Decizia în management:

adoptarea şi
implementarea ei
 Subiecte:
12.1. Abordarea teoretică a procesului decizional
12.2. Tipologia deciziilor manageriale
12.3. Conţinutul procesului decizional
12. 4. Metodele şi tehnicile decizionale
12. 5. Subsistemul decizional al firmei

 .
Decizia - punctul central al procesului de
management deoarece se regăseşte în toate
funcţiile şi funcţiunile sistemului firmei.

Decizia o activitate managerială, ce caracterizează

capacitatea managerului:
 de a-şi aplica cunoştinţele şi experienţa de
antrenare a angajaţilor;
de prognozare a evoluţiei firmei în diferite
ipostaze;
finalizând cu alegerea alternativei optime.
Decizia managerială este rezultatul unui proces
intelectual de lucru în care intervin următoarele
elemente componente:

 decidentul ;
 mulţimea variantelor decizionale;
 mulţimea criteriilor decizionale ;
 mulţimea factorilor de influenţă ;
 consecinţele ;
 obiectivele decizionale ;
 Decizia managerială presupune trei elemente:

implicarea a cel puţin două persoane: managerul -

decidentul şi subordonaţii în calitate - executanţii;
decizia are influenţă directă la nivelul grupului sau
individului, afectându-le starea, comportamentul,
acţiunile şi rezultatele finale,

efectele decizionale sunt reprezentate de efecte directe:

economice, umane, tehnice şi educaţionale.
 Factorii de influență internă a
deciziilor
Claritatea obiectivelor şi a standardelor de performanţă

Cunoştinţele şi abilităţile managerilor/salariaţilor

Dificultatea şi abilitatea managerilor/salariaţilor

Motivaţia personalului

Deficienţe de informare

Resursele umane

Resursele inadecvate

Condiţiile de muncă
 Factorii externi decizorii:
 nivelul, sensul şi ritmul de modificare a
domeniului de activitate;
 existenţa unor factori provocatori de perturbaţii
din mediul ambiant;
 restricţiile legislative cu caracter funcţional sau
de structură.
Conexiunea procesului decizional cu
sistemului de management
organizaţional:
procesele de organizare a muncii
pe subdiviziuni organizatorice
 procesele motivaţionale

stilul de management
 2. Tipologia deciziei manageriale

Strategică Tactică Operaţională

Programată
1 Individuală
Decizia
4 managerială 2
Neprogramată De grup
3

Incertă De risc Certă

 Avantajele şi dezavantajele deciziei
colective
Avantaje
1. Asigură o perspectivă mai
largă.
2. Permit evaluarea unui număr
mai mare de informaţii şi
variante.
3. Discuţiile clarifică problemele
şi reduc incertitudinea.
4. Discuţiile stimulează
creativitatea.
Dezavantaje
1. Consumă mult timp.
2. Compromisurile nu dau
satisfacţii tuturor
participanţilor.
3. Prin normele activităţii în
grup se reduce de cele mai
multe ori diversitatea
opiniilor.
4. Se diluează responsabilitatea
decidenţilor.
 Schema logică a procesului decizional
1
Definirea problemei

Criteriile Nu
2
de
decidere
Da

Formularea Nu
3
altrenativelor

Da
Se generează o
5
Analiza alternativelor decizie nepro-
4
gramată

6 Alegerea alternativei și
implementarea ei
 Algoritmul deciziei manageriale.
1. Precizarea obiectivelor
2. Culegerea informaţiilor
3. Analiza informaţiilor
4. Conceperea variantelor de decizie
5. Adoptarea deciziei
6. Comunicarea deciziei, respectând următoarele principii:
 alegerea formelor simple, clare şi discrete de transmitere
 selectarea traseelor scurte de comunicare
 folosirea mijloacelor tehnice moderne de comunicare.
 comunicarea la momentul oportun, la locul potrivit, când cel interesat este receptiv;de
regulă comunicarea se face pe cale ierarhică, fără ocolirea managerilor de mijloc.
 indiferent de modul de comunicare, verbal sau scris, formularea trebuie să fie clară,
logică, uşor de reţinut, precisă, completă, concisă, dată cu calm, cu siguranţă şi
fermitate.
7. Aplicarea deciziei.
8. Controlul şi urmărirea aplicării deciziei.
 Principalele motive ale eşuării
deciziilor
1. Decizia în sine –natura a ceea ce urmează a fi făcut
poate genera probleme temporare sau cu caracter
permanent.

2. Intuiţia managerului

3. Presiuni sociale

4. Inerţia organizaţională – implicată de procedurile

existente şi dificultăţile în încercarea de a schimba o
decizie strategică.
4. Metode şi tehnici decizionale
M. Mescon:
metoda intuitivă - bazată în exclusivitate pe intuiţie;

preponderent solicitată de managerii superiori;

 metoda bazată pe experienţă - în temeiul cunoştinţelor şi

experienţei acumulate;
metoda raţională - la bază procesul obiectiv de analiză.
 Ov. Nicolescu
 Metode şi tehnici de optimizare a deciziilor în condiţii de
certitudine: ELECTRE, metoda utilităţii globale, metoda aditivă,
algoritmul lui Deutch-Martin, tabelul decizional, simularea
decizională;

 Metode şi tehnici de optimizare a deciziilor în condiţii de

incertitudine: tehnica optimistă, tehnica pesimistă (A. Wald),
tehnica optimalităţii (C. Hurwicz), tehnica proporţionalităţii
(Bayer-Laplace), tehnica minimizării regretelor (L. Savage);

- Metode şi tehnici de optimizare a deciziilor în condiţii de risc:

arborele decizional, metoda speranţei matematice.
Metode speciale de primire a deciziei:
estimarea distribuţiilor de probabilitate,
evoluţia distribuţiilor de probabilitate,
valoarea separată a rezultatelor,
arborele de decizie,
 ierarhizarea variantelor în baza valorii separate,
 ierarhizarea variantelor în baza probabilităţilor de
realizare a obiectivelor.
 Decizii în situații incerte:

metoda prudenţei
 metoda maxi-max
 metoda coeficientului de optimism
 metoda speranţei matematice
 metoda regretului minim
metoda combinată
M. Vlăsceanu:
Tehnici de creştere a creativităţii gândirii şi
deciziei colective.
Tehnicile se bazează pe nişte calităţi manageriale
de a implica şi salariaţii în adoptarea unor decizii
organizaţionale.
Tehnici de adoptare a deciziilor participative.
 Brainstormingul:
participanţii sunt încurajaţi să folosească ideile
prezentate în mod creativ şi imaginar, pentru a genera
noi idei şi noi sugestii;
stimularea flexibilităţii de gândire, a imaginaţiei şi
creativităţii sunt ghidate de crearea unui climat
benefic;
stimularea discuţiei de grup, idei originale, ce
contribuie la rezolvarea diverselor probleme.
 Tehnica grupului nominal:
estimarea matematică a “învingătorului”;
se bazează pe dezbateri lejere între membrii grupului;
membrul grupului îşi expună în scris opiniile privind
soluţionarea unei probleme;
expune opinia ca un avocat pentru cauza prezentată;
după expunerea tuturor ideilor şi ascultarea lor de către grup se
vor discuta şi evalua fiecare idee, fiind supusă votului secret;
învingătorul obţine cele mai multe voturi, iar soluţia acestuia e
acceptată ca fiind cea optimă
 Metoda Delphi:

una din variantele tehnicii grupului nominal

constituie un grup de experţi
solicită completarea unui chestionar de rezolvare a
problemei apărute
în baza răspunsurilor formulate de experţi se va elabora
un nou chestionar
 rezultatele sunt sintetizate într-o ierarhie valorică
combinarea matematică a rezultatelor pentru găsirea unei
soluţii definitive
 5. Sistemul decizional al firmei
 constă din ansamblul deciziilor adoptate şi aplicate în
cadrul firmei de manageri;
 reglează ansamblul activităţilor implicate;

 prin intermediul lui se exercită toate funcţiile

managementului;
 reprezintă partea cea mai activă a sistemului de
management
 Funcţiile principale ale subsistemului
decizional sunt următoarele
 direcţionează dezvoltarea de ansamblu a
firmei şi a componentelor sale.

 coordonează acţiunile personalului din cadrul

unei firme şi a tuturor subdiviziunilor acesteia .
 Eficienţa deciziilor strategice este
determinată de îndeplinirea riguroasă a
unor condiţii
- fundamentarea ştiinţifică a deciziei

- existenţa şi interpretarea unui volum informaţional complet

- evaluarea obiectivă a consecinţelor

- responsabilitatea şi competenţa profesională

- disciplina în realizarea obiectivelor stabilite

- coordonarea intervenţiilor la toate nivelurile

- sincronizarea nevoilor cu posibilităţile

- exercitarea unui control operativ

Evaluarea eficienţei necuantificabile a deciziei
a) Raţionalizarea deciziilor de management.

b) Specialiştii de management sunt convinşi că rezultatul

util al acţiunii trebuie obţinut “la timp”.

Creşterea calităţii şi eficacităţii deciziilor de

management se reflectă şi în sporirea ordinii şi
disciplinei în cadrul firmelor.
 Concluzii şi generalizări:
Decizia managerială este un proces din cadrul sistemului managerial, ce se
împleteşte cu toate funcţiile şi funcţiunile manageriale şi constă în alegerea
alternativei optime în situaţia dată.
Alegerea deciziei este influenţată de factorii externi, de capacitatea
conducătorului de a percepe probleme şi de a ierarhiza după priorităţi
sarcinile primite.
Decizia managerială este luată la orice nivel managerial, constând în
determinarea ulterioarelor acţiuni şi comportament al subordonatului.
Metodele de primire a deciziei sunt selectate în funcţie de situaţia creată,
cunoştinţele teoretice şi aplicabile ale managerului.
O decizie corectă din punct de vedere ştiinţific va garanta sporuri evidente
prin diferiţi indicatori: productivitatea muncii, calitatea muncii, profitul
realizat.