Funcţiile

socio-culturale
ale mijloacelor de comunicare în masă
 Observaţii
preliminare

Cercetările arată că diferitele lucrări sau eseuri consacrate mijloacelor

de comunicare în masă au condus la identificarea unor serii de funcţii
ale acestora

Unii cercetători fac distincţia între funcţii – consecinţe favorabile

menţinerii sistemului şi disfuncţii – consecinţe defavorabile

Dintre diverse teorii şi moduri de abordare, McQuail face distincţia

între funcţii pentru societate: de informare, de corelare (socializare),
de asigurare a continuităţii, de divertisment, de mobilizare şi funcţii
pentru indivizi, luaţi în parte: de informare, de stabilire a identităţii
personale, de integrare în societate, de divertisment (apud. M. Coman,
op. cit., p. 110)
Funcţia de informare

Pe baza informaţiilor pe care le

primesc prin mass-media, oamenii
evaluează importanţa evenimentelor Categoriile de informaţii primite prin
ce ar putea să-i afecteze direct, mass-media sunt, după opinia
anticipează unele tendinţe ale vieţii specialiştilor, următoarele:
economice, sociale sau politice şi iat
anumite decizii
A.) informaţiile generale:

Complexitatea fenomenelor din societatea modernă solicită un

bagaj de cunoştinţe din ce în ce mai bogat şi mai subtil ce nu
poate fi obţinut doar prin trăiri proprii sau prin contact direct

Prin urmare, un număr din ce în ce mai mare de oameni depind

de mass-media pentru a stăpani, înţelege şi judeca lumea
înconjurătoare

Saţietatea informaţională duce însă la o consecinţă neprevăzută a

activităţii de informare a presei, şi anume tendinţa
suprainformării de a crea pasivitate, denumită de doi sociologi
(Lazarsfeld şi Merton) disfuncţia de narcotizare
■ B.) Informaţii instrumentale
■ Se referă la informaţiile referitoare
la programele cinematografelor şi
teatrelor, la transport, starea
vremii, la noutăţile din magazine,
cotaţiile bursiere etc.
■ Graţie acestor ştiri, numite
“instrumentale”, în cercetările de
limbă engleză, sau “de serviciu”, în
cele de limbă franceză, oamenii se
orientează în “jungla” marilor
oraşe, dobandind instrumentele
informaţionale pe baza cărora îşi
organizează viaţa de zi cu zi.
■ C.) informaţia de prevenire
■ Dintre acestea deosebit de familiare şi
de utile publicului larg sunt datele
referitoare la starea vremii, dar şi
prognozele economico-financiare,
informaţiile privind prevenirea unor
boli, a unor incendii sau accidente,
precum şi mesajele prin care
oficialităţile anunţă schimbări sau
perturbări în funcţionarea sistemelor
sociale
■ În raport cu funcţia de informare ca
disfuncţii pot apărea panica sau
nepăsarea
 Funcţia de
interpretare
Pana şi simplul gest de a selecta sau
ignora o informaţie, din noianul de
date ce asaltează zilnic o redacţie,
Odată cu faptele, mass-media oferă şi La începuturile ei presa a fost
implică o judecată de valoare şi un
o interpretare a acestora dominată de exprimarea opiniilor
proces de interpretare a realului în
funcţie de un ansamblu de norme,
simboluri, reprezentări, principii etc.

Presa modernă s-a construit pe baza

unei convenţii, considerată de mulţi
Respectarea cu stricteţe a acestei reguli Genuri jurnalistice de opinie:
cercetători şi jurnalişti o regulă de aur
caracterizează îndeosebi jurnalismul editorialul, comentariul, cronica,
a jurnalisticii: separarea prezentării
american şi englez. pamfletul, caricatura etc.
evenimentelor de opiniile personale
ale celor care le relatează
Funcţia de legătură

M. Coman consideră că prin consumul de produse

mass-media “milioane de oameni se găsesc legaţi de
nenumărate fire nevăzute: fiind expuşi constant
aceloraşi mesaje, ei ajung să împărtăşească aceleaşi
valori şi reprezentări culturale, să posede cunoştinţe
asemănătoare, să gandească prin informaţii, idei,
poveşti şi simboluri analoage”. (op.cit., p. 119)

Din acest punct de vedere, mulţi sociologi susţin că

presa exercită o acţiune de coagulare a societăţii.
 Funcţia de culturalizare
(educare)

Cercetările arată că mas-media

se află într-o poziţie ambivalentă
tocmai pentru că are puterea de
a oferi numeroase modele de
comportament: pe de o parte,
este solicitată să exercite o Se consideră că transmiterea
acţiune educativă neutră (în valorilor prin intermediul
sensul formării unor oameni mass-media contribuie la
informaţi, cultivaţi, conştienţi de realizarea stabilităţii sociale şi la
poziţia şi răspunderile lor menţinerea în timp a structurilor
sociale), iar pe de altă parte, este culturale. (Ibid., p. 122)
curtată de grupuri de interese
politice sau economice pentru
resursele sale persuasive, pentru
puterea de a influenţa
comportamentul indivizilor
 Funcţia de
divertisment

În societatea modernă, pe măsură ce timpul alocat muncii a

scăzut şi timpul rămas la dispoziţia individului pentru orice fel
de activitate a crescut, categorii tot mai largi ale populaţiei au
început să folosească mass-media ca principal furnizor de
bunuri destinate ocupării timpului liber.

Consumul de divertisment nu răspunde numai dorinţei de

relaxare, ci satisface şi nevoia omului de ascăpa de sub presiunea
cotidianului

Raţiunile comerciale au determinat privilegierea produselor

orientate spre distracţie, ăn defavoarea celor ce vizează
informaţia, educarea sua socializarea
 ■ Acest aşa numit “proces de
spectacularizare”, deşi este sever
criticat de elita intelectuală, răspunde
Concluzii unei nevoi sociale de relaxare şi are
avantajul de a mări accesibilitatea
mesajelor respective