* METODE DE ADOPTARE

A DECIZIILOR

Bratu Valentina Laura

CRP anul al-III-lea
 O decizie trebuie să aibă anumite caracteristici: să fie fundamentată științific, să
fie adoptată de persoane abilitate în acest sens, care au cunoștiințe,calități și
aptitudini necesare fundamentării deciziilor respective. Să fie clară, concisă,
necontradictorie și realistă să cuprindă toate elementele necesării înțelegerilor.
Procesul de adoptare a deciziei, implică răspunderea și asumarea unui risc.
Acest risc poate fi micșorat cu ajutorul unor metode. Prin urmare administrarea
eficientă a organizației susține procedee moderne de rezolvare a problemelor.
Decizia este rezultatul unor activităţi conştiente de alegere a unei direcţii de
acţiune şi de urmare a acestei direcţie, fapt care conduce, de obicei, la alocare a
unor resurse. Decizia poate aparţine unei persoane sau unui grup de persoane, care
dispun de autoritatea necesară şi care răspund pentru folosirea resurselor în anumite
situaţii date.

Oamenii au nevoie de informații corecte pentru a putea lua decizii eficiente. Dacă
informațiile sunt precise, relevante, actuale putem soluții pentru a înbunătății propiile
proiecte. De exemplu se bazează doar pe informațiile corecte în loc să ridice întrebări înte
partenerii de lucru.
 PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

1. Definirea problemei: Explorați în mod complet, clarificați și definiți problema.

2. Generarea soluției la problemă: Prelungiți procesul de generalizare a ideilor noi prin
examinarea soluților .
3. De la idei la acțiune: Definiți criterii de evaluare, aspectele pro și contra afiecărei
alternative , apoi alegeți soluția cea mai bună.
4. Planificarea evaluării soluților: Efectuați analize, și evaluările.
5. Evaluarea rezultatului și al procesului: Evaluați cât de bine a fost rezolvată
problema și dacă au atins obictivele.
 Tipuri de decizii
Deciziile programate sunt cele mai uşore de luat, datorită faptului că managerii au la
dispoziţie o serie de reguli, proceduri. Exemplu de decizie programată îl reprezintă decizia
de angajare luată de departamentul de resurse umane al unei organizaţii.

Deciziile neprogramate sunt deciziile luate în condiţii nestabilite sau în situaţii unice.
Pentru rezolvarea acestor probleme nu există proceduri prestabilite, fie datorită faptului că
nu au mai fost întâlnite fie, pentru că sunt foarte importante şi complexe. Un exemplu de
decizie neprogramată îl constituie decizia de lansare a unei noi linii de produse.

Deciziile de rutină nu sunt neapărat simple şi sunt importante pentru organizaţie. De

exemplu În situaţia în care o problemă apare în mod repetat şi dacă elementele ei pot fi
definite, prevăzute şi analizate, atunci poate fi definită o decizie programată în legătură cu
problema respectivă.
Decizii în condiţii de risc. Se apreciază că există condiţii de risc atunci când trebuie
luată o decizie pe baza unor informaţii incomplete. Deşi informaţiile sunt
incomplete,managerii au posibilitatea să calculeze probabilităţile evenimentelor, precum şi
ale rezultatelor şi costurilor acestora, selectând apoi alternativa cea mai favorabilă.
Exemple: schimbarea benzii de pe autostradă, ce se poate face pentru a reduce riscul de a
avea cancer într-o zi, întârzierea unei sarcini .
 Decizii de urgență
Aceste tipuri de decizii sunt luate atunci când apare o situație disperată și în care nu
există precedente anterioare cu privire la modul de abordare a acesteia. Este tipic pentru
domeniile de afaceri, dar și pentru alte sectoare, cum ar fi asistența medicală sau
financiară, precum și în momentele în care supraviețuirea este în pericol.
Exemplu: Un bar își pierde licența de a pune mese din cauza neplății, acestea fiind cele
care au raportat 80% din profit la sediu. Confruntat cu această situație de urgență, trebuie
să decideți dacă închideți definitiv sau angajați un om de livrare, astfel încât oamenii să se
bucure de mâncare acasă. Decizii strategice
Acestea se aplică în principal mediului de afaceri, în special funcțiilor superioare din
companii sau persoanelor cu capacitatea sau libertatea de a muta resurse și personal. Scopul
lor este de a îmbunătăți beneficiile companiei și de a obține cel mai mare beneficiu
economic.
Exemplu:O fabrică de bere tradițională decide, de asemenea, să producă și să vândă vin și
alte băuturi spirtoase, alocând o mare parte din resurse acestor noi produse.

Metode calitative
Tehnica brainstorming- constă in organizarea activității grupului, astfel încât să
permită și să provoace emiterea unor idei importante, care în alte imprejurari ar fi rămas
neexprimate de teama de a nu greși sau de a apare într-o situatie nefavorabilă față de
componenții grupului. Bazându-se pe teoria dinamicii de grup, practicarea tehnicii are drept
scop obținerea unui numar cât mai mare de soluții cu privire la o anumită problemă în ideea
ca printre acestea să asocierze a soluția optimă.
 Caracteristica de baza a tehnicii brainstorming consta in organizarea activitatii
grupului, astfel incat sa permita si sa provoace emiterea unor idei importante, care in alte
imprejurari ar fi ramas neexprimate de teama de a nu gresi sau de a apare intr-o situatie
nefavorabila fata de componentii grupului. Bazandu-se pe teoria dinamicii de grup,
practicarea tehnicii are drept scop obtinerea unui numar cat mai mare de solutii cu privire la
o anumita problema in ideea ca printre acestea, sau printr-o anumita combinare sau asociere
a lor, rezulta (se afla) si solutia optima. Aceasta inseamna ca, prin aplicarea tehnicii
brainstorming, nu se urmareste direct rezolvarea problemei, ci obtinerea unui numar cat mai
mare de solutii (idei).
 Metoda Delphi
Este o metodă sau tehnică de comunicare structurată, dezvoltată initial ca o metodă de
previziune sistematică, interactive, bazată pe consultarea unui grup de experți.
Presupune selecționarea unui anumit grup, de expert care vor trebui să-și exprime, de cele
mai multe ori opinii aupra unei subiect sau probleme.
Se pregătește un chestionar, iar fiecare participant va complete chestionarul și va primi
feedlback care se va unii cu raspunsurile particpipantilor. Iar, totul este anonim.
 Reuniunea Phillips 6-6
Poate fi considerată drept o variantă a brainstorming-ului, în care numărul
participanţilor este fixat la 6, iar durata discuţiilor este limitată la 6 minute.
Este o variantă propusă de J. Donald Phillips de la Universitatea din Michigan. Bineînţeles,
că cele două restricţii au un aspect formal, în sensul că rezultatele sunt aceleaşi dacă
reuniunea ar dura mai puţin sau cu ceva mai mult (15-20 minute). Faţă de brainstorming
această metodă este mai intensivă, asaltul creierului fiind mai accentuat, datorită duratei
foarte scurte a discuţiilor. De asemenea, problema poate fi rezolvată, nu numai cu 6
participanţi, ci cu echipe formate din 6 participanţi (maxim 5 echipe a câte 6 participanţi,
deci, 30 de participanţi).
 Avantaje şi dezavantaje ale deciziilor de grup:

1. Un grup poate aduce mult mai multe informaţii şi experienţă referitoare la o decizie sau o
problemă decât poate un individ.
2. Sunt generate mai multe alternative decizionale.
3.. Indivizii cu experienţe şi interese variate ajută grupul să vadă din diferite unghiuri situaţiile
decizionale şi problemele
Dezavantaje:
1. Procesul decizional de grup durează mai mult şi presupune costuri mai mari.
2. Membrii grupului pot fi presaţi să accepte decizia preferată de majoritate; de asemenea,
unul sau mai mulţi membri pot domina grupul, reducându-i eficacitatea.
3. Deciziile de grup pot fi, în unele situaţii, rezultatul compromisului sau al indeciziei unei
părţi a grupului.
Fie succes sau eșec, fiecare oportunitate explorată sau pierdută este rezultatul unei
decizii. Deciziile bune, sunt bazate pe experiență strategică , informații potrivite conduc la o
rată mai mare în succesul proiectelor, proiecte care aduc o valoare mai mare a organizației.
Parcurcând pașii fiecare organizație își poate înbunătășii abilitatea deluarea a decizilor.
 Biblografie
1.TEHNICI DE DECIZIE SI ANALIZA DE RISC CURS- Prof. univ. dr. ing. Luminița Duță
Universitatea VALAHIA din Târgoviște
2. Metode de adoptare a deciziilor
3. Avantaje si dezavantaje ale deciziilor de grup
4. TEHNICI DE DECIZIE SI ANALIZA DE RISC CURS Prof. univ. dr. ing. Luminița Duță
Universitatea VALAHIA din Târgoviște
5. Moise Constantin , Seghedin Elena Metodele de învățământ. In C. Cucoș ( coord. ),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom 2009 , pag .
374-375
6. Metode cantitative de fundamentare a decizilor de Panaite Nica