care le
prezintă. Nici o soluţie nu va fi ideală, orice idee bună va avea şi dezavantaje
(de exemplu, necesită mult timp sau bani) şi, invers, orice idee rea va avea şi
avantaje (de exemplu, poate fi uşor de aplicat, însă nu rezolvă problema) .

Pasul 4. Alegerea soluţiei optime

Alegeţi soluţia sau combinaţia de soluţii care va rezolva problema, permiţându-
vă să vă atingeţi scopul. De multe ori, este mai util să alegem soluţia care poate
fi aplicată rapid şi este uşor de aplicat, chiar dacă ea nu este soluţia ideală.
Este posibil ca problema să nu fie rezolvată imediat, însă tot va apărea un
progres, iar ceea ce aţi învăţat, încercând, vă va fi de un real folos în viitor.
Important este să alegeţi o soluţie; doar aşa vă daţi şansa de a vedea dacă
soluţia este bună sau nu.

Pasul 5. Planificarea
Realizând un plan de acţiune detailat vă veţi spori şansele de succes. Chiar dacă
soluţia este excelentă, nu vă va fi de nici un folos dacă nu este pusă în practică.
Cel mai obişnuit motiv pentru care soluţia eşuează îl constituie lipsa unui plan
de acţiune.
Pentru a verifica dacă aţi realizat un plan de acţiune corespunzător, folosiţi lista
de mai jos:
1. Aveţi disponibile resursele necesare (timp, abilităţi, bani etc.) sau sunteţi
capabil să vi le procuraţi?
2. Aveţi acordul sau cooperarea celorlalte persoane care ar putea fi implicate?
3. Ştiţi exact când şi ce trebuie să faceţi?
4. Aţi examinat toţi paşii pentru a depista posibilele dificultăţi?
5. Aţi stabilit strategii în cazul apariţiei dificultăţilor?
6. Aţi stabilit strategii prin care să faceţi faţă unor consecinţe negative? (de
exemplu, căutaţi un loc de muncă - ce faceţi dacă nu-l obţineţi?)
7. Aţi planificat strategii prin care să faceţi faţă unor consecinţe pozitive? (de
exemplu, obţineţi postul, însă nu aţi luat în considerare ce sarcini vă vor fi
impuse)
8. Aţi repetat părţile dificile ale planului? (de exemplu, un interviu)
9. Cum veţi înregistra realizarea paşilor?
10. Aţi stabilit momente pentru a revizui planul, în funcţie de modul în care
progresaţi?
Pasul 6. Revizuirea
Rezolvarea de probleme este un proces continuu, dat fiind faptul că, adesea,
problema nu este rezolvată şi scopul nu este atins de la prima încercare.
Deoarece în etapa de planificare nu pot fi luate în calcul toate obstacolele, sunt
necesare revizuiri succesive pentru a putea face faţă dificultăţilor neprevăzute.
Este necesară modificarea paşilor sau adăugarea unor noi paşi.
Este important să vă recompensaţi pentru eforturile făcute şi pentru succesele
obţinute.

Când lucrurile nu se desfăşoară conform planului, ne întrebăm:

- Ce a mers bine?
- Ce a mers rău?
- Ce strategii alternative pot fi utilizate?
- Recunoaşteţi că sunteţi dezamăgit, dar nu lăsaţi gândurile negative să vă
transforme dezamăgirea în catastrofă.
- De obicei, dificultăţile apar din cauza incoerenţei planului de acţiune, nu din
cauza lipsei de abilităţi personale.
- Etichetaţi orice încercare în termeni de succes parţial, nu în termeni de eşec.
- Consideraţi succesele parţiale ca o experienţă de învăţare utilă şi practică.
- Încercaţi din nou, cât de repede posibil.

Atâta timp cât avem un plan de acţiune şi îl şi implementăm, ne dăm şansa de a

afla ce funcţionează şi ce nu, ce ştim şi ce nu ştim să facem. Dacă planul nu a
fost bun, aflăm ce anume nu funcţionează şi modificăm. Dacă noi nu ştim face
ceva, aflăm ce anume nu ştim şi învăţăm. Aceste lucruri se întâmplă doar atunci
când
facem ceva. Doar gândindu-ne la ce nu merge bine, la ce nu ştim sau la ce am
putea face, nu vom ajunge să schimbăm lucrurile. O problemă identificată, un
plan de acţiune sau o soluţie bine gândită nu au nicio valoare dacă nu sunt
implementate.

Nu uitati!
- Îngrijorarea începe în momentul identificării unei „ameninţări’’ sau a unei
probleme şi ia sfârşit în momentul soluţionării ei.
- Cu cât veţi rezolva mai rapid problema, cu atât se va scurta durata îngrijorării.
- Nu există niciodată destule date care să vă dea certitudinea că aţi luat o
decizie corectă; întotdeauna există riscuri.
- Dacă problema a fost definită riguros şi aţi evaluat căile de soluţionare,
consideraţi că este o probabilitate foarte mare să acţionaţi corect.
- Dacă aţi început să acţionaţi conform uneia dintre decizii, analizaţi-o atent.
Deciziile se bazează pe analiza argumentelor pro şi contra, a consecinţelor
favorabile şi nefavorabile. Nu vă concentraţi atenţia doar asupra argumentelor
contra. Luaţi în considerare şi avantajele, pentru a nu regreta luarea unei
decizii.

Bibliografie https://www.la-psiholog.ro/info/rezolvarea-eficient-a-problemelor