1.

Strategii de rezolvarea problemelor

2. Înțelegerea modului în care funcționează diferite strategii de rezolvare a problemelor este

importantă, deoarece diferite probleme necesită de obicei să le abordați diferit pentru a găsi cea mai
bună soluție. Stăpânind mai multe strategii de rezolvare a problemelor, veți putea alege mai eficient
cursul corect de acțiune atunci când vă confruntați cu dificultăți în viitor. Acest lucru vă poate ajuta să
rezolvați problemele mai repede și să dezvoltați abilități de gândire critică mai puternice.

"Întotdeauna pare că problemele sunt ușor de rezolvat atunci când mergi pe calea celei mai mici
rezistențe. Calea care pare atât de ușoară se dovedește a fi cea mai grea și mai crudă." Winston Churchill

"Indiferent cât de complicată poate părea o problemă la prima vedere, dacă este abordată corect, va fi
chiar mai complexă."Paul Anderson

"Fiecare problemă are o soluție. Singura dificultate constă în a o găsi."Evvie Nef

"Majoritatea problemelor nu au o soluție sau au mai multe soluții. Foarte puține probleme au doar o
singură soluție." Edmund Berkeley

Încă citat "Fiecare problemă are o soluție. Singura dificultate constă în a o găsi."Evvie Nef

Acest citat simplu și puternic de la Evvie Nef subliniază un adevăr fundamental: fiecare problemă are,
într-adevăr, o soluție. Cu toate acestea, găsirea acelei soluții poate fi, uneori, provocatoare și necesită
efort și perseverență.

Este posibil să aveți dificultăți în evaluarea întregului domeniu al unei probleme sau situații dacă sunteți
strâns legat de aceasta. În aceste cazuri, încercați să vizualizați problema concentrându-vă pe fiecare
element individual. De exemplu, dacă reparați o imprimantă din birou care nu funcționează corect,
puteți vizualiza diverse componente ale imprimantei, cum ar fi o tavă de hârtie sau cartușe de cerneală,
pentru a identifica problema cheie. Odată ce ați stabilit acest lucru, problema dvs. poate fi mult mai ușor
de rezolvat.

Uneori, cel mai bun mod de a rezolva o problemă este să lucrezi înapoi pentru a o rezolva. Acest lucru
poate fi util dacă trebuie să recreați anumite evenimente pentru a găsi cauza principală a problemei. De
exemplu, un producător de mașini poate dori să producă o mașină mai bună decât cel mai nou model al
concurentului său. Pentru a face acest lucru, ei pot reproiecta mașina concurentului lor pentru a
determina modul în care au proiectat-o. Apoi pot repeta pașii făcuți de concurentul lor pentru a crea o
mașină nouă care va deveni și mai bună.

Dacă dezvoltați mai multe soluții la o problemă, poate fi necesar să determinați care este cea mai bună.
Matricea soluției poate fi un instrument excelent pentru a vă ajuta să abordați această sarcină, deoarece
vă permite să clasificați soluțiile potențiale. Câțiva factori pe care îi puteți analiza atunci când clasificați
fiecare soluție potențială:Actualitate,Risk,Cheltuieli,Gestionabilitate,Eficacitate,Practicitate.

Echipa noastră a realizat un mic studiu folosind un sondaj adresat studenților universitari, pentru a afla
cum își rezolvă problemele cu care se confruntă și dacă au o strategie dezvoltată personal pentru
rezolvarea acestor probleme.

Cercetarea a fost efectuată în cadrul unor mini-interviuri.

*Înregistrarea, prezentarea și dezvăluirea numelui participanților au fost făcute CU ACORDUL lor.*

privind comportamentul în situații conflictuale este una dintre cele mai populare metode de acest gen.
Ideea modelului bidimensional de rezolvare a conflictelor a fost dezvoltată în colaborare cu Ralph
Kilmann, motiv pentru care metodologia este cunoscută și sub numele de Testul Thomas-Kilmann.
Autorii considerau că oamenii nu ar trebui să evite conflictul cu orice preț, ci să îl gestioneze în mod
eficient.

Modelul bidimensional de rezolvare a conflictelor propus de autorii testului constă în două dimensiuni:
Comportamentul personal care ia în considerare interesele celorlalți oameni.

Comportamentul personal care ignoră interesele și obiectivele celorlalți oameni și se concentrează pe

protejarea propriilor interese.

În concluzie, strategiile de rezolvare a problemelor sunt fundamentale pentru a face față provocărilor și
pentru a progresa în viață. Abordarea sistematică, împreună cu creativitatea și gândirea critică, ne ajută
să definim, să generăm, să evaluăm și să implementăm soluții eficiente. Rezolvarea problemelor este un
proces continuu care ne ajută să învățăm și să evoluăm.

3. Strategiile de rezolvare a problemelor reprezintă un aspect esențial în abordarea și depășirea

provocărilor cu care ne confruntăm în diverse domenii ale vieții. Indiferent dacă discutăm despre
contextul academic, profesional sau personal, abilitățile de rezolvare a problemelor sunt fundamentale
pentru a face față situațiilor complexe și pentru a atinge obiectivele propuse. În cele ce urmează, vom
explora conceptele cheie ale strategiilor de rezolvare a problemelor, analizând metodele, etapele și
factorii psihologici implicați în acest proces.

Definirea conceptului de rezolvare a problemelor

Rezolvarea problemelor reprezintă un proces cognitiv complex prin care indivizii identifică și
implementează soluții eficiente pentru a depăși obstacolele sau provocările cu care se confruntă. Acest
proces implică adesea o combinație de gândire critică, analiză logică, creativitate și luare de decizii.
Strategiile de rezolvare a problemelor nu se aplică doar în contextul academic, ci au o relevanță
semnificativă și în viața cotidiană, în diverse situații și domenii.
Elementele cheie ale rezolvării problemelor
1. Identificarea problemei:Primul pas în rezolvarea unei probleme constă în identificarea clară și
precisă a acesteia. Este esențial să se înțeleagă cu exactitate ce anume trebuie rezolvat pentru a
putea aborda situația cu succes.
2. Analiza și înțelegerea problemei:După ce problema este identificată, următorul pas constă în
analizarea ei în detaliu. Acest proces poate implica descompunerea problemei în componente
mai mici, înțelegerea cauzelor și efectelor, identificarea resurselor disponibile și evaluarea
contextului în care apare problema.
3. Generarea de soluții:Odată ce problema este înțeleasă în profunzime, urmează etapa generării
de soluții. Aceasta presupune brainstorming, explorarea diferitelor opțiuni și evaluarea
potențialelor abordări. Creativitatea joacă un rol important în această fază, iar ideile pot veni din
diverse surse.
4. Evaluarea soluțiilor propuse:Toate soluțiile generate trebuie să fie evaluate în funcție de
fezabilitate, eficacitate și potențialul de implementare. Se pot folosi criterii obiective pentru a
selecta soluția cea mai adecvată.
5. Implementarea soluției:După alegerea unei soluții, urmează faza implementării. Acest proces
poate implica planificarea detaliată a acțiunilor, asignarea resurselor necesare și punerea în
practică a strategiei alese.
6. Monitorizarea și ajustarea:Rezolvarea unei probleme nu se oprește odată cu implementarea
soluției. Este important să se monitorizeze rezultatele obținute și să se facă ajustări în cazul în
care este necesar. Acest pas asigură adaptabilitatea și eficiența continuă în fața unor schimbări
neașteptate.
Tipuri de strategii de rezolvare a problemelor
Există mai multe abordări și strategii specifice pentru rezolvarea problemelor, iar alegerea acestora
depinde adesea de natura problemei și de contextul în care aceasta apare. Iată câteva exemple de
strategii comune:
1. Gândirea analitică:Se concentrează pe analiza detaliată a problemei și identificarea unei soluții
prin raționament logic și pas cu pas.
2. Gândirea creativă:Pornește de la abordări neconvenționale și idei inovatoare pentru a găsi
soluții la probleme complexe.
3. Metoda trial-and-error:Implică încercarea succesivă a diferitelor soluții până când se găsește o
abordare eficientă.
4. Modelarea matematică:Utilizează concepte matematice și modele pentru a rezolva problemele,
aplicând formule și ecuații.
5. Colaborarea și brainstorming-ul:Implică lucrul în echipă și generarea de idei prin discuții
deschise pentru a găsi soluții diverse.
6. Prioritizarea și gestionarea timpului:Se axează pe stabilirea priorităților și gestionarea eficientă
a timpului pentru a rezolva mai multe probleme simultan sau pentru a aborda o problemă într-
un interval limitat de timp.
Factori psihologici în rezolvarea problemelor
1. Gândirea critică:Capacitatea de a analiza informațiile obiectiv, de a identifica și evalua
argumentele, de a recunoaște și corecta erorile de gândire.
2. Creativitatea:Abilitatea de a gândi în mod neconvențional, de a genera idei noi și de a aborda
problemele din perspective inovatoare.
3. Persistența:Dorința de a continua să lucrezi la o problemă, chiar și în fața dificultăților sau a
eșecurilor temporare.
4. Încrederea în sine:Convingerea că ești capabil să găsești soluții și să faci față provocărilor.
5. Flexibilitatea mentală:Capacitatea de a adapta și ajusta strategiile în funcție de schimbările
circumstanțelor sau de feedback-ul primit.
Concluzii:Strategiile de rezolvare a problemelor sunt esențiale pentru dezvoltarea personală și
profesională. Acestea nu reprezintă doar un set de tehnici și proceduri, ci reflectă o abordare holistică a
procesului de gândire și acțiune. Într-o lume în continuă schimbare, abilitatea de a rezolva probleme
devine din ce în ce mai crucială, iar învățarea continuă și adaptabilitatea devin elemente-cheie ale
succesului în fața provocărilor complexe și imprevizibile. În final, strategiile de rezolvare a problemelor
nu sunt doar instrumente, ci devin parte integrantă a modului nostru de a gândi și de a acționa în lumea
înconjurătoare.

4. Mircea Miclea, Psihologie cognitivă, casa de editură GLORIA S.R.L , Cluj Napoca 1994
Mircea Miclea, Psihologie cognitivă:modele teoretico-experimentale, POLIROM, Iași 1999
Ioana Todor, Psihologie generală, AETERNITAS, Alba Iulia, 2020
Champion Toych: o strategie pentru rezolvarea problemelor personale. Mentalitatea succesului
Nat Green: nu mai ghici! Nouă strategii pentru rezolvarea oricăror probleme
"Cum luăm decizii" de Jonah Lehrer
"Strategia oceanului albastru", V. Chang Kim, Rene Mauborn
"Gândește încet ... decide repede", Daniel Kahneman
"Cartea soluțiilor. 50 de modele de gândire strategică", Mikael Krogerus, Roman Chappeler
"Strategie bună, strategie proastă", Richard Rumelt
"Furtuna de orez și încă 21 de moduri de a gândi în afara cutiei", Michael Mikalko

5. Strategiile de rezolvare a problemelor au fost întotdeauna importante pentru dezvoltarea umană și

progresul societății. O abordare sistematică a problemelor ne ajută să identificăm, Să analizăm și să
găsim soluții eficiente la problemele cu care ne confruntăm. În proiectul nostru, am examinat
importanța strategiilor de rezolvare a problemelor, tipurile acestora și modul în care acestea ne ajută să
rezolvăm cu succes problemele vieții de zi cu zi și ale mediului profesional.
După ce am dezvoltat un plan de proiect, fiecare participant a ales mai multe tipuri de strategii și a
efectuat prelucrarea informației studiate, pe care urmau să o prezinte în fața studenților și a
profesorului. Partea mea a constat în introducere în tema aleasă, tipurile de strategii incluse fiind:
vizualizarea problemei, citate și declarații ale unor personalități notorii și semnificative din istorie și
psihologie, conceptul de interviu și sondaj al studenților, precum și un test pentru identificarea tipului de
personalitate al studenților în rezolvarea problemelor.
Pentru a fi sigură de informațiile furnizate, am răspuns la întrebările date, la fel ca și ceilalți participanți
la interviu, și am efectuat testul pentru determinarea tipului de personalitate în rezolvarea problemelor.
Acest lucru a fost făcut pentru a evita neînțelegerile sau dificultățile din partea studenților și a
profesorului.
Pentru a asigura că proiectul este susținut de informații credibile, fiecare participant a studiat
bibliografia și a folosit informații, citate și referințe din diverse cărți de psihologie prezentate la sfârșitul
prezentării.
De exemplu,cartea "Furtuna de orez și încă 21 de moduri de a gândi în afara cutiei", Michael Mikalko
"Prescott Lecky, fondatorul așa-numitei psihologii a auto-reflecției, a dezvoltat o metodă care permite
identificarea aspectelor sale negative care nu sunt în acord cu convingerile și ideile deja stabilite,
indiferent de percepția subiectivă. Lecky credea că dorința de a fi consecvent este înnăscută genetic în
om. Dacă o gândire nu este în acord cu ideile și conceptele stabilite, ea este pur și simplu respinsă.
El a descoperit două puternice mecanisme prin care se pot schimba semnificativ convingerile și se poate
depăși auto-limitarea care afectează practic fiecare persoană. Acestea sunt:
1. Credința că omul este capabil să-și îndeplinească partea sa de muncă, să-și mențină echilibrul și să
aibă o anumită independență.
2. Credința că fiecare om are unicitatea sa, care îl face la fel de talentat ca și ceilalți, și că nu ar trebui să-
și devalorizeze sau să se trateze cu dispreț.
Aceste două mecanisme pot juca un rol esențial în modificarea convingerilor și în depășirea limitărilor
personale."